Logo
Imprimă această pagină

Ideile sale lansate în urmă cu un secol, valabile și astăzi. Un mare vizionar, fost ministru al Agriculturii, Constantin Garoflid

Născut în anul 1872, a studiat medicina la Paris și, totodată, s-a specializat în probleme de agronomie și economie. Întors în țară, și-a administrat singur moșiile. În perioada 1918-1927 a fost de patru ori ministru al Agriculturii.

El a sprijinit echipa prof. Gh. Ionescu Șișești și a susținut în Parlament Legea înființării Institutului de Cercetări Agronomice al României (ICAR) în 1927. A fost inițiatorul înființării Academiei Agricole în 1941 și a fost primul său președinte.

S-a ocupat insistent de problemele agriculturii, de folosirea eficientă a pământului. După Reforma agrară din 1921, situația proprietăților de pământ era: 10% proprietate mare, 100-500 ha; 11% proprietate mijlocie, 5-100 ha, și 79% proprietate mică, sub 5 ha. În situația de după 1989, peste 90% sunt proprietăți sub 5 ha.

Despre situația acestor proprietăți C. Garoflid spunea că mica proprietate este neagricolă, neputând fi cultivată în mod productiv, pentru economia națională. Sporirea producției agricole nu poate fi realizată decât prin suprimarea celor două forme neeconomice – exploatarea latifundiară și cea parcelară și înlocuirea lor cu exploatarea capitalistă. Mai menționa că noi nu vom avea democrație reală decât atunci când va exista un număr mare de proprietăți mijlocii care să se susțină din munca lor, fără nici un ajutor.

Structura proprietății agricole în România nu este economică.

Proprietatea mică este prea multă și atunci considerăm necesar:

– oprirea fărâmițării proprietății sub 100 ha;

– sprijinul statului pentru exploatarea acestor proprietăți;

– dezvoltarea lucrărilor de îmbunătățiri funciare etc.

El preciza necesitatea acțiunii de comasare a micilor proprietăți deoarece, fiind lungi și înguste, fără drum de acces decât la capete, moșioarele țărănești nu pot avea o asolare proprie. Pentru comasare, țăranul trebuie să lase rutina agricolă și să învețe metodele științifice ale agriculturii. Se cere comasarea proprietății parcelare, înlocuirea cu formarea proprietății mijlocii, crearea unei instituții puternice care să dea mijloacele financiare necesare.

După trecerea câtorva generații, mai menționa el, se va pulveriza lotul de 5 ha și țăranii se vor îndrepta spre industrie, nu spre emigrare. Pentru a răspândi cultura mecanică a adus în Parlament o lege de încurajare a motoculturii pe terenuri comasate într-un singur lot, acolo unde condițiile economice și fizice ar îngădui o agricultură intensivă. Comasarea proprietăților mici și politica libertăților economice sunt condițiile obiective cele mai de seamă, fără de care nu se concepe o îmbunătățire agricolă.

În 1929, la o conferință ținută la Societatea Agronomilor a preconizat crearea asociaților țărănești care, respectând dreptul de proprietate, ar putea permite introducerea unor mijloace de cultură rațională: ogor în curmeziș, sămânță curată, asolament potrivit, precum și mașini strict necesare, iar mai târziu, când țăranii vor căpăta încredere în aceste asociații, ei vor putea înfăptui realizări superioare.

De asemenea, subliniază că asociația este baza dezvoltării viitoare a agriculturii. În acest fel se confirmă într-o viziune sintetică faptul că C. Garoflid a avut o clară gândire economică agrară care este pe deplin valabilă și în zilele noastre. El spunea: „Cooperativa cere o virtute socială nouă – solidaritatea, virtute care până acum nu e prea răspândită.“

Cei care i-au analizat viața și activitatea au scos în evidență opera extrem de diversă a unei minți celebre și a unei puteri de muncă ieșite din comun.

A fost ctitor și mare animator al științelor agronomice și economice.

Prof. dr. ing. Vasile POPESCU

Articole înrudite

Articole recente - Lumea Satului

Revista Lumea Satului