Tăierile ilegale identificate și înregistrate la Direcția Silvică Suceava, ca urmare a controalelor efectuate în anul 2022, reprezintă 2.334 mc, un volum ce a scăzut, an de an, datorită eforturilor susținute ale silvicultorilor suceveni, a făcut cunoscut Direcția Silvică Suceava.

Furturile de arbori din păduri reprezintă un subiect tratat frecvent pe rețelele de socializare în special de către activiștii mediu, situație care face să se creadă că pădurile nu sunt administrate în mod corespunzător. Subiectul a fost și motivul unei discuții care a avut loc la sfârșitul lunii martie la Prefectura Suceava, la care au participat reprezentanții Direcției Silvice Suceava, poliției, jandarmeriei și ai altor instituții ale statului care fac parte din Colegiul Prefectural Suceava.

Direcția Silvică Suceava administrează, prin cele 24 de ocoale silvice, o suprafață de 338.047 ha de teren, din care 272.853 ha sunt fond forestier proprietate publică a statului și 65.194 ha reprezintă proprietatea altor deținători. Ca specii, 70% din suprafață o reprezintă pădurile de rășinoase, 27% cele de foioase și 3% alte suprafețe.

Potrivit silvicultorilor, cei mai reprezentativi indicatori pentru a analiza în fiecare an evoluția reală a tăierilor ilegale de arbori sunt volumul tăiat ilegal raportat la hectar și volumul tăiat ilegal raportat la 100 de hectare. Volumul tăiat ilegal în cadrul Direcției Silvice Suceava, la 100 ha, reprezintă 0,001 din volumul rezultat din creșterile anuale, iar la hectar reprezintă 0,00001 mc din volumul rezultat din creșterile anuale. Mai exact, în anul 2022, volumul tăiat ilegal raportat la hectar este 0,0069 mc, iar, raportat la 100 ha, acest volum reprezintă 0,69 mc.

„În conformitate cu datele statistice extrase din amenajamentele silvice la nivelul Direcţiei Silvice Suceava, creşterea medie anuală la hectar (pădure) este de 8 mc/an/ha. Înmulţind acest volum cu 100, rezultă că, la nivelul instituţiei noastre, creşterea medie anuală la 100 de hectare este de 800 mc/an. Pentru anul 2022, prin comparaţia între volumul total tăiat ilegal la 100 de hectare (respectiv 0,69 mc) şi volumul rezultat din creşterea medie anuală la 100 de hectare (respectiv 800 mc/an), rezultă faptul că volumul tăiat ilegal în cadrul Direcţiei Silvice Suceava la 100 de hectare reprezintă 0,001 din volumul rezultat din creşterile anuale. Se fură o căruţă de lemne la 100 de hectare de pădure“, a explicat Cezar Tulbure, şeful Biroului protecţia şi paza pădurilor din cadrul Direcţiei Silvice Suceava.

Volumul de lemn tăiat ilegal a scăzut de la an la an

Aşa cum am aflat de la Cezar Tulbure, volumul tăierilor ilegale a scăzut semnificativ în ultimii 12 ani, ajungând de la peste 13.000 mc/an în 2011, la 2.334 mc în 2022.

„Volumul total ilegal identificat şi înregistrat la Direcţia Silvică Suceava ca urmare a controalelor efectuate în 2022 este de 2.334 mc, un volum ce a scăzut de la an la an datorită eforturilor susţinute ale silvicultorilor suceveni. Acţiunile silvicultorilor suceveni au dus la reducerea semnificativă a tăierilor ilegale de arbori, lucru care se vede în evoluţia tăierilor în ultimii 12 ani.

Potrivit raportului anual de activitate a RNP – Romsilva pentru anul 2022, la analiza indicatorului tăieri ilegale de arbori Direcţia Silvică Suceava se situează pe locul 29 din 41 de subunităţi naţionale. S-a acţionat așadar fără jumătăţi de măsură, fără compromisuri inventate şi toţi care s-au făcut vinovaţi de furt, de neglijenţă, de sprijin pentru cei care au furat au plătit“, a spus Cezar Tulbure.

Acţiuni de verificarea permanentă a suprafeţelor de pădure

Ca urmare a măsurilor dispuse la nivelul Direcţiei Silvice Suceava în anul 2022, au fost efectuate de către personalul silvic 4.321 de acţiuni privind controlul circulaţiei materialelor lemnoase şi tăierile ilegale de arbori, precum şi controlul instalaţiilor de debitat, fiind încheiate 409 contravenţii silvice, cu o valoare a amenzilor de 695.500 lei. De asemenea, au fost depistate de către personalul silvic 101 infracţiuni silvice privind tăierile ilegale de arbori.

Ca urmare a verificărilor şi constatărilor făcute de către delegaţii Direcţiei Silvice Suceava, numai în ultimii 5 ani la nivelul Direcţiei Silvice Suceava au fost aplicate personalului silvic măsuri administrativ – disciplinare, inclusiv desfaceri ale contractului individual de muncă.

„În baza Regulamentului privind paza fondului forestier la Direcţia Silvică Suceava au fost efectuate în anul 2022 1.968 de controale de fond şi parţiale, obiectivul acestor inspecţii fiind verificarea permanentă a suprafeţelor de pădure arondate unui număr de 389 de cantoane silvice din cadrul celor 24 de ocoale silvice. S-a acţionat fără jumătăţi de măsură, fără compromisuri inventate şi toţi care s-au făcut vinovaţi de furt, de neglijenţă, de sprijin pentru cei care au furat au plătit. Personalului silvic i-au fost aplicate 245 de măsuri administrativ disciplinare în cazul abaterilor săvârşite, din care 5 care au reprezentat suspendări din funcţie şi alte 11 cazuri au reprezentat desfaceri ale contractului individual de muncă“, a transmis Direcţia Silvică Suceava.

În 2022 s-a confiscat cea mai mare cantitate de material lemnos din ultimii 5 ani

Conform unei informări a Inspectoratului de Poliţie Judeţean Suceava prezentată în cadrul şedinţei Colegiului Prefectural Suceava privind situaţia legată de combaterea delictelor silvice, anul 2022 a fost cel în care s-a confiscat cea mai mare cantitate de material lemnos din ultimii cinci ani

„În anul 2022, pe linia prevenirii şi combaterii criminalităţii în domeniul silvic, structurile IPJ Suceava, cu atribuţiuni în domeniul silvic, au organizat independent sau în cooperare cu celelalte instituţii abilitate (Garda Forestieră Suceava şi Direcţia Silvică Suceava) cele mai multe acţiuni desfăşurate în teren, înregistrându-se cea mai mare cantitate de material lemnos confiscată în ultimii 5 ani şi cele mai multe vehicule de transport indisponibilizate. Acestea sunt elemente definitorii ce au condus la reducerea volumului de masă lemnoasă tăiat ilegal“, se arată în raportul poliţiştilor suceveni.

Anul trecut, la nivelul IPJ Suceava s-au efectuat 1.758 de acţiuni pe linie de silvicultură, fiind controlate 418 obiective de profil silvic şi verificate 4.760 de vehicule de transport material lemnos, înregistrându-se un număr total de 123 dosare penale cu autori cunoscuţi. Prin activități de cercetare penală complexă s-a reuşit soluţionarea unui număr de 277 cauze înregistrate inclusiv în anii precedenţi, faţă de 140 în anul 2021 (în creştere cu 97,85%), s-au înregistrat 151 dosare penale cu autori necunoscuţi, reuşindu-se soluţionarea a 82 asemenea cauze, faţă de 54 în anul 2021 (în creștere cu 34,14%).

Pe linia constatării contravenţiilor la regimul silvic, în anul 2022 s-au aplicat 665 de sancţiuni contravenţionale cu amendă (faţă de 476 în anul 2021), în valoare totală de 1.543.000 lei, şi a fost confiscată cantitatea totală de 10.117 m.c. material lemnos cu o valoare de cca 4.130.900 lei (+5.392 m.c. faţă de anul 2021 – cca. peste 50%) şi au fost indisponibilizate 21 (+5) autovehicule şi alte bunuri în valoare de cca 850.000 euro.

Inspectoratul de Poliţie Judeţean Suceava a remarcat faptul că în anul 2023 sunt create premisele unor rezultate foarte bune în ceea ce priveşte prevenirea şi combaterea delictelor silvice, această problematică fiind prioritizată la nivelul IPJ Suceava.

„În acest sens sunt organizate întâlniri săptămânale cu partenerii instituţionali pentru analiza situaţiei operative, a riscurilor şi vulnerabilităților, fiind dispuse măsuri eficiente care au dus deja la capturi impresionante de material lemnos, reţineri de persoane pentru tăieri ilegale de arbori şi confiscarea în perioada 01.01.2023 – 15.03.2023 a 6 autotrenuri de transport în valoare de cca 200.000 de euro“, a precizat sursa citată.

Silviu BUCULEI

La finalul lunii martie, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a propus dezvoltarea unui sistem național de monitorizare video, prin intermediul căruia să se genereze alerte în cazul unui transport ilegal de materiale lemnoase și implementarea unui sistem de monitorizare prin intermediul imaginilor satelitare, ce va avea ca scop îmbunătățirea capacității APCRS în gestionarea exploatării vegetației forestiere.

Proiectul „Capacitatea sporită de supraveghere, control și monitorizare a pădurilor prin intermediul unui sistem informatic integrat“, aferent Componentei 7 – Transformare Digitală, Digitalizare în domeniul mediului – sprijin financiar nerambursabil, din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), cu o valoare de 46 milioane euro, presupune implementarea unor servicii informatice integrate de supraveghere, control, monitorizare a fondului forestier, utilizarea de soluții digitale pentru păduri și monitorizarea transportului de masă lemnoasă.

De asemenea, din analiza compoziției spectrale a pixelilor, pot fi derivați următorii parametri: indicele de vegetație, estimarea stării de sănătate a pădurilor (uscare, defoliere, incendii) și a habitatelor.

Având în vedere frecvența comparării imaginilor (o dată pe lună), se va analiza tendința în ceea ce privește impactul schimbărilor climatice. Astfel, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor va putea dezvolta măsuri de adaptare a politicilor de mediu pe baza unor informații precise.

„Scopul principal al investiției este de a avea un sistem digital inovator pentru combaterea exploatărilor forestiere ilegale, integrat cu SUMAL 2.0. Acest sistem, asemănător celui pentru verificarea valabilității rovinietei, va cuprinde și o rețea de camere video amplasate pe întreg teritoriul național și va fi interconectat cu sistemul de trasabilitate a materialelor lemnoase SUMAL 2.0. Pe baza imaginilor satelitare vor putea fi identificate periodic zonele cu goluri în vegetația forestieră, iar prin analiza și compararea cu datele referitoare la tăierile legal aprobate, extrase din SUMAL 2.0 și cu zonele în care au avut loc calamități naturale, se pot semnala alerte zonale în care dispariția vegetației nu este justificată (tăieri ilegale), inclusiv cu identificarea zonelor de risc“, a declarat ministrul Barna Tánczos.

Suprafața vegetației forestiere care va face obiectul monitorizării este de aproximativ 70.000 km2. Prin monitorizarea video a transporturilor de material lemnos pe toate categoriile de drumuri, se urmărește reducerea timpului de reacție și intervenție, optimizând astfel resursele de control existente.

În urma aprobării actului normativ, MMAP poate demara, în cel mai scurt timp, procedurile de achiziție pentru fiecare dintre subcomponentele sistemului, termenul de implementare fiind sfârșitul anului 2024.

Laura ZMARANDA

În ultimele secole, populația s-a înmulțit și, odată cu aceasta, și nevoia de spațiu de construit și pentru agricultură. Împreună cu comerțul de lemn care s-a intensificat în ultimii ani, a dus la o degradare continuă a pădurii.

Dacă ar fi să ne întrebăm care sunt cele mai importante cauze ale defrișării, poate că vom primi răspunsuri de genul mutarea culturilor și comerțul cu lemn. Privind în trecut, remarcăm faptul că oamenii practicau agricultura în pădure. Ei tăiau copaci pentru a face loc culturilor și pajiștilor pentru animale și plecau din locurile respective când solul devenea nefertil. Procesul în sine nu reprezenta un pericol pentru pădure dacă era făcut cu grijă. Problemele au apărut atunci când solului nu i s-a oferit timp pentru regenerare și agricultura intensivă a dus la degradarea definitivă a acestuia.

În zilele noastre, din cauza creșterii populației, unele surse spun că mutarea culturilor este cauza a peste 70% din defrișările pădurii, iar tăierea copacilor pentru folosirea lemnului în scopuri comerciale poate fi practicată fără consecințe grave asupra mediului. În contextul în care numărul copacilor tăiați este mai mare decât al celor plantați, tăierea lemnului devine o problemă gravă. Înainte ca tăierea masivă să ia locul celei vechi cu topoare și animale, comerțul cu lemn avea o influență nesemnificativă asupra pădurii. Odată cu apariția drujbelor, tractoarelor, drumurilor și căii ferate, aceste acțiuni au avut un impact mult mai mare. Management-ul prost al tăierilor a dus la pierderi fără precedent pentru natură.

Efectele defrișării

Pădurea fiind distrusă, solul, care se acumulează în peste 1.000 de ani, ar dispărea, ducând la inundații din pricina faptului că nu mai există sol să acumuleze apă. Defrișarea pădurii duce la dispariția unui stil de viață care a existat neschimbat mii de ani. Însă, poate cel mai mare dezastru produs de despăduriri este impactul asupra climei planetei. În ultimii ani se vorbește tot mai des despre pericolele încălzirii globale și ale efectului de seră, cauza principală a acestora fiind acumularea de dioxid de carbon în atmosferă. Copacii și plantele verzi absorb dioxidul de carbon și produc oxigen prin fotosinteză, în timp ce animalele consumă oxigenul și expiră dioxid de carbon. Degradarea pădurii ecuatoriale ar da startul unui imens dezechilibru în cantitatea de dioxid de carbon produs și reciclat, ceea ce ar duce la acumularea acestuia în atmosferă, precum și la schimbări majore de climă. Se estimează că despădurirea masivă va duce la creșteri accentuate a efectului de seră la nivel global în proporție de 50% în perioada 1990-2025.

Reducerea suprafeței pădurilor și schimbările provocate de acest proces pot determina efecte indirecte asupra unor numeroase specii de arbori, efecte ce se pot manifesta în sensul unei rezistențe mai scăzute la atacul insectelor fitofage și al agenților patogeni, la poluare sau acțiunea focului (FAO, 1993).

Pădurile joacă un rol și în funcționarea pescăriilor, modificând habitatele acvatice, precum și regimul hidrografic al cursurilor de apă, ceea ce înseamnă că pot determina scăderea stocurilor de pești atât în zonele afectate, cât și în aval.

O altă problemă pentru mediu rezultă și din numărul mare de copaci tăiați pentru a face loc agriculturii și care au fost arși sau lăsați să putrezească, eliberând astfel mult mai mult dioxid de carbon în atmosferă. Odată cu pădurea, se pierd și posibilitățile științifice. Specialiștii sunt de părere că doar o mică parte din plantele și animalele care trăiesc în pădurea ecuatorială au fost identificate, iar acestea ar putea reprezenta baza descoperiri unor leacuri pentru unele dintre cele mai mortale boli ale omenirii. Spre exemplu, Institutul American al Cancerului a catalogat peste 3.000 de plante cu proprietăți anticancer, 70% aflându-se în pădurile tropicale.

Ce soluții sunt?

Se remarcă faptul că, în timp, comerțul mondial cu lemn a ajuns o afacere extrem de profitabilă, așa că oprirea acesteia ar fi întâmpinată cu multă ostilitate. Dar nu oprirea completă a tăierii ar fi soluția, ci realizarea unor scheme pentru defrișarea pădurilor cu un plan, astfel încât efectele negative asupra mediului să fie reduse și controlate. Printre organizațiile care se implică în reducerea efectelor exploatării forestiere se numără și Forest Stewardship Council (FSC).Această organizație non-profit care a fost înființată în 1993 oferă o certificare a lemnului provenit din păduri exploatate bine. FSC permite celor interesați să identifice lemnul provenit din surse bune. La o scară globală, peste 8 milioane de hectare au fost însemnate ca acceptând standardele FSC. Regiuni din pădurea ecuatorială care au fost catalogate ca fiind prea sensibile pentru defrișări au fost marcate ca zone protejate. Acestui demers i se alătură legislații bine puse la punct. Un lucru foarte important este și educarea și informarea acelor oameni a căror decizii influențează direct sau indirect soarta pădurilor.

Fondul forestier naţional la sfârșitul anului 2021

Potrivit INS, fondul forestier naţional ocupa, la sfârşitul anului 2021, o suprafaţă de 6.607 mii hectare, care reprezenta 27,7% din suprafaţa ţării. La sfârșitul anului 2012, fondul forestier național ocupa o suprafață de 6.529 mii hectare, care reprezenta 27,4% din suprafața ţării. În perioada 2012-2021, fondul forestier a înregistrat o creștere constantă. Suprafaţa fondului forestier la 31 decembrie 2021, comparativ cu aceeaşi dată a anului 2020, a înregistrat o creştere de aproximativ 0,05%, în timp ce, față de începutul perioadei analizate, respectiv anul 2012, a înregistrat o creștere de cca 1,2% datorată în principal unor reamenajări de păşuni împădurite şi introducerii în fondul forestier a terenurilor degradate, conform Legii nr. 46/2008 – Codul silvic cu modificările şi completările ulterioare. Pe întreaga perioadă analizată tendința suprafeţei pădurilor este ușor crescătoare de la an la an. În anul 2021, comparativ cu anul 2020, suprafața pădurilor a crescut cu o mie de hectare (+0,02%), speciile de răşinoase înregistrând o creștere de 3 mii hectare, în timp ce speciile de foioase au avut o scădere de 2 mii hectare, modificări apărute în principal ca urmare a reîncadrărilor în amenajamentele silvice, în timp ce față de 2012 a crescut cu 77 de mii hectare.

Anca LĂPUȘNEANU

Pentru a preveni tăierile ilegale în fondul forestier de stat și transporturile ilegale de masă lemnoasă, direcțiile silvice din cadrul Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva au instalat, până în prezent, 177 de camere video de monitorizare, pe drumurile forestiere administrate.

O parte din aceste camere video sunt de tipul Licence Plate Recognition (LPR), care identifică și verifică automat numerele de înmatriculare ale autovehiculelor care circulă pe drumurile forestiere din pădurile de stat, permițând verificarea transporturilor de masă lemnoasă, precum și trasabilitatea lemnului exploatat din pădurile proprietatea publică a statului. Accesul la aceste sisteme video au și organele de poliție, în unele cazuri, în baza unor protocoale de colaborare.

Cele mai multe sisteme video au fost instalate la direcțiile silvice Caraș – Severin, Botoșani, Mureș, Bacău, Brașov, Hunedoara, Sibiu, Maramureș, Suceava și Vâlcea.

Procesul de implementare a acestor sisteme video este în desfășurare, la nivelul tuturor direcțiilor silvice din cadrul Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva fiind identificat un necesar de 1.603 sisteme de monitorizare video în fondul forestier de stat și pe drumurile forestiere. Amplasarea lor se va face în zonele cu risc la sustragerea de material lemnos, identificate de specialiștii Romsilva.

Se intenționează ca, pe viitor, aceste sisteme video să fie conectate la sistemul informatic SUMAL 2.0, printr-o investiție prevăzută în Planul Național de Redresare și Reziliență, acestea putând astfel să monitorizeze în timp real transporturile de lemn recoltat din pădurile de stat și să emită alerte dacă aceste transporturi de masă lemnoasă nu dețin avizele legale.

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva administrează 3,13 milioane hectare păduri proprietatea publică a statului, circa 48% din pădurile țării, și asigură servicii silvice pentru circa un milion hectare de păduri aflate în alte forme de proprietate. De asemenea, Romsilva administrează 22 de parcuri naționale și naționale, precum și 12 herghelii de stat.

Din totalul pădurilor proprietatea publică a statului, 80% dețin certificarea managementului forestier în standard internațional.

BIROUL DE PRESĂ AL REGIEI NAȚIONALE A PĂDURILOR – ROMSILVA

Arhitectura greşită a SUMAL 2.0, care duce urmărirea trasabilităţii către industria lemnului, pe lanţul de comercializare şi utilizare a lemnului şi produselor din lemn, amplifică exponenţial costurile pentru întregul sector, consideră reprezentanţii asociaţiilor de profil într-o petiţie online inițiată de Asociația Industriei Lemnului – Prolemn și adresată autorităţilor. În continuare vă prezentăm cele mai importante probleme semnalate de petiționari.

Semnatarii documentului solicită revizuirea în regim de urgenţă a HG 497/2020 și a aplicațiilor SUMAL 2.0 pornind de la practicile europene, cu respectarea Regulamentului European 995/2010, cu concentrarea urmăririi trasabilității masei lemnoase la prima punere pe piață, astfel încât să fie construit un sistem robust și eficient de combatere a tăierilor ilegale, care să nu împovăreze cu costuri administrative inutile operatorii economici. În petiție se arată că necesitatea urgenței revizuirii actului normativ este dată de blocajele induse de operaționalizarea SUMAL 2.0 la 31 ianuarie 2021, în prezent întreaga ramură a economiei forestiere funcționând la maximum 1/3 din nivelul normal de activitate.

Pierderi economice induse de suprareglementare

Potrivit autorilor documentului, tăierile ilegale reprezintă pierderi economice induse de suprareglementare, de costul mare al administrației silvice din România comparativ cu țările europene, de concurența neloială pentru operatorii economici care se străduiesc să respecte legislația din partea celor care nu o respectă. Reprezintă costuri de certificare și de audit al provenienței legale, pierderi de contracte pe piețele externe din cauza deficitului de imagine. Ne dorim, la modul cel mai sincer, măsuri eficiente de combatere a tăierilor ilegale, care să elimine lemnul fără proveniență legală din piață, conducând la un mediu economic competitiv, corect. Industria lemnului este o industrie performantă, care furnizează economiei bioproduse bazate pe o resursă regenerabilă, lemnul, contribuind în același timp la combaterea schimbărilor climatice“, explică Cătălin Tobescu, președintele Asociației Industriei Lemnului – Prolemn.

Principalele probleme…

De la operaționalizarea SUMAL 2.0, în perioada 31 ianuarie – 8 februarie, au fost emise 29.000 de avize de transport materiale lemnoase, aproximativ o treime din numărul de avize față de perioada corespondentă de anul trecut.

Definiția materialelor lemnoase a fost extinsă prin modificarea Codului Silvic din toamna anului 2020, astfel încât în prezent numărul avizelor ar fi trebuit să fie cel puțin dublu față de perioada corespondentă din anul 2020.

Numărul de avize reprezintă un indicator sintetic privind activitățile din sectorul forestier și industria lemnului, indicator care arată că această ramură a economiei naționale funcționează la maximum 30% față de activitatea normală, ca rezultat al pregătirii defectuoase a implementării SUMAL 2.0, al problemelor de funcționalitate a aplicațiilor și al concepției greșite a sistemului.

Operaționalizarea defectuoasă a sistemului SUMAL 2.0 lezează interesele economice strategice ale României, în sensul prevăzut de Legea siguranței naționale, la art. 3. lit (m) prin blocarea accesului la resursele forestiere, cu consecințe la nivel național.

În condițiile prelungirii blocajelor induse de operaționalizarea defectuoasă a sistemului SUMAL 2.0, întreaga ramură a industriei lemnului și industriei mobilei care a funcționat în ultima săptămână preponderent pe baza stocurilor intră progresiv în blocaj, resimțind efectele penuriei de materie primă.

Impact uriaș

Ca urmare a faptului că problemele de implementare ale sistemului SUMAL 2.0 persistă, impactul economic și social al pierderii de competitivitate a întregii ramuri a economiei forestiere este uriaș. Astfel, inițierea sistemului a fost și este haotică prin faptul că ministerul nu a emis ordinul și metodologia prevăzută în acest sens, la art. II din HG 923/2020, care dispune: „Începând cu data intrării în vigoare a prezentei hotărâri [n.r. 29 octombrie] și până la data de 30 ianuarie 2021, […] se realizează popularea bazelor de date, validarea fluxurilor de informații și instruirea utilizatorilor SUMAL 2.0 potrivit metodologiei aprobate prin ordin al conducătorului autorității publice centrale care răspunde de silvicultură.”

În petiție se mai arată că o evaluare simplă a costurilor de implementare a sistemului SUMAL 2.0 la nivel național evidențiază costuri materiale directe: telefoane cu sisteme de operare Android 10 și minimum 4 GB de RAM pentru 100.000 operatori: 250 euro x 100.000 = 25 milioane de euro. Suplimentar imprimante mobile etc. – minimum 5 milioane de euro.

Pierderi economice prin funcționarea în prima săptămână la 30% din capacitate: 150.000 salariați x 1.000 de euro/lună salariu brut x 70% pierdere = 100 milioane de euro.

Costurile induse de măsurarea redundantă a materialelor lemnoase impuse de SUMAL 2.0, pentru evidența on-line și de raportare a stocurilor, pe circuitul de prelucrare și comercializare a materialelor lemnoase, sunt uriașe, de minimum 216 milioane de euro/an (18 milioane m3 x 12 euro/m3)

„Vor fi costuri pentru implementare și introducere a datelor, dar nu există un modul de gestionare a datelor care să fie util administratorilor de păduri.“ (Dorin Mărășoiu, ocol silvic privat)

„SUMAL 2.0 nu a fost o cerință a Comisiei Europene și nu are nicio legătură cu procedura de infringement. [...] Ar fi trebuit să implementăm modulul de urmărire GPS, care funcționează pe SUMAL 1.0 și a fost recepționat de minister.“ (Cătălin Tobescu, Prolemn)

„Sectorul va cunoaște blocaje, pe costul și cheltuiala agenților economici. Este o problemă de soft, nu știm dacă vom obține ceea ce doream noi.“ (prof. Laura Bouriaud, Universitatea „Ștefan cel Mare“ din Suceava)

SUMAL 2.0 „duce la o limitare a inovării și dezvoltării în sector [...], la uniformizarea modelului de business, la o lipsă de competitivitate pe piața internațională. [...] Facem soft după un model de business sau business după un model de soft?“ (Cristian Panaite, Forstpan)

Ion Bogdan

FEDERAȚIA SILVA TRAGE UN NOU SEMNAL DE ALARMĂ!

AȘA NU SE MAI POATE!

În ultimele luni, alți trei pădurari au fost agresați de hoții de lemne!

Din păcate, odată cu venirea iernii, presiunea asupra pădurilor s-a intensificat, iar trei silvicultori, pădurari în cadrul direcțiilor silvice Vâlcea, Sălaj și Argeș au căzut victime ale infractorilor surprinși în timp ce tăiau ilegal sau sustrăgeau material lemnos din fondul forestier national.

Aceste cazuri vin să completeze tabloul sumbru al agresiunilor îndreptate împotriva personalului silvic, în urma cărora, în ultimii ani, apărând pădurea, 6 pădurari au fost omorâți de hoții de lemn,  iar peste 700 de silvicultori au fost atacați de infractori, suferind agresiuni și vătămări corporale grave, amenințări cu moartea, precum și distrugerea unor bunuri (autovehicule, locuințe, anexe gospodărești, sedii administrative, etc).

Pe fondul intensificării agresiunilor asupra personalului silvic, care au culminat cu cele două cazuri de pădurari uciși în anul 2019 în timp ce îndeplineau serviciul de pază a pădurilor (13 septembrie 2019 - pădurarul Gorcioaia Răducu - Direcția Silvică Iași și 16 octombrie 2019 - pădurarul Pop Liviu Pavel - Direcția Silvică Maramureș),  în anul 2019 Parlamentul României a modificat OUG nr. 59/2000 Statutul personalului silvic, iar prin noul act normativ a fost creată baza legală pentru redarea demnității profesiei de silvicultor, pentru întărirea autorității silvicultorilor în exercitarea atribuțiilor de serviciu, pentru asigurarea dotărilor necesare desfășurării activităților de teren, pentru asigurarea unor condiții decente de muncă, de salarizare și de pensionare a personalului silvic, dar, din păcate, Legea nr. 234/2019 care a completat și modificat Statutul personalului silvic, nu este nici în prezent pe deplin respectată și aplicată.

Federatia Sindicatelor Silva a solicitat oficial, în data de 11.02.2021,  sprijinul și intervenția conducerii Ministerului Mediului Mediului Apelor si Pădurilor  și a Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva pentru ca în anul 2021 să fie asigurate cu prioritate fondurile necesare pentru dotarea personalului silvic de teren cu uniformă de serviciu, armament de serviciu, dispozitive de apărare, mijloace de comunicație și de transport, pentru plata contribuțiilor sociale în cazul locurilor de muncă încadrate în condiții speciale, precum și plata drepturilor salariale conform Contractului Colectiv de Muncă și a Statutului personalului silvic.

Pentru descurajarea actelor de agresiune asupra silvicultorilor, a fost solicitată intervenția conducerii ministerului în vederea modificării și completării Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, prin includerea personalului silvic în categoriile prevăzute la art. 257 alin. 4, alături de polițiști și jandarmi, în cazul cărora faptele de amenințare, lovire și vătămare corporală comise asupra acestora se sancționează cu pedepse mai aspre.

Totodată, Federația Silva a solicitat intervenția Procurorului General al României pentru monitorizarea actelor de cercetare şi urmărire penală ce se efectuează în cazurile de agresiune îndreptată împotriva personalului silvic şi dispunerea de măsuri în scopul efectuării cu celeritate a cercetărilor pentru identificarea, anchetarea și pedepsirea autorilor agresiunilor îndreptate împotriva personalului silvic.

Federația Sindicatelor Silva va susține în continuare, prin toate mijloacele legale, aplicarea prevederilor Statutului personalului silvic, modificat și completat prin Legea nr. 234/2019 și a Contractului Colectiv de Muncă, inclusiv prin organizarea, dacă va fi cazul, a unor acțiuni de protest.

FEDERAȚIA SINDICATELOR DIN SILVICULTURĂ ”SILVA”

Greenpeace, Declic și Agent Green au făcut un adevărat bilanț negru al autorităților în domeniul protecției pădurilor: nicio măsură anunțată în urma marșului pentru salvarea pădurilor din noiembrie 2019 nu a fost îndeplinită.

Cele 3 organizații, alături de miile de oameni care au ieșit în stradă pentru păduri, au obținut în 2019 asumarea angajamentului ministerului Mediului pentru soluționarea de urgență a revendicărilor: modernizarea SUMAL, monitorizarea pădurilor prin satelit, un registru electronic al intrărilor și ieșirilor din depozitele de lemn, GPS obligatoriu pe toate mijloacele de transport al lemnului și ruta tuturor transporturilor, camere de supraveghere în puncte cheie din rețeaua rutieră, la gatere și la depozite de lemn.

Cu toate acestea, cele trei organizații ecologiste atrag atenția că, la un an de la acel moment, nici măcar una dintre aceste probleme nu a fost rezolvată: hărțile satelitare nu s-au achiziționat, iar camerele video lipsesc. „În plus, contrar declarațiilor victorioase ale lui Costel Alexe, fostul ministru al Mediului, cu privire la funcționarea SUMAL 2.0. încă din octombrie, autoritățile au anunțat acum o nouă amânare pentru operaționalizarea Sistemului de Urmărire a Materialului Lemnos, pentru luna ianuarie a anului viitor“, după cum se arată într-un document comun.

Recent, în cadrul unei întâlniri la Ministerul Mediului, organizațiile neguvernamentale de mediu au cerut explicații privind toate aceste întârzieri. „Este extrem de frustrant să aflăm că dezvoltarea SUMAL 2.0 este încetinită din motive banale. STS-ul afirmă că sistemul este 100% construit, dar că nu poate deveni funcțional acum pentru că lipsesc tocmai datele despre păduri de la Ministerul Mediului. Avem așadar o întârziere de încă 90 de zile din vina echipei coordonate de Directorul Dănuț Iacob (Ministerul Mediului). Gărzile forestiere, ocoalele silvice și agenții economici vor putea folosi aplicația abia după ce sistemul va fi populat cu amenajamentele silvice“, a declarat Ciprian Gălușcă, campaigner Greenpeace.

Nici în ianuarie

Totodată, organizațiile de mediu atrag atenția asupra faptului că nici în luna ianuarie nu vom avea un sistem funcțional de supraveghere a materialului lemnos. Asta pentru că nici măcar nu a fost lansată licitația pentru achiziționarea de hărți satelitare. „În condițiile în care toată lumea știe că autoritățile de control sunt capabile să identifice doar 1% din lemnul tăiat ilegal, ministerul a renunțat complet la monitorizarea pădurilor prin satelit și emiterea de alerte, deși promisese că va prioritiza acest demers. Mai mult, nu a consultat pe nimeni pe această temă. Mai grav este că toate aceste întârzieri lasă autoritățile de control fără instrumentele necesare unei lupte echitabile cu mafia pădurilor“, a declarat Antoniu Bumb, reprezentantul Declic. Mai mult, lipsa de implicare a autorităților poate duce la sancțiuni grave din partea instituțiilor europene. „Întârzierile repetate și nerezonabile agravează infringementul pe tăierile ilegale. Suntem la un pas de sancțiunile Curții Europene de Justiție, noul SUMAL abia a intrat zilele acestea în testare pentru operatorii economici. Suntem practic în fața unei noi prorogări mascate sub o perioadă de grație până la sfârșitul lunii ianuarie. Este crucial ca măcar acest termen să fie respectat. Pentru cetățeni încă nu este nimic disponibil. Din februarie ar trebui să putem vedea cu toții ruta transporturilor și că se face registrul electronic la depozite, unde încă se mai amestecă lemn legal cu lemn ilegal. Dacă asta chiar se va întâmpla, nu va mai scăpa nici tocătura, nici resturile de exploatare din noul sistem. Dar promisiunile nu țin loc de operaționalizare“, a spus Gabriel Păun, președinte Agent Green.

Și vești bune...

De la Regia Națională a Pădurilor, Romsilva am primit un comunicat în care se arată că la Curtea de Apel Brașov a început audierea martorilor în dosarul retrocedării ilegale a 43.227 hectare, un sfert din suprafața împădurită a județului Bacău. De aceea, Romsilva consideră că acest proces este o șansă pentru readucerea în patrimoniul statului a acestei suprafețe de pădure, cu o valoare estimată de circa 300 milioane de euro. Potrivit Romsilva, relatările acestor martori vor avea o mare importanță atunci când se va hotărî soluția de către instanța de judecată. „Reamintim că în anul 2018 președintele completului de judecată din cadrul Tribunalului Covasna, care a retrocedat ilegal cele 43.227 hectare de pădure, a fost condamnat de către judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție la pedeapsa închisorii de 3 ani. Însă, în urma efectului nefast al deciziei Curții Constituționale a României, soluția de condamnare cu executare pentru luare de mită a fost anulată de către completul de cinci judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție și întregul dosar a fost trimis în rejudecare. Dosarul de corupție a ajuns la Curtea de Apel Brașov, ca urmare a faptului că inculpații cu înalte funcții de demnitari publici au renunțat la acestea pentru a nu mai fi judecați de către Înalta Curte de Casație si Justiție“, arată RNP.  În aceste condiții, nu mai rămâne decât să ne punem speranța în corectitudinea completului de judecată din cadrul Curții de Apel Brașov, dar și în cea a profesionalismului reprezentanților autorităților, astfel încât să obțină o soluție care să ajute Statul Român în recuperarea suprafeței de 43.227 ha pădure, după cum se mai arată în comunicatul Romsilva.

Bogdan Panțuru

La jumătatea lunii martie, ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Costel Alexe, a depus în Parlament un proiect de modificare a Legii nr. 46/2008 privind Codul Silvic. Aceste modificări se referă, în primul rând, la combaterea tăierilor ilegale și a furturilor din păduri care, după adoptarea și promulgarea acestui act normativ, vor constitui infracțiuni, vor fi sancționate indiferent de valoare prejudiciului produs și vor intra sub incidență penală.

De asemenea, comercializarea lemnului în România va fi supusă unor noi modificări legislative în urma cărora valorificarea masei lemnoase se va efectua ca lemn fasonat și nu ca lemn pe picior, așa cum se realizează la acest moment. Această noutate adusă Codului Silvic ar permite, în primul rând, o valorificare superioară a lemnului, ar reduce cu mult abuzurile și ar aduce alinierea statului român la majoritatea statelor europene în ceea ce privește această metodă de valorificare și comercializare a lemnului.

O altă noutate adusă Codului Silvic se referă la modalitatea prin care se inventariază și se marchează arborii ce urmează a fi exploatați, precum și la transportul acestora. S-a propus, în acest sens, utilizarea de noi tehnologii și de soluții alternative pentru marcare și inventariere care vor fi folosite, inițial, sub formă de proiect pilot în cadrul ocoalelor silvice, iar echipamentele care își vor dovedi eficiența vor fi implementate ulterior la nivel național. Pentru transportul materialului lemnos care urmează a fi exploatat se va utiliza noul SUMAL, care este în curs de dezvoltare, și monitorizarea cu ajutorul hărților satelitare, pe baza coordonatelor GPS.

Recreerea cetățenilor este un alt punct important pentru care s-au propus o serie de prevederi legislative care prevăd amenajarea în fondul forestier național a unor poteci și trasee pentru mers, alergare și biciclete, care vor fi permise numai în situația în care nu implică tăieri de arbori sau defrișări și care se vor realiza din pământ, lemn sau pietriș.

• „Ne dorim și vom face tot ceea ce ține de noi ca aceste modificări să intre cât mai repede în vigoare deoarece ele sunt esențiale pentru îndeplinirea programului de guvernare în domeniul silvic. Măsurile sunt deja prezentate și asumate în fața partenerilor europeni, unele dintre ele fiind esențiale pentru clasarea procedurii de infringement deschisă de Comisia Europeană împotriva țării noastre, pentru domeniul forestier. Acestea, împreună cu dezvoltarea SUMAL, implementarea monitorizării prin hărți satelitare și întărirea capacității personalului silvic, vor duce, cu siguranță, la reducerea drastică a tăierilor ilegale de lemn din România“, Costel Alexe, ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor.

  ---

Laura ZMARANDA

Pe perioada stării de urgență, specialiștii Romsilva au participat, începând cu 16 martie, alături de reprezentanți ai Poliției Române și Gărzilor Forestiere, la 3.741 de controale la circulația materialului lemnos. În urma acestor controale s-au constatat 76 de infracțiuni, 487 de contravenții silvice și s-au confiscat 841,18 metri cubi de lemn.

Tot pe perioada stării de urgență, angajații Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva au efectuat 2.720 de controale de fond sau parțiale în fondul forestier administrat.

În primele trei luni acel acestui an, Regia Națională a Pădurilor – Romsilva a efectuat, în fondul forestier administrat, 6.180 de controale de fond și parțiale.

În urma controalelor efectuate în fondul forestier proprietatea publică a statului au fost constatate tăieri ilegale cu un volum cumulat de 6.538 metri cubi, în scădere cu 9,32% față de aceeași perioadă a anului trecut.

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva administrează 3,13 milioane hectare păduri aflate în proprietatea publică a statului, din aceasta 80% având certificarea managementului forestier la nivel internațional. În plus, Romsilva asigură servicii silvice pe bază de contract pentru circa 1 milion de hectare păduri aflate în alte forme de proprietate.

Sursa: RNP-Romsilva

Ministrul mediului, apelor și pădurilor, Costel Alexe, a avut consultări cu specialiștii din cadrul ministerului, precum și cu mai mulți operatori economici, organizații și asociații, pentru a se analiza varianta stopării tăierilor legale din păduri, pe durata stării de urgență, solicitată de o parte din societatea civilă.

„Înteleg emoția și temerile oamenilor. Tocmai de aceea, am inclus, în ultima ordonanță militară emisă, prezența gărzilor forestiere la verificarea transportului de material lemnos. Am emis un ordin de ministru prin care li se retrage atestatul de exploatare tuturor celor care taie lemn ilegal”, spune demnitarul.

După analizarea aprofundată a situației, s-a constatat că măsura interzicerii tăierilor legale pe durata stării de urgență nu ar fi benefică pentru oameni, mediu și economie. „Studiul de impact pe care l-am făcut ne-a arătat că am avea o mulțime de consecințe negative pe care țara și noi cetățenii nu ni le permitem acum”, subliniază ministrul.

Astfel, pe plan social, măsura ar afecta 3,5 milioane de gospodării din România, care se încălzesc cu lemne. Mai mult, peste 100.000 de oameni vor intra în șomaj tehnic sau vor fi concediați. O estimare a arătat că aproximativ jumătate de milion de români, care sunt direct sau indirect dependenți de sectorul silvic, ar fi sever afectați financiar și social prin aceasta măsură. Micii operatori economici, cei cu câte 10-20 angajați, vor falimenta imediat. Este vorba de 4.600 de mici firme de exploatare și 7.000 de firme de prelucrare și din industria mobilei.

Aceste consecințe ar adânci criza cu care se confruntă România acum. Pe plan economic, România ar avea mult de suferit, având în vedere faptul că sectorul forestier și al prelucrării lemnului reprezintă 3,5% din PIB.

Stoparea tăierilor legale ar avea consecințe negative și pentru mediu. Cele aproximativ două milioane de metri cubi de lemn proveniți din doborâturi de vânt ar ajunge să infesteze pădurea sănătoasă, așa cum s-a mai întâmplat și în alte țări din Europa, iar consecințele au fost extrem de grave.

52% dintre pădurile României sunt proprietate privată. Ar însemna să se dea o interdicție asupra fructificării proprietății private. Falimentul administratorilor de păduri, adică al celor care asigură acum paza, îngrijirea și regenerarea pădurilor private, ar însemna o deteriorare a pădurilor și imposibilitatea de a mai preveni tăierile ilegale.

„Nu este bine și nici constituțional să luăm această măsură extremă. Pădurea este o resursă regenerabilă, pe care avem datoria să o protejăm printr-un management sustenabil, atât pentru valorificare, cât și pentru regenerare, pentru a proteja mediul și a combate schimbările climatice. Vom sta permanent în teren pentru că stoparea tăierilor ilegale rămâne cel mai important obiectiv asumat în acest mandat!”, a mai spus ministrul Costel Alexe.

Sursa: mmediu.ro

A făcut înconjurul țării anunțul (sau consternarea) noului ministru al Mediului, Apelor și Pădurilor, Costel Alexe. Citând datele din Inventarul Forestier Național II, întocmit de IFN, o structură ce activează în cadrul Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură „Marin Drăcea“, aflat în subordinea Ministerului Educației și Cercetării Științifice, Alexe a declarat că, în perioada 2013-2018, „ȋn România se taie, ȋntr-un an, aproximativ 38,6 milioane de metri cubi de lemn, cu 20 de milioane peste cifrele oficiale. Diferența de la 18,5 milioane de metri cubi la 38,6 milioane metri cubi reprezintă tăieri neautorizate“.

Această cifră este dătătoare de fiori reci pe șira spinării. Și vine cumva să întărească punctul de vedere al organizațiilor non-guvernamentale care acuză defrișări ilegale de păduri de ani de zile. Declarația ministrului și studiul în sine (IFN II) au fost însă primite și privite cu rezervă în special de reprezentanții Romsilva. Și atunci a apărut nuanțarea: „Astăzi, cele mai mari probleme de tăieri neautorizate le avem în pădurile proprietate privată, apoi în pădurile autorităților publice locale și, pe locul trei, în pădurile administrate de RNP Romsilva (declarație ministrul Costel Alexe).“ Acum, cei care au călătorit prin zonele montane ale României știu că adevărul este pe undeva la mijloc; realitatea este că masive sau dealuri întregi, altădată pline de codri, sunt acum dezolant de golașe (vezi Suceava, Argeș, Vâlcea, Hunedoara, Alba).

Dar ce să vedeți, chiar statistica, adică datele oficiale ale statului, contrazic și Inventarul Forestier Național, și ceea ce uneori vedem noi cu ochiul liber. Să detaliem:

• în 1990, atunci când pădurile ocupau inclusiv zone întinse în câmpie, potrivit Institutului Național de Statistică, România avea 6,685 milioane ha păduri și altă vegetație forestieră. Tot INS ne spune că în 2014, ultimul inclus în statistică, suprafața de păduri era de 6,734 mil. ha;
• un raport al Ministerului Mediului, denumit Starea Pădurilor României, indică faptul că în 2017 suprafața forestieră era de 6,565 mil. ha;
• Inventarul Forestier Național II vine cu alte date: România dispune de 6,929 mil. ha terenuri acoperite cu arbori, la care se adaugă 0,108 mil. ha terenuri destinate împăduririi sau goale, urcând totalul suprafeței la 7,037 mil. ha.

Așadar, ce date, care raportări și ce instituții să credem? După INS și INF, chiar pe fondul acesta al defrișărilor masive, reclamate inclusiv în IFN II, România are mai multe păduri astăzi ca acum 30 de ani; după Ministerul Mediului, suprafața împădurită este mai mică în 2017, comparativ cu 1990, cu 0,12 mil. ha, situație oarecum plauzibilă, punând față în față, fie și mental, imaginile de astăzi cu cele de acum 25-30 de ani.

Maria Bogdan

Pentru Regia Națională a Pădurilor ROMSILVA 2018 a fost un an greu, plin de provocări cărora pădurarii au trebuit să le facă față. Primele provocări au venit, așa cum era de așteptat, din partea naturii. Vremea atipică din anul care tocmai s-a încheiat a pus probleme și silvicultorilor, la fel ca și agricultorilor. Alte probleme le-a creat modificarea – din nou – Codului Silvic. O oarecare neliniște, trecătoare, a generat și modificarea componenței Consiliului de Administrație și schimbarea echipei manageriale.

Lucrările de reîmpădurire întârziate de secetă

Seceta din prima parte a anului, dar și cea din toamnă au făcut ca lucrările de reîmpădurire planificate să se desfășoare mai greu și în alte perioade decât cele planificate. Cu toate acestea, în cele două campanii din acest an Romsilva a regenerat 13.278 de hectare de păduri de stat, depășind programul anual de regenerări, prevăzut pentru 12.881 de hectare. Dintre acestea, 8.991 de hectare de pădure au fost regenerate natural, iar 4.287 de hectare prin regenerări artificiale, cu lucrări de plantare a puieților forestieri.

În campania de primăvară s-au regenerat 10.779 de hectare, 7.212 prin regenerări naturale și 3.567 prin împăduriri. Lucrările de împădurire de toamnă au fost întârziate de seceta prelungită și de condițiile meteorologice nefavorabile, dar tot s-a reușit regenerarea a 2.499 hectare.

În total, s-au plantat în pădurile de stat 25,5 milioane de puieți forestieri. Cu toții provin din pepinierele Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva, unde se produc anual peste 45 de milioane de puieți forestieri. Bugetul alocat pentru lucrările de împăduriri a fost de 167,4 milioane de lei.

În ultimii cinci ani, în pădurile de stat administrate de Regia Națională a Pădurilor – Romsilva au fost plantați peste 187 de milioane de puieți forestieri, fiind regenerate 50.034 de hectare pe cale naturală și 31.836 de hectare prin împăduriri.

În sfârșit: perdele de protecție pentru șosele!

Pe lângă reîmpăduriri, specialiștii Romsilva au fost implicați și în realizarea unor perdele forestiere pentru protecția unor căi de comunicație. Primele au fost plantate în această primăvară, fiind împădurite 7,2 hectare pe autostrada A2, în dreptul localităților Dor Mărunt și Jegălia din județul Călărași, pe o lungime de aproximativ 10 kilometri. Procedurile de expropriere pentru alte terenuri, cu o suprafață totală de 87,62 hectare, sunt deja în derulare. În cursul acestei primăveri, pe ele se vor înființa alte perdele de protecție.

Aceste activități se încadrează într-un program mai larg de realizare a perdelelor forestiere de protecție a căilor de comunicații, care prevede înființarea acestora pe 594,5 hectare, pe o lungime de 198,3 km, din care 120,6 kilometri pentru protecția autostrăzilor A1, A2 și A3, și 77,7 kilometri pentru protejarea Centurii București, a drumurilor naționale DN1, DN2, DN2B, DN3, DN4, DN7 și DN21, pe raza județelor Argeș, Dâmbovița, Ilfov, Giurgiu, Călărași, Ialomița, Constanța, Brăila, Buzău și Vrancea.

Lupte în instanțe

În cursul anului 2018 juriștii Regiei au fost implicați în mai multe litigii, care au avut ca scop menținerea unor importante suprafețe de pădure în proprietate publică. În total, aproape 30.000 de hectare de fond forestiere au fost menținute în proprietatea statului și în administrarea Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva, ca urmare a celor 317 procese de fond funciar finalizate. Cele mai mari suprafețe recuperate sau menținute în patrimoniul statului sunt 9.530 de hectare fond forestier în județul Mureș, 4.694 de hectare în Buzău, 3.898 în Suceava, 2.231 de hectare în Bacău, 1.770 de hectare în Giurgiu și 1.088 de hectare în Gorj.

În litigiu se află încă o suprafață totală de 475.806 hectare fond forestier. Pe rolul instanțelor se află 1.641 de dosare, în diferite stadii. Doar în județul Suceava, Fondul Bisericesc Român Ortodox al Bucovinei a recurs la o cale extraordinară de atac pentru dobândirea a 185.557 de hectare. Alte 63.435 de hectare de pădure sunt în litigiu în Bihor, 46.252 de hectare în Bacău, 29.300 în Covasna și 28.300 hectare în Mureș.

Până în prezent, în baza legilor privind reconstituirea dreptului de proprietate au fost puse în posesia unităților administrative, formelor asociative sau persoanelor fizice 3.165.598 de hectare terenuri forestiere.

2.703 tone fructe de pădure, livrate

Administrarea celor 3,14 milioane de hectare de păduri proprietate publică a statului a implicat în 2018 și construirea a 340,5 kilometri de noi drumuri forestiere, reabilitarea a 1.351,4 kilometri de drumuri forestiere și refacerea obiectivelor afectate de calamități. Pentru aceste activități, bugetul alocat a fost de 165 de milioane lei, dintre care 100 de milioane lei din fondul de accesibilizare și 65 de milioane lei din fonduri proprii.

Pe lângă livrările de masă lemnoasă, Romsilva a livrat 2.703 tone fructe de pădure, 501 tone ciuperci comestibile, 495,3 tone plante medicinale, 220,6 tone carne de vânat, 372,4 tone păstrăv și peste 32 de mii de fazani și potârnichi vii.

În ceea ce privește lemnul de foc, Romsilva a furnizat direct populației aproximativ 1,7 milioane de metri cubi. În ultimii doi ani s-a înregistrat o creștere a volumului de lemn pentru foc vândut direct populației, de aproximativ 840 de mii de metri cubi în 2016 și 1 milion de metri cubi în 2017. Această creștere a devenit posibilă ca urmare a modificării Codului Silvic și creșterii ponderii lucrărilor de îngrijire și igienizare a pădurilor de stat executate prin forțe proprii sau contracte de prestări servicii.

În același timp, tăierile ilegale în pădurile administrate de Romsilva au confirmat tendința descrescătoare din ultimii ani. În 2018 angajații Regiei au efectuat 84.105 acțiuni de control, o parte din ele în comun cu polițiști. În urma acestora au fost constatate 1.284 de infracțiuni și au fost aplicate 9.020 de amenzi pentru contravenții silvice, în valoare totală de 18,8 milioane lei. De asemenea, în urma acestor controale în fondul forestier, la circulația materialului lemnos și la instalațiile de debitat, au fost confiscați 13.137 de metri cubi.

Din ultimele date centralizate la nivelul Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva, în pădurile de stat administrate s-a înregistrat un volum al tăierilor ilegale de lemn de 20.431 de metri cubi, în scădere cu 29,7% față de perioada similară a anului trecut, când s-au înregistrat 29.080 de metri cubi tăiați ilegal. Conform datelor existente, valoarea pagubelor rezultate din tăieri ilegale și pășunat abuziv în pădurile de stat se ridică la 9,3 milioane de lei.

Infractorii devin tot mai agresivi

Din păcate, s-a înregistrat și un fenomen alarmant: înmulțirea agresiunilor asupra personalului silvic. 36 de pădurari din cadrul Romsilva au fost victimele unor agresiuni produse de persoane suspecte de tăieri ilegale și furt de lemne. 19 dintre ei au nece­sitat îngrijiri medicale, iar autoturismele a cinci pădurari au fost avariate în cursul agresiunilor. În acest an s-a înre­gistrat și o tentativă de furt a armamentului din dotarea personalului silvic.

Chiar mai grav decât atât, s-au înregistrat și agresiuni în afara fondului forestier. Grupări infracționale au atacat cu premeditare personalul silvic care păzește pădurile în județele Caraș-Severin, Suceava și Vaslui.

Regia Națională a Pădurilor a preluat în pază, conform Codului Silvic, 74.555 de hectare de pădure care nu aveau contracte de servicii silvice cu niciun ocol silvic, 23.463 de hectare prin încheierea de contracte de prestări silvice și 51.092 de hectare în baza actelor de constatare. În plus, Romsilva asigură servicii silvice pentru 37.518 hectare aflate în litigiu, pentru care s-a suspendat serviciul public cu specific silvic.

În ultimii zece ani, peste 600 de angajați ai Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva au fost victime ale agresiunilor.

Deși a fost un an secetos, în 2018 s-au înregistrat doar 102 incendii de pădure, față de 294 de evenimente de acest fel înregistrate în 2017. Suprafața totală afectată a fost de 1.012 hectare, din care 884 de hectare de litieră și 128,6 hectare de păduri regenerate. Valoarea pagubelor înregistrate a fost estimată la 312.508 lei.

Cele mai multe incendii, 18, s-au înregistrat în județul Caraș-Severin, unde a fost afectată și cea mai mare suprafață, de 827 hectare, din care 741,7 hectare de litieră. În județul Dolj s-au produs 11 incendii, fiind urmat de Olt, cu 8 incendii și Hunedoara, cu 7.

Alexandru GRIGORIEV

Volumul tăierilor ilegale în fondul forestier de stat, administrat de Regia Națională a Pădurilor – Romsilva, s-a menținut anul trecut la același nivel scăzut, fiind înregistrați 47.713 metri cubi de lemn tăiați ilegal, un volum comparabil cu anul 2016, când s-au constatat 47.788 de metri cubi proveniți din tăieri ilegale. În anul 2015, volumul tăierilor ilegale a fost de 57.080 de metri cubi.

Angajații Romsilva au efectuat anul trecut, în total, 91.742 de controale la circulația materialului lemnos, din care 21.287 de controale împreună cu Poliția Română, fiind constatate 1.546 de infracțiuni silvice și 12.197 de contravenții silvice, valoarea cumulată a amenzilor ridicându-se la 26.052.675 de lei. De asemenea, au fost confiscați 21.685 de metri cubi și 5.903 de pomi de Crăciun.

În județul Maramureș a fost înregistrat cel mai mare volum al tăierilor ilegale, de 8.319 metri cubi, urmat de județele Mureș, cu 3.230 de metri cubi, Suceava, cu 2.393 metri cubi, Hunedoara, cu 2.964 de metri cubi și Caraș-Severin, cu 2.592 de metri cubi.

Valoarea pagubelor provocate de tăierile ilegale și pășunatul abuziv se ridică la 13.441.722  de lei.

De asemenea, pe parcursul anului trecut, personalul Romsilva a efectuat 358 de controale la instalațiile de debitat, fiind constatate 74 de contravenții silvice. În urma acestor controale au fost aplicate amenzi în valoare de 492.000 de lei și au fost confiscați 4.380 de metri cubi de lemn.

În urma intensificării acțiunilor de control, numărul agresiunilor asupra personalului silvic care asigură paza pădurilor s-a dublat anul trecut, fiind înregistrate 40 de agresiuni, față de 22, în anul 2016.

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva administrează o suprafață de 3,14 milioane de hectare fond forestier proprietate publică a statului și, pe baze contractuale, aproximativ 1 milion de hectare fond forestier al unor unități administrative sau aflat în proprietate privată.

Numărul pomilor de Crăciun tăiați ilegal a scăzut puternic anul trecut, în urma intensificării controalelor efectuate în ultimele două luni ale anului de personalul Regiei Naționale a Pădurilor - Romsilva, cu sprijinul polițiștilor și angajaților Gărzii Forestiere.

Astfel, în perioada 15 noiembrie – 31 decembrie 2017 au fost confiscați 6.003 pomi de Crăciun tăiați ilegal, în scădere cu 42% față de anul 2016, când în aceeași perioadă au fost confiscați 10.324 de pomi de Crăciun.

Valoarea pomilor de Crăciun confiscați în ultimele două luni ale anului trecut se ridică la 136.377 de lei.

La acțiunile de control au participat, în total, 12.965 de angajați ai Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva și 4.391 de polițiști, angajați ai Gărzii Forestiere și ai Gărzii de Mediu. Au fost efectuate 8.820 de controale în fondul forestier, 3.066 pe drumurile publice și 226 de controale în piețe și oboare. În urma acestor controale, au fost constatate 133 de infracțiuni și au fost aplicate 987 de contravenții, valoarea totală a amenzilor depășind 2 milioane de lei.

Cei mai mulți pomi de Crăciun, 679, au fost confiscați în județul Bihor. În județul Alba au fost confiscați 639 de pomi de Crăciun tăiați ilegal, în județul Arad 578, în județul Suceava 563, în județul Neamț 474 și în județul Timiș 427.   

Tăierile ilegale în fondul forestier de stat administrat de Regia Națională a Pădurilor – Romsilva înregistrează noi scăderi, volumul acestora fiind cu 20,86% mai mic în primul trimestru al anului, în comparație cu perioada similară a anului trecut.

Astfel, în primele trei luni ale acestui an s-a înregistrat un volum al tăierilor ilegale de 8.533 metri cubi, față de 10.782 metri cubi în primul trimestru din 2016. Prejudiciul provocat de tăierile ilegale este, de asemenea, în scădere, la 2,27 milioane de lei, față de 3,2 milioane de lei în primul trimestru al anului trecut.

Angajații Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva au efectuat în primul trimestru al acestui an 23.190 de controale privind circulația materialului lemnos, din care 5.274 în comun cu organele de poliție, fiind constatate 335 de infracțiuni silvice și 4.638 de contravenții silvice. În urma acestor controale, au fost aplicate amenzi cu o valoare totală de 9,8 milioane de lei și s-au confiscat 4.790 de metri cubi de material lemnos.

Și în fondul forestier privat administrat de Romsilva, volumul tăierilor ilegale s-a diminuat în primele trei luni ale anului cu 20,14%, înregistrându-se 4.408 metri cubi tăiați ilegal.

Datele centralizate în primul trimestru al anului confirmă tendința descrescătoare a tăierilor ilegale în fondul forestier de stat, pe fondul intensificării controalelor angajaților Romsilva, anul trecut înregistrându-se o scădere semnificativă, de 16,27%, adică un volum total de 47.788 de metri cubi.

În schimb, au crescut de patru ori agresiunile îndreptate împotriva personalului silvic, în primele trei luni fiind înregistrate 12 cazuri de agresiune, față de 3, în perioada similară a anului trecut.

Sursa – RNP ROMSILVA

Un angajat al Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva, I.N., pădurar în cadrul Ocolului Silvic Pucioasa – Direcția Silvică Dâmbovița, a fost agresat recent de un grup de persoane surprinse în timp ce tăiau ilegal lemn din fondul forestier de stat. Angajatul Romsilva a fost internat în Spitalul Județean din Târgoviște, cu multiple leziuni la picioare și în zona toracică.

De la începutul anului, acesta este al șaptelea caz de agresiune asupra personalului de teren al Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva, pe fondul sporirii acțiunilor de pază și a controalelor. Agresiunile anterioare au avut loc pe raza Ocoalelor Silvice Ghimpați, județul Giurgiu, Roșiori de Vede, județul Teleorman, Dolhasca și Marginea, județul Suceava, Bocșa Montanei, județul Caraș-Severin și Târgu Mureș. În patru din aceste cazuri, personalul silvic agresat a necesitat îngrijiri medicale.

În toate cazurile de agresiune, organele de cercetare au deschis dosare de urmărire penală pentru infracțiunile de vătămare corporală sau ultraj.

Garda Forestieră Suceava şi Garda Forestieră Ploieşti sunt primele instituţii de control silvic din ţară care vor utiliza tehnologiile moderne în combaterea tăierilor ilegale de pădure, dar şi în monitorizarea suprafeţelor forestiere, în cazul unor situaţii deosebite. Garda forestieră Suceava are atribuţii de monitorizare şi control a suprafeţelor forestiere din cinci judeţe – Suceava, Bacău, Neamţ, Botoşani şi Iaşi, iar din acest an, cu ajutorul unei drone performante, al tabletelor cu care au fost dotaţi toţi inspectorii silvici şi al unor softuri speciale, vor fi identificate zonele afectate de tăieri ilegale, zonele calamitate şi vor fi depistate mai uşor incendiile forestiere sau focarele de infestare cu dăunători.

În cadrul acestui program-pilot, membrii Gărzii Forestiere Suceava au fost dotaţi şi cu un număr de 47 de tablete, care vor fi folosite pentru eficientizarea activităţii. Dacă programul-pilot demarat la Suceava şi Ploieşti va da rezultate bune, aceste măsuri vor fi extinse la toate Gărzile Forestiere din ţară, mai ales că imaginile obţinute de la înălţime pot fi utilizate foarte bine atât pentru urmărirea evoluţiei în timp a suprafeţelor împădurite, cât şi ca dovadă în diverse situaţii, cum ar fi tăierile ilegale. Drona va mai fi utilizată şi pentru identificarea arboretelor afectate de doborâturi de vânt sau zăpadă, localizarea incendiilor forestiere, precum şi la evoluţia focarelor de infestare cu dăunători. Utilizarea combinată a imaginilor capturate din aer şi a hărţilor forestiere georeferenţiate va permite localizarea şi măsurarea suprafeţelor de fond forestier afectate de perturbări. Imaginile obţinute vor fi corelate şi cu datele din aplicaţia Inspectorul Pădurii.

„Dacă îşi vor dovedi eficienţa, vom utiliza drona şi celelalte dispozitive IT şi în aplicaţii punctuale despre care avem informaţii, cum ar fi fapte care se derulează în fond forestier. Dorim să le surprindem ca probe prin fotografiere sau filmare. În pachetul pe care l-am achiziţionat cu drona este prevăzută instruirea unui număr de 8 persoane din cadrul instituţiei noastre care să poată utiliza acest dispozitiv atât pe raza judeţului Suceava, cât şi pe raza celorlalte patru judeţe de care suntem responsabili.

Pentru a creşte eficienţa utilizării dronelor, Ministerul Mediului Apelor şi Pădurilor ne-a pus la dispoziţie o bază de date cu hărţile georeferenţiate pentru aproximativ 80% din fondul forestier naţional. Aceste hărţi vor fi încărcate pe cele 47 de tablete, tot personalul de control având câte o astfel de tabletă, cu autonomie mare şi dispozitive care pot rula aceste hărţi. Ele vor putea fi folosite în fond forestier pentru identificarea corectă a parcelarului, a poziţiei corecte în care se găsesc sau a poziţiei în care s-au săvârşit anumite fapte ilegale. Corelarea hărţilor georeferenţiate cu imaginile surprinse de dronă va permite o acurateţe mai mare a actelor întocmite de Garda Forestieră şi sperăm ca, odată cu venirea dezgheţului, să putem utiliza noua tehnologie. O astfel de dronă nu poate fi ridicată decât în anumite condiţii meteo“, ne-a declarat inspectorul-şef al Gărzii Forestiere Suceava, Mihai Găşpărel.

După primele două-trei luni de utilizare Garda Forestieră Suceava va informa Ministerul Mediului cu privire la modalitatea de utilizare şi cazurile practice pe care le-a soluţionat cu acest dispozitiv

Drona va fi utilizată şi în situaţii în care sunt alarme în portalul „Inspectorul pădurii“, care este la dispoziţia publicului. În situaţia în care o persoană sesizează o posibilă perturbare în fond forestier, angajaţii gărzii forestiere pot ajunge într-un timp scurt în acel loc, fac filmarea şi pot proba ce s-a întâmplat în acea locaţie.

„Invit persoanele interesate de menţinerea unui fond forestier cât mai puţin lezat de acţiunea umană să consulte acest portal şi, dacă se constată fapte pe care le consideră ilegale sau pot fi semne ale unei tăieri ilegale, să ni le semnaleze pe adresa de email a instituţiei sau la tel verde 0230. 940“, este solicitarea lui Mihai Găşpărel.

Silviu Buculei

Revista Lumea Satului nr. 4, 16-28 februarie 2017 – pag. 48-49

Conform unui comunicat de presă emis de Regia Națională a Pădurilor – Romsilva, volumul tăierilor ilegale în fondul forestier proprietatea publică a statului a scăzut anul trecut la 47.788 de metri cubi, cu 16,27% mai puțin față de anul 2015, când s-au înregistrat 57.080 de metri cubi.

La volumul total exploatat de Romsilva, de 8,58 milioane de metri cubi masă lemnoasă, tăierile ilegale în fondul forestier de stat reprezintă 0,5%.

În total, în fondul forestier de stat s-au efectuat anul trecut 14.825 de controale de fond și 1.642 de controale parțiale.

În plus, angajații Romsilva au fost implicați, alături de alte organe ale statului, în 92.776 de acțiuni de control al circulației materialului lemnos, în urma cărora au fost constatate 1.171 de infracțiuni, 14.698 de contravenții și s-au aplicat amenzi în valoare de 21.323.520 de lei. Totodată, au fost confiscați 28.367 de metri cubi de material lemnos și 10.324 de pomi de Crăciun. Alte 517 controale au vizat instalațiile de debitat materialul lemnos, fiind aplicate amenzi în valoare de 726.000 de lei, 4.340 de metri cubi de material lemnos fiind confiscați.

Anul trecut au fost constatate, în total, 1.214 de infracțiuni silvice, 1.150 dintre acestea fiind în curs de soluționare.

Cu cât se apropie anotimpul friguros, cu atât se întețesc atacurile asupra pădurilor din Prahova. Faptul ne este confirmat și de autoritățile în domeniu, care constată acum noi și noi tăieri ilegale de arbori în mai multe localități ale județului. Potrivit ing. Dumitru Drăgoi, șeful compartimentului de profil de la Direcția Silvică Prahova, pe cele nouă luni din acest an, au fost constatate pierderi de peste 1.250 metri cubi de material lemnos, evaluate la peste 230.000 lei, adică două miliarde lei vechi, pagube nerecuperate de la făptași. Sigur, acum nu au mai fost cazuri de versanți întregi defrișați ca în anii anteriori, când pagubele erau și de câteva ori mai mari. Din fericire, nu au fost afectate nici acele păduri virgine, precum cele de la Valea Doftanei și de la Azuga. Dar fenomenul rămâne îngrijorător!

„Prin acțiunile noastre, comune cu Poliția și cu Jandarmeria, la care se adaugă acum și cele cu nou înființata Gardă Forestieră, tăierile ilegale de arbori au fost diminuate mult. Acestea continuă însă în diferite puncte nevralgice din județ, cu comunități paupere, așa cum ar fi cele de la Dițești-Filipeștii de Pădure, Slon-Cerașu, Plaiul Câmpinei, Drăgăneasa, Verbila, Jugureni, Călugăreni, Vălenii de Munte, dar și cele din orașul Boldești-Scăieni. Aici există o importantă comunitate care trăiește chiar în mijlocul pădurii statului, viața acesteia depinzând mult de sustragerile de lemn. O serie de indivizi certați cu legea taie arborii, în voie, ziua în amiaza mare, arbori, pe care îi sustrag și îi valorifică de la ei de acasă. Vă întrebați ce fac pădurarii noștri? Fac razii, îi prind, le confiscă căruțele, camionetele ori camioanele, motofierăstraiele; unora li se întocmesc acte de contravenție, altora li se fac dosare penale, astfel că unii ajung și la pușcărie. Dar mulți dintre aceștia revin la tăieri ilegale. continuă apoi să fure... Așa se face că o treime din lemnul furat pe ansamblul județului, adică 423 mc, nu poate încă să fie justificat de lucrătorii silvici, iar de recuperarea pagubelor, nici pomeneală.“

Aproape 20.000 ha de pădure, în grija nimănui!

Aflăm apoi astfel de la șeful compartimentului de protecția pădurilor că, în afara celor 90.524 ha de păduri ale statului și ale altora 21.168 ha, păduri ale sătenilor, toate acestea aflate sub protecția Direcției Silvice Prahova, ar mai exista acum și alte circa 20.000 ha de fond forestier, proprietate privată, lăsate mai degrabă în grija nimănui. Aceasta deoarece deținătorii lor fie nu doresc să încheie contracte de prestări servicii cu Direcția Silvică Prahova, fie lasă pădurile în grija nimănui. Deși de aici se fură cel mai mult, nimeni nu reclamă tăieri ilegale de arbori! Iată că în felul acesta înțelegem că pagubele puse pe seama pădurilor din județ sunt și mai mari comparativ cu cele prezentate în statisticile oficiale...

Am dorit să cunoaștem și punctul de vedere al Gărzii Forestiere Ploiești, unitate cu competențe în domeniu, atât în fondul forestier din Prahova, cât și în județele vecine, respectiv, Dâmbovița și Argeș, unde furturile de lemn sunt la fel de mari. Șeful acestei unități, ing. Viorel Mihălcioiu, ne-a declarat că existența acestor păduri ale nimănui continuă să amplifice fenomenul furtului de lemn. Interlocutorul nostru ne mai spune că, din datele pe care le deține, pe ansamblul țării ar fi vorba de cel puțin jumătate de milion de ha de pădure aparținând a peste 800.000 de cetățeni, cei mai mulți neidentificați încă. Este vorba de acei săteni care ar fi primit anumite parcele de pădure, prin anii 1990. Interlocutorul nostru ne mai spune că mulți dintre aceștia nu dețin întreaga documentație necesară și nici nu știu exact nici acum limitele suprafețelor primite. Ca urmare, nici nu pot încheia contracte de pază și de alte servicii cu organele silvice respective.

După legea românească, hoțul de pădure rămâne cu un păcat, iar păgubașul, cu două!

„Situația este foarte complicată, mai arată inspectorul-șef de la Garda Forestieră Ploiești, care adaugă că de aici, de la existența acestor păduri ale nimănui, provin și cele mai multe tăieri ilegale de arbori. Unii dintre deținători ar fi plecați în diferite țări ale Europei și Americii, alții au doar calitatea de moștenitori. Fără forme legale, însă. Garda Forestieră a inițiat o amplă acțiune de identificare a tuturor acestor deținători de păduri particulare, cu probleme, pentru a se intra în legalitate. Acțiunea trenează deoarece și cei identificați nu optează pentru a încheia un contract de pază cu Romsilva. Prin acest contract deținătorul poate obține dreptul de a tăia o anumită cantitate de lemn, anual, pe care unii ar prefera să taie cât vor ei. Și nu după lege. Neavând contract de pază, în cazul furtului de lemn, potrivit legii, păgubașul este obligat să plătească jumătate din cuantumul pierderilor constatate. Așadar, hoțul se alege cu un păcat, dacă este prins, iar păgubitul cu două. Așadar, omul rămâne și fără lemn, și cu obligația să suporte jumătate din pagubă! Ce fel de treabă este asta? Ing. Viorel Mihălcioiu aduce în discuție și o altă problemă care generează acum furtul de lemn din pădure – neputința pădurarilor de a acoperi perimetrul încredințat, dar și de absența depozitelor de lemn de foc de la sate. Practic, oamenii satelor nu au de unde cumpăra lemn de foc, al cărui preț este acum exagerat de mare, de peste 400 lei metrul cub, iar omul are nevoie pentru iarnă de cel puțin 5 mc lemn, afirmă șeful Gărzii Forestiere de la Ploiești!

