Fenomenele meteorologice extreme înregistrate, în ultimele zile, în mai multe județe din vestul țării, au produs pagube semnificative în pădurile proprietatea publică a statului, administrate de Regia Națională a Pădurilor – Romsilva.

Astfel, din primele date provizorii centralizate, a rezultat un volum cumulat al arborilor rupți sau doborâți de aproximativ 460.000 de metri cubi, din care 246.000 de metri cubi sunt doborâturi în masă, adică întreaga suprafață de pădure a fost afectată. La un volum mediu de 300 de metri cubi la hectar, specialiștii Romsilva estimează că peste 700 de hectare de pădure au fost doborâte complet.

Datele sunt provizorii, având în vedere că inventarierea arborilor afectați este îngreunată de blocarea căilor de acces.

Cele mai mari pagube au fost înregistrate la Direcția Silvică Bihor, cu aproximativ 200.000 de metri cubi, Direcția Silvică Arad, cu 85.000 de metri cubi și Direcția Silvică Maramureș, cu 70.000 de metri cubi.

Echipe ale Romsilva acționează în continuare pentru deblocarea căilor de acces și inventarierea arborilor doborâți.

Conform normelor silvice, suprafețele vor fi refăcute de silvicultori, în cazul doborâturilor în masă, unde distrugerile sunt complete, după obținerea aprobărilor legale și după evacuarea lemnului afectat, terenul fiind reîmpădurit în cel mult doi ani.

Reamintim că în primul semestru al acestui an, în urma fenomenelor meteorologice extreme au fost afectate alte 82.750,79 de hectare aflate în proprietatea publică a statului, administrate de Regia Națională a Pădurilor – Romsilva. Din acestea, 136,4 hectare au fost doborâturi în masă.

Anul trecut, fenomenele meteorologice extreme au afectat, în total, în pădurile de stat administrate de Romsilva, o suprafață cumulată de 204.687 de hectare, volumul total de produse accidentale fiind de 1.347,8 mii metri cubi.

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva administrează 3,14 milioane de hectare de pădure aflate în proprietatea publică a statului și asigură servicii silvice, pe baze contractuale, pentru încă un milion de hectare aflat în proprietatea unităților administrative sau în cea privată.

Sursa: RNP-Romsilva

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva a identificat în primul semestru al anului alte 3.840,46 de hectare de păduri virgine și cvasivirgine, solicitând deja introducerea acestor suprafețe de pădure, aflate în proprietatea publică a statului, în Catalogul Național al Pădurilor Virgine și Cvasivirgine, conform Ordinului de Ministru 2525/2016.

Din acestea, 2.996,38 de hectare sunt păduri virgine și 844,08 hectare păduri cvasivirgine.

Specialiștii Romsilva au identificat 1.757,71 hectare la Ocolul Silvic Arpașu din județul Sibiu, 1.063 de hectare la Ocolului Silvic Strâmbu Băiuți din județul Maramureș și 175,67 de hectare la Ocolul Silvic Tarnița din județul Mehedinți, toate încadrându-se în categoria funcțională păduri virgine.

În județul Maramureș au fost identificate, în total, 633,21 hectare păduri de stat care se încadrează în categoria funcțională păduri cvasivirgine, pe raza ocoalelor silvice Groșii Țibleșului, Mara și Strâmbu Băiuți. Au mai fost identificate și alte păduri cvasivirgine în județul Caraș-Severin, 58,33 hectare la Ocolul Silvic Berzeasca, în județul Hunedoara, 87,41 hectare pe raza Ocolului Silvic Geoagiu, și în județul Neamț, 65,13 hectare la Ocolul Silvic Pipirig.

Procesul de identificare și includere a suprafețelor în Catalogul Național al Pădurilor Virgine și Cvasivirgine continuă, anual, specialiștii Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva analizând peste 300 de mii de hectare fond forestier aflat în proprietatea publică a statului.

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva a inclus deja, anul trecut, 9.983 de hectare în Catalogul Național al Pădurilor Virgine și Cvasivirgine.

Recent, Regia Națională a Pădurilor – Romsilva, Ministerul Apelor și Pădurilor, împreună cu organizațiile WWF România și Greenpeace România au reușit introducerea a 24.679,4 hectare de păduri virgine și seculare de fag în Patrimoniul Mondial Natural al UNESCO, din acestea, 24.341,3 de hectare fiind în proprietatea publică a statului și administrate de Romsilva.

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva administrează 3,14 milioane de hectare fond forestier proprietate publică a statului și 22 de parcuri naționale și naturale.

Sursa: Romsilva

Asociația Rangerilor din România și Regia Națională a Pădurilor – Romsilva, în colaborare cu Primăria Municipiului Hunedoara, marchează astăzi, la Castelul Corvinilor, Ziua Internațională a Rangerilor, o sărbătoare internațională dedicată profesioniștilor care protejează, prin activitatea lor, patrimoniul natural și cultural al parcurilor naționale și naturale din întreaga lume.

De asemenea, Ziua Internațională a Rangerilor este un prilej de comemorare a rangerilor din întreaga lumea uciși sau răniți în timpul exercitării profesiei. Conform Thin Green Line Foundation, în ultimul an cel puțin 119 rangeri au murit la datorie în întreaga lume, mulți din ei uciși de braconieri.

La evenimentul desfășurat la Castelul Corvinilor participă rangeri din cele trei parcuri de pe raza județului Hunedoara, Parcul Național Retezat, Parcul Național Defileul Jiului și Parcul Natural Grădiștea Muncelului – Cioclovina, membri ai Asociației Rangerilor din România, reprezentanți ai Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva și oficiali locali.

Ziua Internațională a Rangerilor a fost proclamată oficial cu un deceniu în urmă și este celebrată în 31 iulie de 63 de asociații ale rangerilor din 46 de state ale lumii, de pe șase continente.

Inițiativa proclamării sărbătorii a aparținut președintelui Federației Internaționale a Rangerilor, australianul Sean Willmore, iar vicepreședintele organizației internaționale, este Florin Hălăștăuan, membru al Asociației Rangerilor din România.

Ziua Internațională a Rangerilor este marcată oficial în România din anul 2013 în toate cele 22 de parcuri naționale și naturale administrate de Regia Națională a Pădurilor – Romsilva.

”Activitatea rangerilor este vitală pentru protejarea parcurilor naționale sau naturale și a ariilor protejate și le mulțumim pentru efortul depus zi de zi. Rezultatul muncii lor este vizibil, avem parcuri și arii protejate de care ne mândrim și apreciate de cei care aleg să-și petreacă timpul liber în natură. Este o zi specială pentru rangeri și pentru noi, colegii lor, și doresc să le transmit un sincer La Mulți Ani!” a declarat Dragoș Ciprian Pahonțu, directorul general al Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva.

Rangerii din parcurile naționale și naturale administrate de Romsilva se implică în activități ce au ca scop conservarea si protejarea patrimoniului natural, cultural si istoric de pe raza ariilor naturale protejate, în supravegherea ecosistemelor și a tuturor activităților care se desfășoară pe teritoriul parcurilor, participă la acțiuni de salvare a persoanelor aflate în dificultate, îndrumă și monitorizează turiștii pe teritoriul parcului și organizează activități educative.

Peste 80.000 de hectare de pădure, aflate în proprietatea statului și administrate de Regia Națională a Pădurilor – Romsilva, au fost afectate în acest an de fenomenele meteorologice extreme, precum vijelii, averse torențiale sau viscole cu ninsori abundente. De la începutul anului, în total, 82.750,79 de hectare au fost afectate de doborâturi sau rupturi de arbori, din care 136,4 hectare au fost doborâturi în masă, suprafețele fiind afectate în totalitate.

Volumul total de lemn din aceste suprafețe afectate de fenomenele meteorologice deosebite se ridică la 234,1 mii de metri cubi. Cele mai multe evenimente de acest fel au avut loc în luna iunie, fiind înregistrate 27.852,32 de hectare. Cele mai mari pagube au fost în județul Suceava, unde, între 23 și 25 iunie, au fost afectate 20.386,1 hectare, din care 53,6 doborâturi în masă, pe raza a 12 ocoale silvice din cadrul Direcției Silvice Suceava.

Anul trecut, fenomenele meteorologice extreme au afectat, în total, în pădurile de stat administrate de Romsilva, o suprafață cumulată de 204.687 de hectare, volumul total de produse accidentale fiind de 1.347,8 mii de metri cubi. Menționăm că aceste suprafețe vor fi refăcute de silvicultori. În cazul doborâturilor în masă, unde distrugerile sunt complete, după obținerea aprobărilor legale și după evacuarea lemnului afectat, terenul va fi reîmpădurit în cel mult doi ani, conform normelor silvice.

Peste 24.000 de hectare de păduri valoroase de fag din România au fost incluse în Patrimoniul Mondial Natural al UNESCO, cu prilejul celei de-a 41-a sesiuni a Comitetului Patrimoniului Mondial al UNESCO, care s-a desfășurat vineri la Cracovia, în Polonia.

