Izvorul Părintelui Arsenie Boca
Mănăstirea Brâncoveanu este un așezământ monahal de călugări, aflat pe valea râului Sâmbata, la poalele Munților Făgăraș.
Locuri de reculegere duhovnicească
Biserica istorică a fost construită de către domnitorul Constantin Brâncoveanu, între anii 1696-1707, în mijlocul curții complexului monahal, și constituie rezistența acestui locaș. Biserica a fost greu încercată de vremuri, trecând prin perioade negre ale istoriei. A fost dărâmată de către habsburgi în anul 1785, dar în perioada interbelică a fost refăcută de către Mitropolitul Nicolae Bălan. În mod miraculos, o parte din pictura originală s-a păstrat până în zilele noastre.
Tot aici există și o icoană donată de părintele Arsenie Boca, fost stareț al acestei mănăstiri.
La o distanță de aproximativ 2 km de mănăstire se află și Izvorul Părintelui Arsenie Boca, iar în munți, la o altitudine de 1.450 m, lângă cabana Valea Sâmbetei (1.401 m), se află Chilia Părintelui Arsenie. Până acolo se parcurge un drum de circa 3 ore, cu pornire de la mănăstire, pe drum forestier și potecă.
Izvorul Părintelui Arsenie Boca este unul dintre locurile de reculegere duhovnicească din apropierea Mănăstirii Brâncoveanu Sâmbăta de Sus. La acesta se ajunge pe o potecă ce ocolește mănăstirea, prin față clădirii care poartă denumirea de „Academia Sâmbăta de Sus“, care continuă pe un drum forestier pe la marginea pădurii.
„Cine va bea din apa pe care Eu i-o voi da nu va mai înseta în veci, căci se va face în el izvor de apă curgătoare, pentru viață veșnică“ (Ioan 4, 4). Aceste cuvinte, săpate în piatră, îi întâmpină pe cei care ajung la izvorul părintelui Arsenie, aflat în pădurea din spatele mănăstirii.
Părintele Arsenie Boca a slujit în Mănăstirea Brâncoveanu între anii 1940-1948. Tot în această perioadă s-a amenajat și locul numit „La izvor“, cunoscut astăzi sub numele de Izvorul Părintelui Arsenie Boca. În perioada în care a stat părintele Arsenie Boca la Sâmbătă de Sus, această poiană din jurul izvorului era plină de oameni. Veniți pentru spovedit ori pentru vreun sfat, pentru a-l cunoaște ori numai pentru a-l vedea, creștinii se adunau cu miile.
Biografie
Părintele Arsenie Boca s-a născut în localitatea Vața de Sus, în județul Hunedoara, la data de 29 septembrie 1910. Părinții acestuia au fost Iosif și Cristina Boca. În urma botezului a primit numele de Zian. A urmat cursurile Liceului Național Ortodox „Avram Iancu“ din Brad. În anul 1929 se înscrie la Institutul Teologic din Sibiu, iar în anul 1939 termină Academia de Arte Frumoase din București, intrând mai apoi în obștea de la Mănăstirea Brâncoveanu, Sâmbăta de Sus.
În anul 1939, tânărul Zian petrece vreme de trei luni în Sfântul Munte Athos. În data de 3 mai 1940, tânărul frate Zian este tuns în monahism, primind numele de Arsenie. Viața lui duhovnicească va fi recunoscută și de cei din jurul său. Este hirotonit ierodiacon (3 mai 1940), apoi ieromonah (10 aprilie 1942), duhovnic (10 mai 1942), iar în cele din urmă protosinghel (15 august 1949).
La numai doi ani de la intrarea în monahism, în anul 1942, călugărul Arsenie este hirotonit preot și stareț al Mănăstirii Brâncoveanu. În anul următor, el își sapă o peșteră în munte, numită astăzi Chilia Părintelui Arsenie Boca.
În anul 1948, mitropolitul Nicolae Bălan îl aduce personal pe părintele Arsenie Boca la Mănăstirea Prislop, unde îl și așază stareț. Părintele Arsenie Boca este stareț al Mănăstirii Prislop între anii 1948-1950. În această mănăstire părintele a avut un atelier de pictură, între anii 1969-1989.
Arsenie Boca trece în neființă la data de 28 noiembrie 1989, în Sinaia, fiind înmormântat în cimitirul Mănăstirii Prislop, pe 4 decembrie. Mormântul părintelui Arsenie Boca, chilia săpată în stâncă și izvorul de lângă Mănăstirea Brâncoveanu sunt locuri de pelerinaj pentru mii de credincioși.
Anca Lăpușneanu
Arsenie Boca, Manastirea Brancoveanu
- Articol precedent: Rugul Aprins de la Mănăstirea Antim
- Articolul următor: Voievozi români deveniți sfinți