„S-ar cuveni, mai spune acesta, ca atât administrațiile locale cât și cele județene să găsească acele modalități legale de a oferi sătenilor lemnul de foc necesar pentru perioada iernii. Altfel, jaful din păduri ar putea continua, cu urmări grave.“ În același timp, mai afirmă șeful Gărzii Forestiere Ploiești, se pune și problema asigurării unei încărcări corecte de sarcină a pădurarilor. Astfel că un pădurar, potrivit normelor, ar trebui să aibă în grija sa paza a 1.000 ha în zona de munte și a 200-250 ha în zona de câmpie. În fapt ,aceștia au în grija lor suprafețe de pădure cu mult mai mari! Astfel, nu în toate cazurile nu se poate asigura aplicarea corectă a Codului Silvic.

Cristea BOCIOACĂ

Revista Lumea Satului nr. 21, 1-15 noiembrie 2016 – pag. 46-47

În judeţul Suceava, pădurile se întind pe 449.980 ha, reprezentând jumătate din suprafaţa judeţului şi aproximativ 7% din suprafaţa pădurilor României. Dintre acestea, 345.354 ha (77% din total) sunt administrate de către Direcţia Silvică Suceava, restul fiind administrate de către alte structuri silvice autorizate. În raport cu natura proprietăţii, suprafaţa fondului forestier administrată de către Direcţia Silvică Suceava la data actuală se prezintă astfel: 282.103 ha (82%) – proprietate publică a statului administrată de RNP; 30.888 ha (9%) – proprietatea unităţilor teritorial administrative, administrată de RNP; 29.238 ha (8%) – proprietate privată a persoanelor fizice; 3.125 ha (1%) – proprietate privată a persoanelor juridice, obşti, unităţi de cult.

„Inspectorul Pădurii“ şi „Radarul pădurilor“ au redus furturile de lemn

Odată cu lansarea aplicației „Inspectorul Pădurii“ se pare că arborii din pădurile sucevene vor avea parte de o viaţă mai lungă, iar hoţii de lemn nu vor mai avea succes în afacerea lor. Cu toate că în ultimii 26 de ani furatul lemnului din pădure era o obişnuinţă atât pentru cei care îl prelucrau cât şi pentru cei care îşi asigurau combustibilul pentru încălzirea locuinţelor pe timp de iarnă, noua aplicaţie „Inspectorul Pădurii“, lansată la sfârşitul lunii iulie şi dedicată celor care vor să reclame transporturi ilegale de lemn, alături de sistemul, popularizat sub numele de „Radarul pădurilor“, lansat în 2014, şi nou constituita structură de control Garda Forestieră Suceava, o structură teritorială care are în responsabilitate controlul activităţilor silvice şi de vânătoare în judeţele Suceava, Botoşani, Iaşi, Neamţ şi Bacău, au făcut ca multe transporturi de lemn semilegal sau ilegal să fie depistate şi în judeţul Suceava.

În anul 2015, structurile IPJ Suceava cu atribuţiuni în domeniu au organizat independent sau în cooperare cu celelalte instituţii abilitate 1.177 de acţiuni pentru prevenirea şi combaterea delictelor silvice, fiind verificate 6.652 de obiective – exploatări forestiere, instalaţii de debitat, depozite, târguri, pieţe, oboare, ocoale silvice, mijloace auto. În urma acestor acţiuni au fost înregistrate 320 de dosare penale privind infracţiuni la Codul Silvic, au fost cercetate 98 de persoane suspecte de comiterea unor ilegalităţi în domeniul silvic şi au fost confiscaţi peste nouă mii de metri cubi de lemn cu o valoare de 2.868.600 de lei. Având în vedere specificul judeţului şi în anul 2016 prevenirea infracţiunilor la regimul silvic constituie o prioritate pentru poliţiştii suceveni, periodic fiind organizate acţiuni de control în teren, atât în fondul forestier, la societăţile de prelucrare, dar şi pe drumurile publice, pe rutele de transport al materialului lemnos, astfel încât hoţii de lemn nu se mai simt protejaţi şi încep să aibă frică de lege.

Dăunătorii de scoarţă atacă arborii doborâţi de vijelie

Direcţia Silvică şi Garda Forestieră fac eforturi de protejare a pădurilor din zona doborâturilor de vânt de pe raza Ocolului Silvic Broşteni. Mihai Găşpărel, inspector-şef al Gărzii Forestiere Suceava, spune că, în condiţiile în care valorificarea nu se face în timp optim, există pericolul creşterii pagubelor ca urmare a apariţiei dăunătorilor şi extinderii atacului acestora şi la arborii sănătoşi din preajmă.

În anii 2012 şi 2013, pe fondul secetei şi al căldurilor excesive, capacitatea arborilor de a se apăra de atacurile dăunătorilor a fost puternic afectată. Fenomenul s-a manifestat mai ales în molidişurile aflate în afara arealului lor natural, mai exact la pădurile de răşinoase din zona de şes, plantate în perioada comunistă pentru producerea de celuloză, acolo având o creştere mai rapidă decât în zona de munte, principala diferenţă fiind însă la calitatea masei lemnoase rezultate. În doi ani, aproape 600.000 de arbori au căzut pradă atacurilor de Ips Duplicatus, cele mai afectate fiind ocoalele silvice din zona de deal, unde suprafaţa totală afectată în fondul forestier de stat a fost de 837 ha. Conform documentaţiilor tehnice întocmite de ocoalele silvice şi aprobate de Direcţia Silvică Suceava, suprafeţele goale rezultate au fost împădurite în perioada 2013-2016, soluţiile tehnice adoptate fiind de introducere în compoziţiile de regenerare a speciilor corespunzătoare tipului fundamental de pădure: cvercinee (stejar, gorun) şi fag în amestec cu diverse specii tari, aşa cum existau înaintea introducerii molidului în culturile pentru celuloză.

Furtunile distrug pădurile

Pe lângă tăierile legale, cele ilegale şi natura contribuie la diminuarea suprafeţelor de pădure din Bucovina. O furtună de o forţă neobişnuită a ras de pe faţa pământului în această vară 420 de hectare de pădure în comuna Broşteni. Urgia a durat câteva zeci de minute, vântul având o viteză de peste 120 de kilometri la oră.

Iniţial, autorităţile au ţinut la secret dezastrul, de frica hoţilor de lemne. Conform directorului Direcției Silvice Suceava, Sorin Ciobanu, după evaluarea masei lemnoase doborâte de vânt efectuată de 80 de angajaţi silvici care au inventariat arbore cu arbore pentru a determina volumul de masă lemnoasă afectat de calamitate, se parcurg toate etapele legale în vederea obținerii derogărilor oferite de la prevederile vizând amenajamentele silvice, iar apoi se va trece la valorificarea masei lemnoase în condiţiile legii, la o primă estimare fiind vorba despre o cantitate estimată de 130.000 de metri cubi de material lemnos.

Prăbuşirile de arbori din luna iunie nu constituie un fenomen singular în judeţul Suceava, în vara anului 2002 nu mai puţin de 4 milioane de metri cubi de arbori din pădurile administrate de Direcţia Silvică Suceava, în principal conifere, fiind puşi la pământ de furtuni puternice.

Pagube mari în păduri de-a lungul anilor

Conform publicaţiei „Bucovina forestieră“, de-a lungul timpului natura a mai provocat dezastru în pădurile sucevene.

În perioada 1953-1956, la ocolul Broşteni, pe valea Negrişoarei, a avut loc un atac de Lymantria monacha, care a cuprins câteva sute de hectare de pădure de molid și a distrus sute de hectare de pădure, combaterea insectei fiind făcută de aviaţie cu mari eforturi.

În perioada 1960-1963 pădurile judeţului Suceava au fost afectate de doborâturi din cauza unui vânt puternic, volumul de răşinoase pus la pământ ridicându-se la 1.910 mii de metri cubi. Pe 23 septembrie 1964 un ciclon a dezrădăcinat numai în bazinele Neagra şi Negrişoara din zona Panaci – Broşteni arbori cu un volum de masă lemnoasă de aproape 3.000.000 metri cubi. În septembrie – noiembrie 1964 în pădurile judeţului s-au produs peste 6.000.000 metri cubi doborâturi de vânt. În decembrie 1969, după o perioadă de secetă prelungită, s-au produs în pădurile judeţului 6.000.000 metri cubi doborâturi de vânt în bazinul superior al Moldovei şi în bazinul superior al Sucevei.

Pentru evitarea sufocării doborâturilor de fag şi apariţiei dăunătorilor, au fost luate măsuri ca buştenii rămaşi în pădure în timpul verii să fie păstraţi în acumulări de apă din pâraiele apropiate sau udaţi prin stropire. Cea mai mare calamitate naturală care a afectat pădurile judeţului Suceava a fost cea produsă de zăpada căzută în zilele de 16-19 aprilie 1977. Aceasta s-a lipit de arbori şi, sub greutatea ei, aceştia se rupeau de la diferite înălţimi în funcţie de mărimea coronamentului, de consistenţă şi vârstă.

În urma punerii în valoare, executată în prima urgenţă, a rezultat un volum total de peste 7.800.000 metri cubi, după care au fost extraşi în anii următori, ca produse de igienă, un volum de peste 5.000.000 metri cubi, arbori cu vârful rupt, rămaşi pe picior, la care s-a constatat că lemnul de la nivelul rupturii în jos, pe o porţiune de 1-3 metri, era degradat.

Silviu Buculei

Revista Lumea Satului nr. 17, 1-15 septembrie 2016 – pag. 46-47