Din cele 24.679,4 hectare de păduri virgine de fag declarate sit al Patrimoniului Mondial Natural al UNESCO, 24.341,3 de hectare se află în proprietatea publică a statului și administrate de Regia Națională a Pădurilor – Romsilva, iar 338,1 se află în proprietate privată.

Cele șapte situri aflate în administrarea Romsilva sunt în Parcul Național Domogled – Valea Cernei, cu o suprafață de 10.321,7 hectare, în Parcul Național Semenic – Cheile Carașului, cu 4.278,3 hectare, în Parcul Național Cheile Nerei – Beușnița, 4.294,2 de hectare, în Parcul Național Cozia, cu 3.411,1 hectare și trei alte situri, Codrii seculari Slătioara, de 609,8 hectare, Groșii Țibleșului, de 346,3 hectare și codrii Strâmbu-Băiuți, cu 630 de hectare. În plus, a fost selectat și Codrul secular Șinca, de 338,1 hectare, aflat în proprietatea Primăriei Șinca din județul Brașov.

Inițiativa includerii acestor situri în Patrimoniul Mondial Natural al UNESCO aparține Ministerului Apelor și Pădurilor, acum trei ani fiind semnat un protocol de colaborare cu Regia Națională a Pădurilor – Romsilva, Institutul Național de Cercetare – Dezvoltare în Silvicultură ”Marin Drăcea” și organizațiile de mediu WWF – Programul Dunăre – Carpați și Greenpeace România.

Partenerii în proiect au identificat inițial 25 de situri, fiind selectate în final 8 situri valoroase.

Anul trecut, în luna septembrie, o echipă de specialiști ai Uniunii Internaționale pentru Conservarea Naturii (IUCN), organizație mandatată de UNESCO să certifice aceste situri, a evaluat în teren toate aceste păduri.

”Este o veste foarte bună, fiind o recunoaștere a faptului că România deține păduri extrem de valoroase, bine administrate și protejate. Este un efort comun, o colaborare foarte bună între specialiștii Ministerului Apelor și Pădurilor, specialiștii silvici și organizațiile de mediu, cărora le mulțumim pentru implicarea în acest proiect. Romsilva este angajată într-un amplu proces de identificare și protejare a pădurilor valoroase de patrimoniu” a declarat Dragoș Ciprian Pahonțu, directorul general al Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva.

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva a inclus alte aproape zece mii de hectare de pădure în Catalogul Național al Pădurilor Virgine și Cvasivirgine, procesul de identificare a altor păduri virgine fiind în derulare.

Țara noastră se numără printre puținele din această parte a Europei care se poate mândri cu păduri virgine sau cvasivirgine. Contrar imaginii, care tinde să se generalizeze, cum că pădurile noastre sunt exploa­tate sălbatic, mai există încă și codrii în care prezența omului este accidentală.

Deși în ultima perioadă mulți arbori au fost tăiați ilegal, iar în ultimul sfert de secol păduri valoroase, de stejar sau fag, au fost înlocuite cu păduri de tei și salcâm, esențele tari și valoroase fiind mult rărite ca desime, încă mai există și codri bătrâni, de o valoare inestimabilă. Probabil că mulți dintre aceștia își datorează existența mult-hulitei absențe a infrastructurii. Căci, în absența unor drumuri, nu are niciun rost să tai lemne pe care nu le poți transporta...

Un codru virgin presupune, pe lângă arbori uriași și peisaje mirifice, un întreg ecosistem, aparte de cel întâlnit în păduri mai tinere sau mai circulate. Pentru că, întotdeauna, intervenția omului, chiar minimală și lipsită de intenții distructive, implică schimbări, adesea majore. Spre exemplu, hrănirea animalelor sălbatice de către pădurari, chiar și doar în timpul sezonului rece, determină schimbări destul de însemnate în echilibrul ecologic. Tocmai de aceea, pe lângă valoarea economică, o pădure virgină reprezintă și o valoare științifică de neestimat.

Recent, specialiștii Romsilva au propus înscrierea a două astfel de păduri în Patrimoniul UNESCO. Este vorba despre Pădurea Cozia, cu o suprafață de 2.286 hectare, și pădurea Lotrișor, de 1.103 hectare. Amândouă sunt păduri seculare, virgine sau cvasivirgine de fag și amestecuri de fag și foioase. Ele sunt integrate deja în zona de protecție, de aproape 8.500 de hectare, a Parcului Național Cozia, administrat de Regia Națională a Pădurilor – Romsilva. Intervenția umană în această zonă este strict interzisă.

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva a inițiat demersurile pentru includerea celor două păduri în Patrimoniul Mondial Natural al UNESCO anul trecut, iar în luna septembrie o echipă de specialiști ai Organizației Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură (UNESCO) și ai Uniunii Internaționale pentru Conservarea Naturii (IUCN) le-a evaluat în teren.

Celor două păduri, care adăpostesc exemplare de arbori cu o înălțime de peste 50 de metri și diametrul de 2 metri, au evoluat de-a lungul timpului fără intervenția umană. Aici trăiesc și se dezvoltă mai multe specii de animale și plante care au fost declarate, prin directive europene, drept specii protejate. Printre ele, cele mai importante sunt ursul brun, lupul, râsul, trei specii de liliac, tritonul cu creastă și ivorașul cu burta galbenă. Alte trei specii de pești și mai multe nevertebrate, precum rădașca, cosașul transilvan, o specie endemică de greiere și una de cărăbuș, își găsesc sălaș la umbra copacilor seculari. De asemenea, mai multe plante rare cresc în aceste păduri.

În acest moment, procesul de includere în Patrimoniul Mondial Natural al UNESCO este în derulare. Menționăm, de asemenea, că, anul trecut, Regia Națională a Pădurilor – Romsilva a inclus alte aproape zece mii de hectare de pădure în Catalogul Național al Pădurilor Virgine și Cvasivirgine.

Alexandru GRIGORIEV

Revista Lumea Satului nr. 11, 1-15 iunie 2017 – pag. 45

Agenţia de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează că sesiunea de depunere a Cererile de sprijin pentru accesarea Schemei de ajutor de stat „Servicii de silvomediu, servicii climatice și conservarea pădurilor”, aferentă Măsurii 15 „Servicii de silvomediu, servicii climatice și conservarea pădurilor”, SubMăsura 15.1 „Plăți pentru angajamente de silvomediu” din cadrul PNDR 2014 – 2020, se prelungește până la data de 15 iunie 2017, ora 17.00.

Depunerea Cererii de Sprijin se realizează pe suport de hârtie la Centrele Județene sau al Municipiului Bucureşti al APIA. Aceasta va fi însoţită de avizul Gărzii Forestiere și de documentele specificate în Ghidul solicitantului.

Solicitantul sprijinului financiar trebuie să îndeplinească condițiile de eligibilitate și criteriile specifice prevăzute în schema de ajutor de stat și detaliate în Ghidul Solicitantului.

Alocarea financiară pentru sesiunea 01/2017 este de 117.803.922 euro.

Selecția Cererilor de sprijin în cadrul sesiunii se efectuează conform prevederilor Regulamentului de organizare și funcționare al procesului de selecție și al procesului de verificare a contestațiilor aprobat prin Ordinul Ministrului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale nr.362/2016, publicat pe site-ul APIA.

Anunțarea rezultatelor selecției se va face prin notificarea beneficiarilor de către Centrele Județene APIA ca urmare a publicării pe site a Raportului de selecție preliminar aprobat de către directorul general al DGDR – AM PNDR.

Tăierile ilegale în fondul forestier de stat administrat de Regia Națională a Pădurilor – Romsilva înregistrează noi scăderi, volumul acestora fiind cu 20,86% mai mic în primul trimestru al anului, în comparație cu perioada similară a anului trecut.

Astfel, în primele trei luni ale acestui an s-a înregistrat un volum al tăierilor ilegale de 8.533 metri cubi, față de 10.782 metri cubi în primul trimestru din 2016. Prejudiciul provocat de tăierile ilegale este, de asemenea, în scădere, la 2,27 milioane de lei, față de 3,2 milioane de lei în primul trimestru al anului trecut.

Angajații Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva au efectuat în primul trimestru al acestui an 23.190 de controale privind circulația materialului lemnos, din care 5.274 în comun cu organele de poliție, fiind constatate 335 de infracțiuni silvice și 4.638 de contravenții silvice. În urma acestor controale, au fost aplicate amenzi cu o valoare totală de 9,8 milioane de lei și s-au confiscat 4.790 de metri cubi de material lemnos.

Și în fondul forestier privat administrat de Romsilva, volumul tăierilor ilegale s-a diminuat în primele trei luni ale anului cu 20,14%, înregistrându-se 4.408 metri cubi tăiați ilegal.

Datele centralizate în primul trimestru al anului confirmă tendința descrescătoare a tăierilor ilegale în fondul forestier de stat, pe fondul intensificării controalelor angajaților Romsilva, anul trecut înregistrându-se o scădere semnificativă, de 16,27%, adică un volum total de 47.788 de metri cubi.

În schimb, au crescut de patru ori agresiunile îndreptate împotriva personalului silvic, în primele trei luni fiind înregistrate 12 cazuri de agresiune, față de 3, în perioada similară a anului trecut.

Sursa – RNP ROMSILVA

Numărul incendiilor de pădure înregistrate, în primul trimestru al acestui an, în fondul forestier administrat de Regia Națională a Pădurilor – Romsilva, se apropie de totalul incendiilor produse în întreg anul 2016, arată centralizarea acestor evenimente pe primele trei luni.

Astfel, în primul trimestru s-au înregistrat 129 de incendii de pădure în fondul forestier administrat de Romsilva. Aceste incendii au afectat în total 592,3 hectare, pagubele fiind evaluate la 6.700 de lei. Spre comparație, pe întregul an 2016, la nivelul fondului forestier proprietate publică a statului, s-au înregistrat 135 de incendii de pădure, care au afectat în total 452,9 hectare, pagubele ridicându-se la 207.628 de lei.

Cele mai multe incendii s-au produs, de la începutul anului, în județele Gorj, 37, Mehedinți, 22, și Alba, cu 17 incendii.

Cum aproape 95% din incendii au fost provocate de focuri nesupravegheate, Regia Națională a Pădurilor – Romsilva recomandă supravegherea focului lângă păduri, iar la plecare, verificarea stingerii acestuia.

Pentru prevenirea incendiilor, angajații Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva iau măsuri de monitorizare a fondului forestier administrat, prin patrule în zonele cu vulnerabilitate sporită la incendii și amplasează panouri avertizoare la limita fondului forestier, la intrarea pe drumurile forestiere și de-a lungul traseelor turistice.

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva administrează 3,14 milioane de hectare fond forestier aflat în proprietatea publică a statului.

Sursa: Regia Națională a Pădurilor - ROMSILVA

Silvicultorii români au stabilit un nou record, peste 1,85 milioane puieți au fost plantați într-o singură zi, în cadrul proiectului ”Plantează pentru România” inițiat de Asociația ”Prietenii Pădurilor din România”, în parteneriat cu Regia Națională a Pădurilor – Romsilva și Asociația Administratorilor de Păduri Private, dar și cu implicarea silvicultorilor din cadrul Gărzilor Forestiere.

Evenimentul s-a derulat vineri, 24 martie a.c. pe raza a 258 de ocoale silvice de stat și private din întreaga țară, cu ocazia Zilei Naționale a Pădurilor, și și-a propus plantarea simultană, la nivel național, a 1,2 milioane de puieți, în pădurile proprietate publică a statului și în cele private.

După centralizarea tuturor datelor, silvicultorii și voluntarii implicați în proiect au plantat într-o singură zi peste 1,85 milioane de puieți forestieri. Din aceștia, 1.448.820 de puieți au fost plantați în fondul forestier proprietate publică a statului, administrat de Romsilva.

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva regenerează în acest an 14.252 de hectare fond forestier de stat, numai în campania de primăvară urmând să planteze peste 32 de milioane de puieți, în urma unei investiții de 42,4 milioane de lei. În ultimii 26 de ani, Romsilva a regenerat peste 540.000 de hectare fond forestier proprietate publică a statului.

Ce ne spune ing. Dragoș Gabriel Ciomag, directorul Direcției silvice județene

„Acum, la începutul primăverii, unitatea noastră are în grijă directă peste 90.000 ha fond forestier de stat și alte 21.000 ha în pază și protecție, dar se confruntă cu o stare de nemulțumire în rândul multora dintre cei 170 de pădurari. Acest fapt este cauzat nu atât de nivelul salariilor, oricum modeste – 1.400 lei lunar, net – cât mai ales de penalitățile mari, repetate, care le sunt aplicate de către diferite organisme de control. Auzim adesea vorbindu-se de intenția unora de a pleca din sistem ori chiar să se retragă la pensie. Acest lucru este posibil, cu atât mai mult cu cât în marea lor majoritate aceștia sunt trecuți de prima tinerețe, ori se apropie de vârsta pensionării. Nemulțumirea lor este mare fiindcă s-a ajuns până acolo încât amenzile să depășească veniturile lunare.“ Situația aceasta este confirmată și de consilierul juridic al unității, dl avocat Sorin Vintilă:

„Vă întrebați, poate, cum de s-a ajuns aici, după ce, vreme îndelungată, slujitorii de bază ai pădurii nu cutezau să se dea în lături de la nicio activitate specifică. Acum, la un salariu destul de modest activității lor, nici vorbă de gând pentru plecare, oamenii pădurilor suportând adesea amenzi cu mult peste veniturile lor, ne mai spune directorul direcției silvice Prahova. Or, se știe prea bine la ce volum mare de muncă sunt supuși pădurarii. Ei fac cam de toate. De la paza zi-lumină a cantonului lor, care în zona de munte depășește 700 ha de pădure, până la o mulțime de servicii silvice pentru sute și sute de proprietari. Apoi, au în grijă directă și nenumărate de lucrări de întreținere, de regenerare a pădurii, culegerea de plante medicinale și fructe de pădure, hrănirea faunei etc.

Așadar, de acum numărul pădurarilor scade, iar locul lor nu mai este luat de nimeni. Asta și pentru că școlile de profil de la Câmpina și Brănești-Ilfov, altădată pepiniere sigure de cadre pentru pădure, nu prea mai au de unde ne trimite absolvenți. Iar eventualii amatori din rândul sătenilor, cu diplomă de absolvire, dornici să se dedice meseriei de silvicultor, sunt tot mai puțini.

În această situație, oamenii noștri de bază pentru reușita veniturilor și a profitului, care în 2017 va fi de 83 miliarde de lei, doresc să plece din sistem. Mă întreb, cu cine vom realiza aceste programe?“

Cât de reală este situația de acum, când plâng pădurile după pădurari? În cele ce urmează vom prezenta discuția avută la Garda Forestieră Ploiești, unitatea vizată de marile amenzi, apreciate de silvicultori ca fiind nedrepte.

Ce ne se spune ing. Viorel Mihălcioiu, inspector-șef

„Noi nu suntem sperietoarea pădurii! Aplicăm corect legea. Și atât! Mai întâi este vorba de existența pe raza de activitate a unității noastre – Argeș, Dâmbovița și Prahova – a peste 54.000 ha de pădure, nepăzită, dintre acestea 17.000 ha fiind în Prahova. Unor astfel de păduri nu le știm încă proprietarii. Drept urmare, acestea sunt azi în grija nimănui. Așa ceva avem la Sinaia, Câmpina, Măneciu, Vărbila. Se întâmplă ca pădurarul să le zică amatorilor de chilipiruri: «Vedeți că astea nu sunt păzite!» Pornind de la faptul că la nivelul țării avem păduri nepăzite pe 550.000 ha, care ar aparține unui număr de cca 895.000 de proprietari, situația este destul de gravă. Noi am început de ceva vreme identificarea proprietarilor, pe la primăriile comunale. Treaba este foarte grea. Avem și o dronă și sperăm ca încet-încet să lămurim situația. Legea îl obligă pe deținătorul de pădure să respecte regimul silvic. În caz contrar, putem aplica amenzi între 1.000-2.000 lei fiecărui proprietar. Deocamdată, nu știm cui!“

– Dar, domnule director, ne spuneți că toți cei 147 de pădurari sunt mereu în atenția dvs.! Chiar așa?

– Nu, noi doar îi monitorizăm.

– Totuși, acuzațiile pădurarilor sunt grave...

– Da. Noi facem controalele în comun cu Poliția și cu Jandarmeria, uneori și cu ANAF. Se întâmplă ca cineva din echipă să se erijeze în șef. Și atunci apar ceva probleme. Vedeți că nu numai noi aplicăm amenzi. Nu toate controalele se soldează cu amenzi.

– Pădurarii spun că aceste controale sunt foarte dese. De ce?

– Ce-i drept, sunt cam dese. Apoi, uneori Poliția ne spune că, dacă i-am prins cu nereguli, să aplicăm amenzi.

– La limita maximă și nu în raport cu valoarea pagubei?

– Nu tot timpul, la maximum. La nivelul anului 2016, spre exemplu, am aplicat doar 556 de amenzi, cu o valoare totală de 895.000 de lei, plus 861 de contravenții, precum și zece dosare penale, cu o valoare totală a prejudiciului de 130.000 lei. Cum vedeți, sancțiunile nu sunt nici aspre și nici foarte mari. Avem și cazuri de pădurari mai slab pregătiți profesional. Vreau să fiți convins că toate amenzile se aplică cu profesionalism. De fiecare dată analizăm situația cu toată responsabilitatea. Repet: noi nu suntem o sperietoare a pădurii. Avem niște planuri comune cu organismele de control în acțiunea cunoscută sub numele de „Scutul pădurii“. Se întâmplă ca cei de la Poliție să aibă o altă concepție față de neregulile constatate. Dacă nu aplici sancțiuni ei zic că ar putea fi vorba de abuz în serviciu. Sigur, salariile pădurarilor sunt mici față de răspunderile mari pe care le au. Cu toate acestea, nu cred că vom ajunge să plângă pădurile după pădurari. Veți vedea!

Cristea BOCIOACĂ

Revista Lumea Satului nr. 7, 1-15 aprilie 2017 – pag. 48-49

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva și Ministerul Apelor și Pădurilor au dat startul ,,Lunii Plantării Arborilor” printr-o acțiune de plantare într-un șantier de împădurire de pe raza Ocolului Silvic Slobozia, din cadrul Direcției Silvice Ialomița.

La evenimentul care marchează debutul ,,Lunii Plantării Arborilor” au participat Primul-ministru al României, domnul Sorin Mihai Grindeanu, Ministrul Apelor și Pădurilor, doamna Adriana Petcu, directorul general al Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva, domnul Dragoș Ciprian Pahonțu, silvicultori, oficialități locale, precum și zeci de elevi ai școlilor partenere în programele de educație forestieră derulate de Regia Națională a Pădurilor - Romsilva.

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva a planificat, pentru acest an, regenerarea a 14.252 de hectare fond forestier aflat în proprietatea publică a statului, din care 8.721 de hectare regenerări naturale și 5.531 de hectare artificiale, prin împăduriri.

Pentru campania de primăvară sunt prevăzute regenerări pe o suprafață de 10.712 hectare, adică 75,2% din programul anual. Pentru aceste lucrări, Romsilva va folosi 32 de milioane de puieți, proveniți din pepinierele proprii. Valoarea lucrărilor de împăduriri din această primăvară se ridică la 42,4 milioane de lei.

În plus, Regia Națională a Pădurilor – Romsilva oferă gratuit un milion de puieți voluntarilor care se implică în acțiunile de împăduriri.

În ultimii 26 de ani, Romsilva a regenerat natural și artificial peste 540.000 de hectare de pădure aflate în proprietatea statului.

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva administrează 3,14 milioane de hectare fond forestier aflat în proprietatea publică a statului și oferă servicii silvice, pe baza de contract, pentru un milion de hectare de fond forestier aflat în proprietatea autorităților publice sau în cea privată

Sursa: Romsilva

Grădina silvică este un sistem care își inspiră funcționalitatea și designul din funcțiile ecosistemice ale unei păduri, dar felul în care este implementată, lucrările de întreținere și speciile alese o aseamănă atât cu o livadă de policultură, cât și cu un sistem de grădinărit fără sapă în care majoritatea plantelor sunt perene. Una dintre caracteristicile generale ale acestor sisteme este faptul că folosesc, în general, într-o proporție cât mai mare plante perene lemnoase. Se pot folosi și plante anuale, în special în primii ani de succesiune a culturilor, dar și dispunerea plantelor pe diferite nivele sau etaje. Deocamdată, în România nu există păduri comestibile, însă cei de la Baza Ulmu și-au propus să realizeze un astfel de proiect.

Termenul de livadă silvică, grădină forestieră, pădure comestibilă a fost conceput de Robert Hart în 1980, pentru ca mai apoi Bill Mollison, fondatorul permaculturii, să preia conceptul și să îl transforme într-un element de design cheie în domeniul său.

Exemple din lume

1. Designul sistemelor concepute de Mark Shepard (singurul permaculturist care a participat la Summitul despre schimbările climatice de la Paris) la ferma lui se desfășoară pe 42 ha. Acestea sunt descrise în detaliu în cartea sa „Restoration Agriculture“. Potrivit recomandărilor sale, este indicat ca suprafața cultivată cu plante anuale să fie chiar și de zece ori mai mică decât cea destinată plantelor perene lemnoase. Acestea din urmă nu necesită atâta întreținere și au o producție foarte bună. În aceste sisteme el integrează și pășunatul planificat.

2. Ernst Gotsch a conceput sisteme la scară foarte mare. În ferma lui, situată în pădurile ecuatoriale din Brazilia, aceste sisteme se întind pe 500 ha. Acesta mulcește solul direct cu lemnul tăiat din respectivele sisteme și dezvoltă o creștere rapidă a pomilor și fertilității solului. Astfel elimină competiția copacilor nedoriți și în timp crește gradul de umiditate și permeabilitate a solului. În 30 de ani Ernst Gotsch a reușit să împădurească acea fermă, transformând o zonă semideșertificată într-un exemplu de punere în practică a principiilor grădinilor silvice.

3. Juao și Romulus, doi foști studenți ai lui Ernst Gotsch, au implementat un proiect uimitor de perdele verzi în sistem de policultură intercalate de culturi bio-intensive de legume și plante perene. Andrei Lupșe spune că pe viitor s-ar putea implementa și în țara noastră, undeva într-o zonă propice, la șes, aceste sisteme cu plantele care se potrivesc regiunii.

4. Un alt model este cel folosit de Geoff Lawton în Australia. Acesta se folosește de curbele de nivel pentru a mări gradul de permeabilitate și fertilitate a solului pe termen lung.

Prima grădină silvică din România va fi la Baza Ulmu

Problema este soluția, spun cei de la Baza Ulmu, teorie confirmată prin faptul că au reușit să transforme tehnica swale-urilor pe curbe de nivel o zonă mlăștinoasă neprielnică pentru legumicultură într-o zonă de grădinărit foarte productivă de grădinărit. La fel și în cazul pădurii comestibile. Inițial acolo a fost o pădurice neproductivă de, carpen, mur,frasin, stejar, aluni, corni, etc. Acea pădurice a fost defrișată pentru a se face tocătura de lemn, inclusiv stratul de humus și frunze uscate a fost greblate și strâns în grămezi ce vor fi folosite pentru a mulcii. Apoi a fost plantată o serie de pomi și arbuști într-o anumită strategie, urmând să apară și alte plante perene lemnoase și plante anuale pe parcurs, acoperitoare de sol, rădăcinoase, cățărătoare, ciuperci etc. Astfel în timp se creează un sistem foarte productiv și rezistent la factorii de mediu. Pădurea comestibilă va fi într-un final de 10 ori mai mare decât sistemul de swale-uri.

Sfaturi pentru înființare

Se începe cu pomii de coronament pentru că aceștia au caracteristici mai speciale, cresc și rodesc mult mai târziu, trăiesc cel mai mult și se poziționează astfel încât să nu umbrească celelalte plante din sistem. Apoi în fiecare sezon de plantare se pot face achiziții noi și clonări cât mai multe prin butășire și alte metode. Adevărata rentabilitate a pădurii comestibile începe de la 50 ari (5.000mp) și până la 500 ha, depinde și de design. Pregătirea prealabilă a terenului diferă în funcție, de regiune. În principiu se poate ara, planta și semăna un mix acoperitor de sol sau se poate defrișa și mulcii cu tocătură de lemn. De obicei în aceste sisteme se pot introduce și o combinație de arbuști fructiferi și grădini fără sapă cu plante anuale. Speciile-suport, care au capacitatea de a fiza azotul în sol, dar și arbuștii sunt tunși periodic la fel ca și pomii fructiferi. Este important ca aceste tunderi să se facă doar atunci când umiditatea din aer este mai mare decât evaporarea pentru a nu cauza uscarea ramurilor tunse. Cu această materie organică se face tocătură de lemn si se mulcește în continuare sistemul. Pentru asta se pot folosi și frunze uscate, compost sau orice altă materie organică avem la îndemână pentru a avea o acoperire totală. O altă opțiune este să folosim un mix acoperitor de sol sau se poate cosi precum într-o livadă convențională în funcție de designul ales. Chiar dacă lucrările de întreținere sunt destul de simple și producția foarte mare, trebuie să avem în vedere ce specii alegem și aranjamentul lor pentru a facilita accesul la ele atunci când avem de recoltat. În unele sisteme se folosesc animale pentru partea de „cules“,în altele tractoare sau alte utilaje. Se pot culege și manual în diferite sezoane, în funcție de ce plante am ales.

Lista de mai jos este un ghid general care se poate aplica și la noi in țară, fără a fi obligatoriu să se folosească toate cele 7 etaje. Acestea pot fi gândite și adaptate în funcție de situația dorită:

– copaci mari de coronament, nuci, castani, pecani, kaki etc.;

– pomi fructiferi obișnuiți dispuși într-un sistem de policultură, meri, peri, gutui, cireși, vișini, duzi, nectarini, piersici, caiși, migdali etc.;

– pomi columnari de diferite soiuri, arbuști mari: aluni, soc, corni etc.;

– arbuști medii și mici: coacăzi, agriși, afini, goji, merișor, mur, zmeur etc.;

– ierburi și condimente perene, plante medicinale și aromatice diverse, salvie, lavandă, leuștean, maghiran, coriandru, diferite legume și alte plante anuale;

– acoperitoare de sol, cum ar fi căpșuni, frăguțe, leurdă, măcriș, trifoi alb pitic;

– plante rădăcinoase: cartofi, topinambur, yacon, oca, arahide, morcovi, hrean etc.

– cățărătoare precum vița-de-vie, kiwi, fasole, hamei, caprifoi etc.

