Romania

reclama youtube lumeasatuluitv

600x250 v1

„Sănătate din farmacia Domnului“ (III)

„Sănătate din farmacia Domnului“ (III)
Distribuie:   

Leacurile lăsate de bunul Dumnezeu pot trata multiple afecțiuni, dar, totuși, nu trebuie uitat rolul medicinei, prin cercetările avansate la care s-a ajuns azi. Iar, dacă ne simțim rău și avem febră, este bine să consultăm un medic. Plantele pot ajuta, dar nu trebuie minimalizată știința și investigațiile medicale avansate posibile datorită tehnologiei și cunoașterii din zilele noastre.

În numerele trecute ale revistei începusem să vorbim despre modul cum pot fi extrase substanțele active din plante, amintind despre: infuzii, macerate, decocturi. O altă modalitate este tinctura, aceasta fiind un extract „obținut din rachiu de secară sau de fructe de 38-40%“, scrie Maria Treben în cartea sa Sănătate din farmacia Domnului. Potrivit autoarei, este nevoie de o sticlă ce poate fi astupată ulterior. Aceasta sau un alt recipient se umple cu plante până în gât, dar fără a se îndesa, iar apoi se toarnă rachiu de fructe sau de secară. Sticla se lasă închisă într-un loc călduros (aproximativ 20°C) timp de 14 zile sau chiar mai mult, timp în care se agită des, apoi se strecoară, iar ceea ce rămâne se stoarce bine. Tinctura se folosește atât intern, cât și extern. Intern, tinctura se ia sub formă de picături, iar extern, sub formă de comprese ori frecții.

Sucuri și terciuri din plante

O altă modalitate prin care se poate extrage substanța activă a plantei este sucul proaspăt, acesta fiind luat sub formă de picături (intern) sau prin comprese și tamponări ale zonelor bolnave de pe corp (extern). Sucurile din plante se obțin cu ajutorul storcătorului electric de uz casnic ce mărunțește plantele, presându-le totodată. Este bine ca sucurile să fie făcute și consumate zilnic, dar, în cazul în care facem o cantitate mai mare de suc, acesta se păstrează în sticle închise la culoare, bine astupate, la frigider. O altă metodă, simplă și eficientă, este terciul din plante. Cum se face? Ei bine, tulpinile și frunzele plantei se zdrobesc pe un tocător de lemn cu ajutorul unui sucitor. Terciul obținut se întinde pe un tifon care se aplică pe zona bolnavă a corpului, se leagă și se menține acolo câteva ore. Ideal este să se lase peste noapte. Compresele cu aburi din plante reprezintă o altă modalitate de a extrage substanța activă. Plantele uscate sau proaspete se pun într-o sită deasupra unei oale în care fierbe apă. Se lasă în jur de 30 de minute și apoi se iau plantele calde și se pun pe un tifon ce se aplica pe zona bolnavă a corpului. Este recomandat ca locul să fie ținut cald prin acoperirea sa cu o bucată de lână. Eficiență maximă o au compresele cu planta coada-calului. Acestea sunt lăsate peste noapte sau, dacă nu se poate, măcar 2-3 ore pentru a-și face efectul.

Alifii și uleiuri din plante

Plantele mai pot fi eficiente și sub formă de alifii sau uleiuri. Acestea pot fi obținute prin mărunțirea a două mâini de plante care se pun în 500 de grame de untură de porc la prăjit. Plantele se amestecă până se prăjesc bine în untură, apoi se trage tigaia de foc, se acoperă și se lasă la rece peste noapte. A doua zi se încălzește puțin și se strecoară printr-o bucată de tifon curat. Alifia obținută se pune în borcane ce se pot închide ermetic. Este bine să se țină la loc răcoros. Uleiurile din plante se obțin prin amestecarea plantelor cu ulei de măsline presate la rece și adăugarea de ulei până când plantele sunt acoperite de un strat de aproximativ două degete. Se pun în sticle închise și se lasă 14 zile la soare.


Cine a fost Maria Treben?

Născută Günzl, în 1907, Maria Treben a fost o botanistă și scriitoare austriacă. Considerată o specialistă în domeniul medicamentelor pe bază de plante și a altor metode alternative de tratament în tradiția lui Sebastian Kneipp, Treben a sintetizat puterea plantelor în cartea sa Gesundheit aus der Apotheke Gottes (Sănătate din farmacia Domnului), publicată în peste 20 de limbi străine, în mai mult de opt milioane de exemplare. În ianuarie 1947, în urma expulzării germanilor din Cehoslovacia, Maria Treben a fost adăpostită într-o tabără de refugiați din Wülzburg (Bavaria), scrie Wikipedia. Acolo a avut o erupție cutanată și, după o ședere de trei săptămâni, s-a îmbolnăvit de febră tifoidă. A fost transferată din tabără la un spital, unde, din cauza războiului, nu existau prea multe medicamente și nu era nicio perspectivă de salvare. Surorile i-au dat să bea suc de rostopască, iar starea ei de sănătate s-a îmbunătățit imediat. Această experiență cheie a determinat-o să înceapă să studieze herbalismul. În următorii ani, Treben a studiat ca autodidactă medicina pe bază de plante (fitoterapie). A practicat în Austria și Germania, fără a fi o practicantă recunoscută. Recomandarea folosirii bitterului suedez („ierburile suedeze“) a devenit deosebit de cunoscută, această practică bazându-se pe redescoperirea unei rețete a medicului suedez Claus Samst, care la rândul său a atribuit-o lui Urban Hjärne (1641-1724).


A consemnat Simona-Nicole David

uleiuri, tratamente naturiste, alifii

Alte articole: