Social 23 Ianuarie 2021, 20:44

România promovează încă foarte puțin femeile în înalte demnități publice

Scris de

Mișcarea feministă a pătruns în România acum vreo două secole. Timid și numai în rândul burgheziei. Peste aproape un veac a apărut și primul rezultat: în 1929 femeile știutoare de carte au primit dreptul să voteze, iar în 1930, să candideze la funcțiile publice. Cu acel prilej s-a scris istorie, în sensul că, pentru prima dată în România, trei doamne au fost alese primar: Luiza Zavloschi, în județul Vaslui, Elena Eisenberg, în Dâmbovița și Marilina Bocu, în Arad.

De atunci au trecut 90 de ani. Ce avem astăzi? Avem o mulțime de organizații ale femeilor. O mulțime de comisii care combat discriminarea de orice fel. Și, atenție, nicio statistică la zi privitoare, de exemplu, la femeile primar alese în 2020. Sau prezente în funcții de conducere la nivel înalt. De fapt, semnalul a fost dat chiar la formarea ultimului guvern, când în echipă a avut acces o singură femeie; la 21 de posturi, această unică prezență înseamnă 4,76%. Deci cam la acest procent valorizăm noi femeia... De altfel, aproximativ aceasta este și media la nivel național în ceea ce privește administrația publică centrală și locală. Că-n rest, har, Domnului, la muncă brută – în sistemul sanitar și de învățământ – au loc toate femeile!

Femeile – mai bine reprezentate în Parlament, dar cifra e departe de democrațiile consolidate

În Parlament, lucrurile stau mai bine. De pildă, la Camera Deputaților sunt 61 de femei, dintr-un total de 330 de deputați, cifră care echivalează cu un procent de reprezentare de 18,48%. Confortabil, în comparație cu restul structurilor autorităților publice. Dar puțin, dacă ar fi să ne raportăm la unele democrații consolidate din Europa. În Suedia, Finlanda, Olanda, Islanda, Norvegia sau Danemarca peste 40% din membrii Parlamentului sunt femei. La Senat, din 136 de parlamentari, 24 sunt femei, însemnând 17,64%. Aici, măcar aleșii și-au spălat păcatele, nominalizând o femeie în funcția de lider al Senatului, a doua poziție ca importanță în statul român, după președintele țării.

Sibiu, probabil cel mai feminist județ

Formațiunile politice nu au fost deloc generoase cu femeile în privința impunerii lor drept candidați pentru consiliile județene. În România, din 41 de structuri, doar două (4,87%) sunt conduse de femei, respectiv, CJ Botoșani (Doina Elena Federovici) și CJ Sibiu (Daniela Cîmpean). În cazul prefecturilor, situația este fluctuantă. În luna ianuarie erau doar trei femei prefect (Mureș, Giurgiu și Timiș), post în care numirile sunt realizate de guvern, dar la sugestia organizațiilor locale de partid (sau partide care alcătuiesc majoritatea parlamentară, deci și guvernul), ceea ce aduce, la 42 de prefecturi (județe + Capitala), o reprezentativitate minoră, de 7,14%. În capitalele de județ, unde există o vizibilitate maximă în spațiul public, au fost preferate pentru postul de primar doar trei femei – Clotilde Armand, Sector 1, Lia Olguța Vasilescu, Craiova, și Astrid Fodor, Sibiu, procentul fiind slab, de 6,25%. Dar n-am vrea să nu facem o observație: se pare că Sibiul este cel mai feminist județ din țară, oferind cele mai importante funcții din județ unor doamne.

5,31% reprezentativitate în cadrul primăriilor din țară

În administrația locală, greutatea pornește din a afla câte femei primar au fost alese pe 27 septembrie 2020. Există, în cadrul Asociației Comunelor din România, o structură de acest gen, Liga femeilor primar, dar lista nu este actualizată cu rezultatele ultimului scrutin și nici nu cuprinde toate primăriile din țară. Așa că a trebuit să căutăm în fiecare județ listele cu primarii, dar nici măcar pe acestea nu le-am găsit peste tot. Nicio instituție nu s-a gândit să aibă această bază de date la îndemână, să fie postată pe un portal public des accesat, cum ar fi prefecturile sau consiliile județene. După această aventură de a scotoci prin 42 de județe, am aflat că există 169 de femei-primar în cele 3.181 de unități administrativ-teritoriale de bază (103 municipii, 217 orașe și 2.861 comune), adică o reprezentativitate de 5,31%. Incredibil de mică este această cifră pentru o țară democrată și care oferă, prin Constituție, egalitate de șanse! Care egalitate, de vreme ce partidele promovează atât de puțin femeia?!!