Andrei Lupșe: „Dacă pădurea comestibilă este realizată după un sistem bine gândit vor exista pe termen lung o foarte bună permeabilitate și fertilitate a solului (îmbunătățite de la an la an). De asemenea, sunt rezolvate multe probleme legate de boli și dăunători prin policultura aleasă sau strategiile de mentenanță folosite și se vor obține o producție sporită și rezistență mult mai bună în fața factorilor de mediu (secetă, ger etc.). Nu se mai folosesc chimicale pentru a fertiliza sau erbicida și multe altele.“

Laura ZMARANDA

Revista Lumea Satului nr. nr. 6, 16-31 martie – pag. 50-51

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva a câștigat definitiv procesul cu Fondul Bisericesc Ortodox Român al Bucovinei, 166.813 hectare de fond forestier rămânând astfel în proprietatea publică a statului român și în administrarea Romsilva.

Procesul a fost intentat acum 16 ani de Fondul Bisericesc Ortodox Român al Bucovinei, care a cerut recunoașterea dreptului de proprietate pentru cele 166.813 de hectare, aflate în județul Suceava.

Litigiul s-a judecat în acești ani la mai multe instanțe din țară, în mai multe cicluri procesuale, la Curtea de Apel Suceava, Curtea de Apel Galați, Curtea de Apel Timișoara, Curtea de Apel Cluj, precum și Înalta Curte de Casație și Justiție.

Acțiunea Fondul Bisericesc Ortodox Român al Bucovinei a fost respinsă definitiv de Curtea de Apel Cluj și irevocabil de Înalta Curte de Casație și Justiție acum trei ani, iar calea extraordinară de atac a revizuirii a rămas irevocabilă în acest an, prin Decizia 192 a Înaltei Curți de Casație și Justiție.

În cursul anului trecut, juriștii Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva au reușit să păstreze în proprietatea publică a statului român încă 21.387 de hectare de fond forestier, cele mai multe în județele Buzău, 2.754 de hectare, Gorj, 2.622 de hectare și Argeș, 1.276 de hectare.

În urma aplicării legilor pentru restituirea proprietăților, fondul forestier proprietate publică a statului, administrat de Regia Națională a Pădurilor – Romsilva, s-a diminuat la 3,14 milioane de hectare, adică aproape 49% din totalul fondului forestier național.

Garda Forestieră Suceava şi Garda Forestieră Ploieşti sunt primele instituţii de control silvic din ţară care vor utiliza tehnologiile moderne în combaterea tăierilor ilegale de pădure, dar şi în monitorizarea suprafeţelor forestiere, în cazul unor situaţii deosebite. Garda forestieră Suceava are atribuţii de monitorizare şi control a suprafeţelor forestiere din cinci judeţe – Suceava, Bacău, Neamţ, Botoşani şi Iaşi, iar din acest an, cu ajutorul unei drone performante, al tabletelor cu care au fost dotaţi toţi inspectorii silvici şi al unor softuri speciale, vor fi identificate zonele afectate de tăieri ilegale, zonele calamitate şi vor fi depistate mai uşor incendiile forestiere sau focarele de infestare cu dăunători.

În cadrul acestui program-pilot, membrii Gărzii Forestiere Suceava au fost dotaţi şi cu un număr de 47 de tablete, care vor fi folosite pentru eficientizarea activităţii. Dacă programul-pilot demarat la Suceava şi Ploieşti va da rezultate bune, aceste măsuri vor fi extinse la toate Gărzile Forestiere din ţară, mai ales că imaginile obţinute de la înălţime pot fi utilizate foarte bine atât pentru urmărirea evoluţiei în timp a suprafeţelor împădurite, cât şi ca dovadă în diverse situaţii, cum ar fi tăierile ilegale. Drona va mai fi utilizată şi pentru identificarea arboretelor afectate de doborâturi de vânt sau zăpadă, localizarea incendiilor forestiere, precum şi la evoluţia focarelor de infestare cu dăunători. Utilizarea combinată a imaginilor capturate din aer şi a hărţilor forestiere georeferenţiate va permite localizarea şi măsurarea suprafeţelor de fond forestier afectate de perturbări. Imaginile obţinute vor fi corelate şi cu datele din aplicaţia Inspectorul Pădurii.

„Dacă îşi vor dovedi eficienţa, vom utiliza drona şi celelalte dispozitive IT şi în aplicaţii punctuale despre care avem informaţii, cum ar fi fapte care se derulează în fond forestier. Dorim să le surprindem ca probe prin fotografiere sau filmare. În pachetul pe care l-am achiziţionat cu drona este prevăzută instruirea unui număr de 8 persoane din cadrul instituţiei noastre care să poată utiliza acest dispozitiv atât pe raza judeţului Suceava, cât şi pe raza celorlalte patru judeţe de care suntem responsabili.

Pentru a creşte eficienţa utilizării dronelor, Ministerul Mediului Apelor şi Pădurilor ne-a pus la dispoziţie o bază de date cu hărţile georeferenţiate pentru aproximativ 80% din fondul forestier naţional. Aceste hărţi vor fi încărcate pe cele 47 de tablete, tot personalul de control având câte o astfel de tabletă, cu autonomie mare şi dispozitive care pot rula aceste hărţi. Ele vor putea fi folosite în fond forestier pentru identificarea corectă a parcelarului, a poziţiei corecte în care se găsesc sau a poziţiei în care s-au săvârşit anumite fapte ilegale. Corelarea hărţilor georeferenţiate cu imaginile surprinse de dronă va permite o acurateţe mai mare a actelor întocmite de Garda Forestieră şi sperăm ca, odată cu venirea dezgheţului, să putem utiliza noua tehnologie. O astfel de dronă nu poate fi ridicată decât în anumite condiţii meteo“, ne-a declarat inspectorul-şef al Gărzii Forestiere Suceava, Mihai Găşpărel.

După primele două-trei luni de utilizare Garda Forestieră Suceava va informa Ministerul Mediului cu privire la modalitatea de utilizare şi cazurile practice pe care le-a soluţionat cu acest dispozitiv

Drona va fi utilizată şi în situaţii în care sunt alarme în portalul „Inspectorul pădurii“, care este la dispoziţia publicului. În situaţia în care o persoană sesizează o posibilă perturbare în fond forestier, angajaţii gărzii forestiere pot ajunge într-un timp scurt în acel loc, fac filmarea şi pot proba ce s-a întâmplat în acea locaţie.

„Invit persoanele interesate de menţinerea unui fond forestier cât mai puţin lezat de acţiunea umană să consulte acest portal şi, dacă se constată fapte pe care le consideră ilegale sau pot fi semne ale unei tăieri ilegale, să ni le semnaleze pe adresa de email a instituţiei sau la tel verde 0230. 940“, este solicitarea lui Mihai Găşpărel.

Silviu Buculei

Revista Lumea Satului nr. 4, 16-28 februarie 2017 – pag. 48-49

Conform unui comunicat de presă emis de Regia Națională a Pădurilor – Romsilva, volumul tăierilor ilegale în fondul forestier proprietatea publică a statului a scăzut anul trecut la 47.788 de metri cubi, cu 16,27% mai puțin față de anul 2015, când s-au înregistrat 57.080 de metri cubi.

La volumul total exploatat de Romsilva, de 8,58 milioane de metri cubi masă lemnoasă, tăierile ilegale în fondul forestier de stat reprezintă 0,5%.

În total, în fondul forestier de stat s-au efectuat anul trecut 14.825 de controale de fond și 1.642 de controale parțiale.

În plus, angajații Romsilva au fost implicați, alături de alte organe ale statului, în 92.776 de acțiuni de control al circulației materialului lemnos, în urma cărora au fost constatate 1.171 de infracțiuni, 14.698 de contravenții și s-au aplicat amenzi în valoare de 21.323.520 de lei. Totodată, au fost confiscați 28.367 de metri cubi de material lemnos și 10.324 de pomi de Crăciun. Alte 517 controale au vizat instalațiile de debitat materialul lemnos, fiind aplicate amenzi în valoare de 726.000 de lei, 4.340 de metri cubi de material lemnos fiind confiscați.

Anul trecut au fost constatate, în total, 1.214 de infracțiuni silvice, 1.150 dintre acestea fiind în curs de soluționare.

Dintotdeauna, pădurea a reprezentat una dintre cele mai importante și evidente componente ale avuției noastre naționale. Numai că, până în urmă cu mai bine de un sfert de secol, doar silvicultorii realizau că nu este și o rezervă inepuizabilă. Însă, în ultimele decade, tot mai mulți dintre noi am devenit conștienți că fondul forestier nu se poate regenera de la sine. În acest context se desfășoară programele de împădurire ale Regiei Naționale a Pădurilor, Romsilva.

Peste 34 milioane de puieți plantați în 2016

„Multe dintre cele ce se petrec sunt cauza necunoașterii cu adevărat a ceea ce se întâm­plă în silvicultură. Din acest motiv am conceput și am început derularea unui program de educare, în special pentru cei mai tineri, în acest sens. În 2017, acest program se va desfășura la o scară mai mare și va fi foarte vizibil“, ne-a declarat dl Dragoș Ciprian Pahonțu, directorul general Romsilva.

