De departe…

Văzând-o de departe, ca pe-o grea povară,

Am realizat că putem redeveni ca odinioară!

Văd viața încă prin simpli ochi ai unui adolescent uneori plini de lacrimi, alteori de entuziasm ori de înspăimântare datorită multitudinii de situații neprevăzute întâmpinate la mai tot pasul.

De multe ori adolescenții visează mult, apreciind că totul este posibil de realizat într-o perioadă mai scurtă ori mai lungă de timp, visuri pe care uneori le expun celor din jur, motiv pentru unii de a-i considera imaturi, lipsiţi de realism.

Ei bine, tot adolescenții, de cele mai multe ori, sunt și cei care din aproape nimic reușesc să clădescă ceva solid și de durată datorită aspirației către absolut și a curajului nemărginit pe care îl au doar la vârsta lor.

O bună parte dintre aceştia deja și-au pus bazele viitorului, știind ceea ce vor să facă pentru dezvoltarea lor profesională.

Din bătrâni se spune – distrează-te cât ești tânăr, că de muncă ai parte o viață –, o zicală pe care generația din care fac parte nu o poate înțelege pentru că la tinerețe dăm dovadă de o capacitate extraordinară de adaptare, o mentalitate puternică, curaj, dar și de foarte mult entuziasm, lucruri care poate se diminuează odată cu înaintarea în vârstă.

Când ești mic,

Orice lucru poate să zboare,

Dar când crești și ai un vis,

Poți avea toată lumea la picioare!

Andrei Oprea-Banu