Noua direcție propusă pentru PAC a fost dezvăluită de comisarul Phil Hogan la 29 noiembrie 2017 prin Comunicarea privind viitorul alimentației și al agriculturii.

Nu este o revoluție, ci o evoluție. Viitorul alimentelor și al agriculturii europene se schimbă, orientându-se către o mai mare durabilitate, simplitate și flexibilitate. Politica agricolă comună, cea mai veche politică a UE, trebuie să se adapteze la presiunile globale cu care se confruntă sectorul agroalimentar, cum ar fi schimbările climatice, pierderea biodiversității sau riscuri mai ridicate de volatilitate a prețurilor, iar simplificarea, reducerea birocrației și concentrarea mai mare asupra rezultatelor este cel mai bun mod de a face asta.

Politica agricolă comună (PAC) sprijină agricultorii europeni de peste 50 de ani şi multe țări din întreaga lume o adoptă ca posibil model pentru propriul lor sector agricol.

PAC a fost întotdeauna o politică cu acoperire globală. În forma inițială aceasta a fost concepută pentru a sprijini fermierii europeni, dar se concentrează acum pe sprijinirea partenerilor din țările în curs de dezvoltare oferindu-le acces liber și fără cote pentru toate produsele.

Miturile încă persistă

Cu toate acestea, miturile cu privire la efectele distorsionante ale PAC asupra țărilor în curs de dezvoltare persistă. Adesea, este mai ușor să dai vina pe presupusele importuri din UE pentru scăderea producției naționale decât să abordezi cauzele reale cum ar fi politicile guvernului sau problemele lanțului de aprovizionare, problemele de sănătate animală sau sănătatea plantelor.

De asemenea, UE este departe de a fi singurul jucător global pentru produse agroalimentare, iar importurile din alte țări, cum ar fi SUA, China sau Brazilia, pot fi adevărații vinovați.

Chiar și acțiunile de politică internă ale UE prin intermediul PAC pot fi criticate în străinătate asta deoarece măsurile de intervenţie în piață sunt permise, pe perioade limitate, pentru a sprijini sectoare specifice în timpul crizelor.

De exemplu, aşa a fost cazul sectorului produselor lactate, în 2015 și 2016, când vânzările au fost grav afectate de interdicția Rusiei privind importurile de lapte praf degresat, iar Comisia Europeană a intervenit prin cumpărarea stocurilor de la procesatori. S-a făcut afirmaţia nefondată că laptele praf ar fi fost dirijat de UE către ţările africane la preţuri mai mici defavorizând astfel producţia autohtonă.

Încurajarea comerțului din țările în curs de dezvoltare

Europa a încheiat acorduri de parteneriat economic – acorduri comerciale – care sunt elaborate cu atenție pentru a permite țărilor partenere din țările în curs de dezvoltare să-și protejeze produsele agricole sensibile la liberalizare.

Acest lucru înseamnă că multe sectoare agricole sensibile sunt excluse în întregime din astfel de acorduri – asigurarea faptului că producția locală nu este distrusă de importuri – sau că guvernele pot reacționa rapid și eficient în sprijinul sectoarelor care au fost afectate de creșterea bruscă a importurilor.

În consecință, UE nu este numai cel mai mare exportator și importator de produse agroalimentare din lume, ci și cel mai mare importator mondial de produse agricole din țările cel mai puțin dezvoltate (3,5 miliarde EUR în 2017, mai mult decât SUA, Rusia, China, Japonia și Canada împreună).

Cu alte cuvinte produsele agroalimentare exportate din UE în Africa, de exemplu, răspund cererii de acolo și sunt pur și simplu conduse de piață de către companii private care nu beneficiază de sprijin public din partea UE.

Dezvoltarea rurală la fel de importantă

Politica Agricolă Comună nu se referă doar la agricultură și agricultori, ci şi la consolidarea structurii socioeconomice a zonelor rurale. UE face acest lucru prin intermediul politicii sale de dezvoltare rurală, care se concentrează pe o gamă largă de aspecte – de la sprijinul acordat întreprinderilor nou înființate în zonele rurale la provocările specifice de mediu sau sociale cu care se confruntă populația rurală.

Investițiile comune europene și naționale în infrastructură și în dezvoltarea capitalului natural și uman au o importanță primordială în a sprijini locurile de muncă sustenabile și de calitate din zonele rurale. Comunitățile rurale ar trebui să aibă un acces mai bun la serviciile publice, la asistența medicală, la formarea profesională, la programele de dezvoltare de noi competențe în special în sectorul digital, la educația de calitate și la conectivitate.

Dimensiunea mondială a PAC

Abordarea problemelor specifice rurale este văzută ca un model care ar putea funcționa și pentru restul lumii, iar UE își împărtășește frecvent experiențele cu partenerii săi internaționali, de exemplu la summit-urile G7 și G20.

Conștientă de rolul său în lume și de angajamentele sale internaționale în ceea ce privește dezvoltarea durabilă, combaterea schimbărilor climatice și abordarea cauzelor migrației, UE analizează din ce în ce mai mult modul în care politicile precum PAC trebuie adaptate pentru a răspunde acestor noi provocări.

Se cunoaşte faptul că aproximativ 70% din populaţia săracă a lumii trăieşte în zonele rurale, unde agricultura – și în special agricultura de subzistenţă – este principala sursă de venit.

Pentru a face față acestei provocări, UE a stabilit că securitatea alimentară și agricultura durabilă sunt priorităţi-cheie pentru sprijinirea țărilor în curs de dezvoltare.

Este sectorul central al asistenței UE în 60 de țări în curs de dezvoltare, în special din Africa. Aceasta înseamnă investiţii de 1 miliard de euro pentru agricultură, în țările în curs de dezvoltare, până în 2020, în special pentru proprietarii de exploatații de mici dimensiuni.

Viitoarea PAC va intensifica, de asemenea, eforturile de a sprijini partenerii UE, țări în curs de dezvoltare, pentru a accelera dezvoltarea sectorului agroalimentar, creând mai multe locuri de muncă și o creștere economică mai mare – la rândul său, ajutând la combaterea uneia dintre cauzele principale ale migrației.

Un exemplu practic este decizia recentă de creare a unui Task Force rural în Africa, un grup de experți ai UE în domeniul dezvoltării rurale și al agriculturii, care se va axa pe modalitățile cele mai bune de a colabora cu Uniunea Africană.

Sursa: https://ec.europa.eu/agriculture

Teofilia BANU

Mulțumiri deosebite echipei DG AGRI Press & Media: Heike.Libbach, Cornelia Smet şi Ulrika Holmström