Există un județ, Bistrița-Năsăud, care nu are nicio femeie șef al unei administrații publice. Cele mai multe femei primar sunt la Constanța – 10, Neamț și Dolj – câte 9 fiecare, Arad, Bacău și Vaslui-câte 8 fiecare. Precizând că procentul de reprezentativitate este calculat la numărul total de localități din județ, iată cum arată o situație pe județe, cu numărul de femei-primar:

  • 1 primar (în 8 județe și Capitala): București (Sector 1) – 14,28% reprezentativitate, Galați (Șendreni) – 1,53%, Călărași (Radovanu) – 1,8%, Ilfov (Dascălu) – 2,5%, Gorj (Turceni) – 1,40%, Sălaj (Dragu) – 1,63%, Covasna (Malnaș) – 2,22%, Brașov (Victoria) – 1,72%, Harghita (Ciucsângeorgiu) – 1,49%;
  • 2 primari (în 4 județe): Satu Mare (Negrești Oaș și Erebești) – 3,03%, Buzău (Puiești, Robeasca) – 2,29%, Vâlcea (Prundeni și Popești) – 2,24%, Olt (Icoana și Șopârlița) – 1,78%;
  • 3 primari (în 7 județe): Iași (Ipatele, Mironeasa și Mogoșești Iași) – 3,06%, Vrancea (Nănești, Slobozia Ciorăști, Suraia) – 4,05%, Tulcea (Maliuc, Valea Nucarilor, Valea Teilor) – 5,88%, Prahova (Berceni, Drajna și Valea Călugărească)-2,88%, Mehedinți (Greci, Balta, Godeanu) – 4,54%, Giurgiu (Bulbucata, Crevedia Mare, Mârșa) – 5,55%, Hunedoara (Cârjiți, General Berthelot, Vălișoara) – 4,34%;
  • 4 primari (în 6 județe): Suceava (Baia, Berchișești, Capu Câmpului și Voitinel) – 3,5%, Brăila (Cazașu, Romanu, Unirea și Vădeni) – 9,09%, Ialomița (Făcăeni, Săveni, Scânteia și Gheorghe Lazăr) – 6,06%, Argeș (Câmpulung, Corbi, Mihăești și Mozăceni) – 3,92%, Timiș (Criciova, Fardea, Foeni și Otelec) – 4,04%, Cluj (Așchileu, Borșa, Chinteni și Tureni) – 4,93%;
  • 5 primari (în 4 județe): Botoșani (Călărași, Cristinești, Havârna, Răuseni, Vârfu Câmpului) – 5,9%,
  • Dâmbovița (Bezdead, Bilciurești, Cândești, Nucet și Vlădeni) – 5,61%, Sibiu (Rateiu, Loamneș, Porumbacu de Jos, Racoviță și Sibiu) – 7,81%, Mureș (Beica de Jos, Bogata, Cristești, Deda și Mădăraș) – 4,90%;
  • 7 primari (în 5 județe): Teleorman (Suhaia, Uda Clocociov, Florica, Gălățeni, Nenciulești, Olteni, Storobăneasa) – 7,21%, Caraș-Severin (Fârliug, Lăpușnicu Mare, Pojejena, Prigor, Ramna, Socol și Teregova) – 9,09%, Bihor (Brusturi, Căbești, Câmpani, Ceica, Drăgănești, Drăgești și Sâmbăta) – 6,93%, Alba (Aiud, Lunca Mureșului, Cergău, Crăciunelu de Jos, Doștad, Întregalde și Șpring) – 8,97%, Maramureș (Seini, Băiuț, Bogdan Vodă, Cupșeni, Lăpuș, Poienile Izei, Șieu) – 9,21%;
  • 8 primari (în 3 județe): Vaslui (Bogdana, Codăiești, Dodești, Epureni, Grivița, Solești, Vutcani, Zorleni) – 9,30%, Bacău (Faraoani, Filipeni, Horgești, Mânăstirea Cașin, Odobești, Poduri, Sărata, Tamași) – 8,60%, Arad (Bocsig, Dorobanți, Gurahonț, Hălmăgel, Emlac, Șagu, Târnova și Vărădia de Mureș) – 10,25%;
  • 9 primari (în 2 județe): Neamț (Tașca, Bălțătești, Botești, Crăcăoani, Dobreni, Dumbrava Roșie, Grințieș, Poiana Teiului, Vânători Neamț) – 10,84%, Dolj (Craiova, Almaș, Bistreț, Melinești, Negoi, Perișor, Sălcuta, Scăești, Malu Mare) – 8,10%;
  • 10 primari (1 județ): Constanța (Adamclisi, Bărăganu, Cumpăna, Gârliciu, Grădina, Mihail Kogălniceanu, Oltina, Peștera, Saraiu și Tîrgușor) –14,28%.

Maria Bogdan


Vizualizari 1265
Evaluaţi acest articol
(1 Vot)

Copyrights © Lumea Satului

Redacţia:

Str. Moineşti nr. 12, Bl. 204, Sc. A, Ap. 4, sector 6, Bucureşti.
Pentru corespondenţă: OP 16, CP 39.
Tel/fax.: 021.311.37.11;
ISSN 1841-5148

Marketing, abonamente, difuzare
Tel: 031.410.07.45
- Nicusor Oprea Banu – 0752.150.146, 0722.271.338;

Compartiment financiar
– dr. Niculae Simion – 0741.217.627

Editura: ALT PRESS TOUR Bucureşti