Cu ocazia lansării campaniei de împăduriri din anul 2016, care a avut loc în zona Ocolului Ghimpați, s-a dat startul programului de educare, prin plantarea de către pădurari, împreună cu elevii Școlii Gimnaziale din comuna Schitu, a unei suprafețe de cca 0,55 ha de pădure. Este doar o părticică minusculă din totalul de 3.500 ha, câte sunt programate pentru reîmpădurire în această toamnă. Dintre acestea, 1.471 ha vor fi regenerate natural, restul urmând a fi împădurite artificial. În plus, mai sunt prevăzute lucrări de completări curente pe 211 ha și de refacere pe 258 ha.

Acestea vin să se adauge celor 11.582 ha de pădure regenerate în această primăvară. Per total, anul acesta Romsilva și-a propus să reușească regenerarea a 14.570 ha de pădure, dintre care 8.640 ha pe cale naturală și 5.930 ha pe cale artificială. Pe încă 576 ha pădurea distrusă în urma unor calamități va fi refăcută, iar pe 2.525 ha vor fi completate golurile.

34,2 milioane de puieți produși în pepinierele proprii a folosit Regia Națională a Pădurilor pentru realizarea acestui plan. Costurile se ridică la peste 86 milioane de lei. Banii au fost obținuți prin alocarea unei cote din prețul obținut pentru vânzarea materialului lemnos tăiat.

Pădurile, armă împotriva schimbărilor climatice

Cele mai întinse suprafețe forestiere pe care se desfășoară în această toamnă activități de reîmpădurire se află în județele Tulcea – 712 ha, Dolj – 231 ha și Brăila – 176 ha. Suprafețe importante vor fi împădurite și în județele Ialomița, Călărași și Constanța. După cum se poate observa, se urmărește extinderea pădurilor, cu precădere în zonele din sudul Munteniei și din Dobrogea, cele mai afectate de secetă și arșiță. Conform studiilor specialiștilor, în ultimele decade temperatura medie anuală a crescut cu 0,8°C, ceea ce a provocat schimbări majore în ecosistemele de la noi.

În anii anteriori, în zone foarte sensibile, cum sunt cele din Lunca Dunării și din Delta Dunării, au fost efectuate experimente privind utilizarea unor noi specii sau crearea unor noi combinații de specii în aceeași pădure. Acum, rezultatele sunt transpuse în practică. S-au creat condiții pentru producerea de puieți de salcie selecționată și clone de plopi euroamericani.

Unul dintre principalele obiective urmărite este utilizarea cu precădere a speciilor autohtone și utilizarea celor hibride doar în zone unde acestea au condiții mai bune decât cele tradiționale.

Reîmpădurire, dar nu oricum

O altă chestiune care poate părea măruntă, dar în realitate este foarte importantă, este cea a stabilirii celei mai avantajoase combinații de specii, în funcție de condițiile zonei. Spre exemplu, la Albele, în zona Ocolului Silvic Ghimpați, unde s-a dat startul campaniei de toamnă, specia principală folosită a fost gârnița, specifică zonei. Dar, pentru a-i da un sprijin mai bun în dezvoltare, la fiecare trei rânduri de gârniță a fost intercalat câte unul de meri și peri pădureți, combinați cu sânger. De asemenea, s-a mai introdus, la câte cinci rânduri, și unul de cer. O astfel de combinație face ca puieții din cultura principală să aibă condiții optime de dezvoltare. Pădurea care va crește ulterior va fi una armonioasă, echilibrată și cu o structură omogenă.

Silvicultorii caută, după cum preciza dl Pahonțu, să stimuleze, cât mai mult posibil, regenerarea pe cale naturală a pădurilor, din cel puțin două motive. Primul dintre ele este de natură biologică. Pădurea regenerată pe cale naturală se va autoregla în privința soiurilor și asocierilor. Al doilea considerent este de natură economică. În cazul reîmpăduririlor naturale, costurile sunt reduse semnificativ. O împădurire artificială presupune o serie de operațiuni, unele destul de costisitoare. Se începe cu des­țelenirea terenurilor și scoaterea rădăcinilor vechi. În multe situații, având în vedere că este vorba despre foste păduri, rădăcinile sunt adânci și au dimensiuni deloc neglijabile. Urmează apoi scarificarea tere­nului, după care se realizează o arătură și o discuire, apoi pichetarea. Aceasta din urmă constă în marcarea pe teren a locului fiecărui puiet ce va fi plantat. O parte din aceste lucrări, Romsilva le realizează în regie proprie. Pentru altele, încheie contracte cu prestatori de servicii. Spre exemplu, în toamna anului trecut au fost încheiate contracte pentru lucrări de pregătire a terenului cu 22 de agenți economici, pentru 1.600 ha.

Nu doar suprafața contează

O privire neavizată aruncată pe statistici ar putea duce la concluzia că a te îngrijora de soarta pădurilor românești e doar un alarmism ieftin. La ora actuală, suprafața împădurită a țării noastre se ridică la peste 6,55 milioane ha, conform datelor INS. Adică, aproximativ la fel ca în 1950, de exemplu, când aveam 6,7 milioane ha. Dar suprafețele nu spun totul. În timp ce acum 40 de ani ponderea speciilor ce populau pădurile românești o dețineau esențele tari, valoroase, acum o dețin speciile repede crescătoare. Fagul și stejarul au fost înlocuite de tei, plop și arin, esențe cu o valoare economică redusă. Tocmai de aceea sunt cu atât mai mult de apreciat eforturile Regiei Naționale a Pădurilor și sub aspect calitativ, nu numai cantitativ.

În acest context, noul Cod Forestier, publicat la sfârșitul lunii noiembrie, creează un cadru legislativ care permite o mai mare eficiență a ajutorului pe care Romsilva dorește și poate să-l asigure deținătorilor privați de suprafețe forestiere. Doar în ultima lună, ONG-uri și persoane fizice au primit gratuit de la Regie aproape 180.000 de puieți.

În condițiile în care doar 3,15 milioane ha de pădure din cele 6, 55 milioane, câte are România, se află în proprietatea statului, astfel de colaborări devin de o importanță strategică. Și iată cum revenim la mesajul directorului general Romsilva, care insistă asupra importanței educației silvice!

Alexandru GRIGORIEV

Revista Lumea Satului nr. 1, 1-15 ianuarie 2017 – pag. 48-49

Cu cât se apropie anotimpul friguros, cu atât se întețesc atacurile asupra pădurilor din Prahova. Faptul ne este confirmat și de autoritățile în domeniu, care constată acum noi și noi tăieri ilegale de arbori în mai multe localități ale județului. Potrivit ing. Dumitru Drăgoi, șeful compartimentului de profil de la Direcția Silvică Prahova, pe cele nouă luni din acest an, au fost constatate pierderi de peste 1.250 metri cubi de material lemnos, evaluate la peste 230.000 lei, adică două miliarde lei vechi, pagube nerecuperate de la făptași. Sigur, acum nu au mai fost cazuri de versanți întregi defrișați ca în anii anteriori, când pagubele erau și de câteva ori mai mari. Din fericire, nu au fost afectate nici acele păduri virgine, precum cele de la Valea Doftanei și de la Azuga. Dar fenomenul rămâne îngrijorător!

„Prin acțiunile noastre, comune cu Poliția și cu Jandarmeria, la care se adaugă acum și cele cu nou înființata Gardă Forestieră, tăierile ilegale de arbori au fost diminuate mult. Acestea continuă însă în diferite puncte nevralgice din județ, cu comunități paupere, așa cum ar fi cele de la Dițești-Filipeștii de Pădure, Slon-Cerașu, Plaiul Câmpinei, Drăgăneasa, Verbila, Jugureni, Călugăreni, Vălenii de Munte, dar și cele din orașul Boldești-Scăieni. Aici există o importantă comunitate care trăiește chiar în mijlocul pădurii statului, viața acesteia depinzând mult de sustragerile de lemn. O serie de indivizi certați cu legea taie arborii, în voie, ziua în amiaza mare, arbori, pe care îi sustrag și îi valorifică de la ei de acasă. Vă întrebați ce fac pădurarii noștri? Fac razii, îi prind, le confiscă căruțele, camionetele ori camioanele, motofierăstraiele; unora li se întocmesc acte de contravenție, altora li se fac dosare penale, astfel că unii ajung și la pușcărie. Dar mulți dintre aceștia revin la tăieri ilegale. continuă apoi să fure... Așa se face că o treime din lemnul furat pe ansamblul județului, adică 423 mc, nu poate încă să fie justificat de lucrătorii silvici, iar de recuperarea pagubelor, nici pomeneală.“

Aproape 20.000 ha de pădure, în grija nimănui!

Aflăm apoi astfel de la șeful compartimentului de protecția pădurilor că, în afara celor 90.524 ha de păduri ale statului și ale altora 21.168 ha, păduri ale sătenilor, toate acestea aflate sub protecția Direcției Silvice Prahova, ar mai exista acum și alte circa 20.000 ha de fond forestier, proprietate privată, lăsate mai degrabă în grija nimănui. Aceasta deoarece deținătorii lor fie nu doresc să încheie contracte de prestări servicii cu Direcția Silvică Prahova, fie lasă pădurile în grija nimănui. Deși de aici se fură cel mai mult, nimeni nu reclamă tăieri ilegale de arbori! Iată că în felul acesta înțelegem că pagubele puse pe seama pădurilor din județ sunt și mai mari comparativ cu cele prezentate în statisticile oficiale...

Am dorit să cunoaștem și punctul de vedere al Gărzii Forestiere Ploiești, unitate cu competențe în domeniu, atât în fondul forestier din Prahova, cât și în județele vecine, respectiv, Dâmbovița și Argeș, unde furturile de lemn sunt la fel de mari. Șeful acestei unități, ing. Viorel Mihălcioiu, ne-a declarat că existența acestor păduri ale nimănui continuă să amplifice fenomenul furtului de lemn. Interlocutorul nostru ne mai spune că, din datele pe care le deține, pe ansamblul țării ar fi vorba de cel puțin jumătate de milion de ha de pădure aparținând a peste 800.000 de cetățeni, cei mai mulți neidentificați încă. Este vorba de acei săteni care ar fi primit anumite parcele de pădure, prin anii 1990. Interlocutorul nostru ne mai spune că mulți dintre aceștia nu dețin întreaga documentație necesară și nici nu știu exact nici acum limitele suprafețelor primite. Ca urmare, nici nu pot încheia contracte de pază și de alte servicii cu organele silvice respective.

După legea românească, hoțul de pădure rămâne cu un păcat, iar păgubașul, cu două!

„Situația este foarte complicată, mai arată inspectorul-șef de la Garda Forestieră Ploiești, care adaugă că de aici, de la existența acestor păduri ale nimănui, provin și cele mai multe tăieri ilegale de arbori. Unii dintre deținători ar fi plecați în diferite țări ale Europei și Americii, alții au doar calitatea de moștenitori. Fără forme legale, însă. Garda Forestieră a inițiat o amplă acțiune de identificare a tuturor acestor deținători de păduri particulare, cu probleme, pentru a se intra în legalitate. Acțiunea trenează deoarece și cei identificați nu optează pentru a încheia un contract de pază cu Romsilva. Prin acest contract deținătorul poate obține dreptul de a tăia o anumită cantitate de lemn, anual, pe care unii ar prefera să taie cât vor ei. Și nu după lege. Neavând contract de pază, în cazul furtului de lemn, potrivit legii, păgubașul este obligat să plătească jumătate din cuantumul pierderilor constatate. Așadar, hoțul se alege cu un păcat, dacă este prins, iar păgubitul cu două. Așadar, omul rămâne și fără lemn, și cu obligația să suporte jumătate din pagubă! Ce fel de treabă este asta? Ing. Viorel Mihălcioiu aduce în discuție și o altă problemă care generează acum furtul de lemn din pădure – neputința pădurarilor de a acoperi perimetrul încredințat, dar și de absența depozitelor de lemn de foc de la sate. Practic, oamenii satelor nu au de unde cumpăra lemn de foc, al cărui preț este acum exagerat de mare, de peste 400 lei metrul cub, iar omul are nevoie pentru iarnă de cel puțin 5 mc lemn, afirmă șeful Gărzii Forestiere de la Ploiești!

„S-ar cuveni, mai spune acesta, ca atât administrațiile locale cât și cele județene să găsească acele modalități legale de a oferi sătenilor lemnul de foc necesar pentru perioada iernii. Altfel, jaful din păduri ar putea continua, cu urmări grave.“ În același timp, mai afirmă șeful Gărzii Forestiere Ploiești, se pune și problema asigurării unei încărcări corecte de sarcină a pădurarilor. Astfel că un pădurar, potrivit normelor, ar trebui să aibă în grija sa paza a 1.000 ha în zona de munte și a 200-250 ha în zona de câmpie. În fapt ,aceștia au în grija lor suprafețe de pădure cu mult mai mari! Astfel, nu în toate cazurile nu se poate asigura aplicarea corectă a Codului Silvic.

Cristea BOCIOACĂ

Revista Lumea Satului nr. 21, 1-15 noiembrie 2016 – pag. 46-47

În judeţul Suceava, pădurile se întind pe 449.980 ha, reprezentând jumătate din suprafaţa judeţului şi aproximativ 7% din suprafaţa pădurilor României. Dintre acestea, 345.354 ha (77% din total) sunt administrate de către Direcţia Silvică Suceava, restul fiind administrate de către alte structuri silvice autorizate. În raport cu natura proprietăţii, suprafaţa fondului forestier administrată de către Direcţia Silvică Suceava la data actuală se prezintă astfel: 282.103 ha (82%) – proprietate publică a statului administrată de RNP; 30.888 ha (9%) – proprietatea unităţilor teritorial administrative, administrată de RNP; 29.238 ha (8%) – proprietate privată a persoanelor fizice; 3.125 ha (1%) – proprietate privată a persoanelor juridice, obşti, unităţi de cult.

„Inspectorul Pădurii“ şi „Radarul pădurilor“ au redus furturile de lemn

Odată cu lansarea aplicației „Inspectorul Pădurii“ se pare că arborii din pădurile sucevene vor avea parte de o viaţă mai lungă, iar hoţii de lemn nu vor mai avea succes în afacerea lor. Cu toate că în ultimii 26 de ani furatul lemnului din pădure era o obişnuinţă atât pentru cei care îl prelucrau cât şi pentru cei care îşi asigurau combustibilul pentru încălzirea locuinţelor pe timp de iarnă, noua aplicaţie „Inspectorul Pădurii“, lansată la sfârşitul lunii iulie şi dedicată celor care vor să reclame transporturi ilegale de lemn, alături de sistemul, popularizat sub numele de „Radarul pădurilor“, lansat în 2014, şi nou constituita structură de control Garda Forestieră Suceava, o structură teritorială care are în responsabilitate controlul activităţilor silvice şi de vânătoare în judeţele Suceava, Botoşani, Iaşi, Neamţ şi Bacău, au făcut ca multe transporturi de lemn semilegal sau ilegal să fie depistate şi în judeţul Suceava.

În anul 2015, structurile IPJ Suceava cu atribuţiuni în domeniu au organizat independent sau în cooperare cu celelalte instituţii abilitate 1.177 de acţiuni pentru prevenirea şi combaterea delictelor silvice, fiind verificate 6.652 de obiective – exploatări forestiere, instalaţii de debitat, depozite, târguri, pieţe, oboare, ocoale silvice, mijloace auto. În urma acestor acţiuni au fost înregistrate 320 de dosare penale privind infracţiuni la Codul Silvic, au fost cercetate 98 de persoane suspecte de comiterea unor ilegalităţi în domeniul silvic şi au fost confiscaţi peste nouă mii de metri cubi de lemn cu o valoare de 2.868.600 de lei. Având în vedere specificul judeţului şi în anul 2016 prevenirea infracţiunilor la regimul silvic constituie o prioritate pentru poliţiştii suceveni, periodic fiind organizate acţiuni de control în teren, atât în fondul forestier, la societăţile de prelucrare, dar şi pe drumurile publice, pe rutele de transport al materialului lemnos, astfel încât hoţii de lemn nu se mai simt protejaţi şi încep să aibă frică de lege.

Dăunătorii de scoarţă atacă arborii doborâţi de vijelie

Direcţia Silvică şi Garda Forestieră fac eforturi de protejare a pădurilor din zona doborâturilor de vânt de pe raza Ocolului Silvic Broşteni. Mihai Găşpărel, inspector-şef al Gărzii Forestiere Suceava, spune că, în condiţiile în care valorificarea nu se face în timp optim, există pericolul creşterii pagubelor ca urmare a apariţiei dăunătorilor şi extinderii atacului acestora şi la arborii sănătoşi din preajmă.

În anii 2012 şi 2013, pe fondul secetei şi al căldurilor excesive, capacitatea arborilor de a se apăra de atacurile dăunătorilor a fost puternic afectată. Fenomenul s-a manifestat mai ales în molidişurile aflate în afara arealului lor natural, mai exact la pădurile de răşinoase din zona de şes, plantate în perioada comunistă pentru producerea de celuloză, acolo având o creştere mai rapidă decât în zona de munte, principala diferenţă fiind însă la calitatea masei lemnoase rezultate. În doi ani, aproape 600.000 de arbori au căzut pradă atacurilor de Ips Duplicatus, cele mai afectate fiind ocoalele silvice din zona de deal, unde suprafaţa totală afectată în fondul forestier de stat a fost de 837 ha. Conform documentaţiilor tehnice întocmite de ocoalele silvice şi aprobate de Direcţia Silvică Suceava, suprafeţele goale rezultate au fost împădurite în perioada 2013-2016, soluţiile tehnice adoptate fiind de introducere în compoziţiile de regenerare a speciilor corespunzătoare tipului fundamental de pădure: cvercinee (stejar, gorun) şi fag în amestec cu diverse specii tari, aşa cum existau înaintea introducerii molidului în culturile pentru celuloză.

Furtunile distrug pădurile

Pe lângă tăierile legale, cele ilegale şi natura contribuie la diminuarea suprafeţelor de pădure din Bucovina. O furtună de o forţă neobişnuită a ras de pe faţa pământului în această vară 420 de hectare de pădure în comuna Broşteni. Urgia a durat câteva zeci de minute, vântul având o viteză de peste 120 de kilometri la oră.

Iniţial, autorităţile au ţinut la secret dezastrul, de frica hoţilor de lemne. Conform directorului Direcției Silvice Suceava, Sorin Ciobanu, după evaluarea masei lemnoase doborâte de vânt efectuată de 80 de angajaţi silvici care au inventariat arbore cu arbore pentru a determina volumul de masă lemnoasă afectat de calamitate, se parcurg toate etapele legale în vederea obținerii derogărilor oferite de la prevederile vizând amenajamentele silvice, iar apoi se va trece la valorificarea masei lemnoase în condiţiile legii, la o primă estimare fiind vorba despre o cantitate estimată de 130.000 de metri cubi de material lemnos.

Prăbuşirile de arbori din luna iunie nu constituie un fenomen singular în judeţul Suceava, în vara anului 2002 nu mai puţin de 4 milioane de metri cubi de arbori din pădurile administrate de Direcţia Silvică Suceava, în principal conifere, fiind puşi la pământ de furtuni puternice.

Pagube mari în păduri de-a lungul anilor

Conform publicaţiei „Bucovina forestieră“, de-a lungul timpului natura a mai provocat dezastru în pădurile sucevene.

În perioada 1953-1956, la ocolul Broşteni, pe valea Negrişoarei, a avut loc un atac de Lymantria monacha, care a cuprins câteva sute de hectare de pădure de molid și a distrus sute de hectare de pădure, combaterea insectei fiind făcută de aviaţie cu mari eforturi.

În perioada 1960-1963 pădurile judeţului Suceava au fost afectate de doborâturi din cauza unui vânt puternic, volumul de răşinoase pus la pământ ridicându-se la 1.910 mii de metri cubi. Pe 23 septembrie 1964 un ciclon a dezrădăcinat numai în bazinele Neagra şi Negrişoara din zona Panaci – Broşteni arbori cu un volum de masă lemnoasă de aproape 3.000.000 metri cubi. În septembrie – noiembrie 1964 în pădurile judeţului s-au produs peste 6.000.000 metri cubi doborâturi de vânt. În decembrie 1969, după o perioadă de secetă prelungită, s-au produs în pădurile judeţului 6.000.000 metri cubi doborâturi de vânt în bazinul superior al Moldovei şi în bazinul superior al Sucevei.

Pentru evitarea sufocării doborâturilor de fag şi apariţiei dăunătorilor, au fost luate măsuri ca buştenii rămaşi în pădure în timpul verii să fie păstraţi în acumulări de apă din pâraiele apropiate sau udaţi prin stropire. Cea mai mare calamitate naturală care a afectat pădurile judeţului Suceava a fost cea produsă de zăpada căzută în zilele de 16-19 aprilie 1977. Aceasta s-a lipit de arbori şi, sub greutatea ei, aceştia se rupeau de la diferite înălţimi în funcţie de mărimea coronamentului, de consistenţă şi vârstă.

În urma punerii în valoare, executată în prima urgenţă, a rezultat un volum total de peste 7.800.000 metri cubi, după care au fost extraşi în anii următori, ca produse de igienă, un volum de peste 5.000.000 metri cubi, arbori cu vârful rupt, rămaşi pe picior, la care s-a constatat că lemnul de la nivelul rupturii în jos, pe o porţiune de 1-3 metri, era degradat.

Silviu Buculei

Revista Lumea Satului nr. 17, 1-15 septembrie 2016 – pag. 46-47

Ultimul raport Greenpeace România relevă o cifră de-a dreptul îngrijorătoare despre situația numărului de cazuri de tăieri ilegale de arbori înregistrate de autorități în anul 2015. Astfel, anul trecut s-a înregistrat o creștere la 96 de cazuri pe zi, de la 62 de cazuri în perioada 2013-2014. Astfel, potrivit studiului Greenpeace cu privire la evoluția suprafeței acoperite de păduri din România pentru intervalul 2000-2011, aproximativ 280.108 ha au fost despădurite sau degradate. O actualizare din 2015 a hărții arată că ritmul degradării pădurilor s-a menținut la același nivel în perioada 2012-2014, suprafața totală afectată fiind de 361.068 ha.

Topul „campionilor“ la tăierile ilegale

Potrivit raportului, în cursul anului 2015 autoritățile au înregistrat 34.870 de cazuri de tăieri ilegale, ceea ce reprezintă 96 de cazuri/zi. Acest lucru indică o creștere a numărului de cazuri de tăieri ilegale față de perioada anterioară. Din cele 11.060 de infracțiuni la nivel național, cele mai multe s-au înregistrat în județele: Bacău – 697 de infracțiuni, Argeș – 691 de infracțiuni și Gorj – 676. Primele 3 județe după numărul de infracțiuni (Bacău, Argeș și Gorj) totalizează 18,66% din numărul de infracțiuni înregistrate la nivel național în cursul anului 2015. Potrivit lui Valentin Sălăgeanu, coordonator de campanie al Greenpeace România, „prejudiciul adus mediului din România prin exploatarea necontrolată a pădurilor are două componente: tăierile ilegale și nerespectarea normelor tehnice de exploatare. În multe cazuri, chiar și atunci când exploatarea este legală, aprobată, organizarea șantierului este dezastruoasă. Este nevoie ca atât administratorii pădurilor, cât și organismele de control să impună res­pectarea legii și să amendeze orice abateri. Pădurea nu înseamnă doar copaci, ci este un ecosistem complex care trebuie să fie protejat de efectele lipsei de responsabilitate.“

Județ  Cazuri tăieri ilegale

               2015  2013-2014

Argeș        3087  5851

Vrancea     2893  787

Bacău       1882  3538

Suceava    1616  716

Mureș       1614  3351

Amenzi de milioane de euro

În ceea ce privește gravitatea faptelor, din totalul cazurilor de tăieri ilegale înregistrate la nivel național în anul 2015, 32% dintre acestea au fost încadrate ca infracțiuni pentru care au fost întocmite dosare penale, în timp ce 68% au reprezentat contravenții, pentru care s-au aplicat sancțiuni în valoare totală de 29.673.250 lei, ceea ce înseamnă peste 6,5 milioane euro. Din cele 11.060 de infracțiuni la nivel național, cele mai multe s-au înregistrat în județele: Bacău – 697 de infracțiuni, Argeș – 691 de infracțiuni și Gorj – 676. În legătură cu valoarea contravențiilor aplicate de autorități, pe primul loc se situează județul Argeș, cu amenzi în valoare de 2.704.050 lei, ceea ce reprezintă 9,11% din totalul contravențiilor înregistrate la nivel național. Pe locul doi se situează județul Olt, cu amenzi în valoare de 2.369.000 lei, urmat de județul Ilfov, cu 2.033.500 lei. Primele trei județe totalizează aproape un sfert din valoarea amenzilor aplicate la scară națională în domeniul silvic, respectiv 23,94%.

Radarul Pădurilor, bun dar nu perfect

În data de 8 octombrie 2014 a intrat în vigoare Hotărârea nr. 470/2014 pentru aprobarea Normelor referitoare la proveniența, circulația şi comercializarea materialelor lemnoase, care prevede obligativitatea înregistrării în sistemul online SUMAL a tuturor transporturilor de material lemnos. Legalitatea oricărui transport de material lemnos poate fi verificată de orice persoană printr-un apel la 112. În cursul anului 2015 au fost efectuate 19.946 de apeluri la numărul de urgență 112 pentru a verifica legalitatea unor transporturi de material lemnos. Din aceste transporturi, 3.388 (16,99%) nu erau înregistrare în baza de date a sistemului de prevenire a tăierilor ilegale (SUMAL), conform prevederilor legale. Județul cu cele mai multe apeluri înregistrate este Gorj, cu 2.761 de apeluri, ceea ce reprezintă 13,84% din totalul apelurilor efectuate la nivel național. Acesta este urmat de județele Brașov, cu 1.940 de apeluri (9,73%), și Hunedoara, cu 1.329 de apeluri (6,66%). Județele cu cele mai puține apeluri înregistrate la nivelul anului 2015 sunt: Constanța (14 apeluri), Teleorman (18), Ialomița (20), Brăila (20) și Călărași (26), datele indicând o corelare direct proporțională între numărul de apeluri și suprafața fondului forestier înregistrată la nivelul fiecărui județ. (Raport Greenpeace)

Bogdan Panțuru

Revista Lumea Satului nr. 15, 1-15 august 2016 – pag. 46-37