Organizaţiile WWF România şi Coaliţia de Mediu consideră că modificările propuse de un grup de parlamentari la Legea 46/2008 privind Codul silvic, alături de unele amendamente introduse de-a lungul dezbaterilor în Comisia pentru agricultură din Camera Deputaţilor, vor crea cadrul legal pentru degradarea pădurilor României, ignorându-se principiile unei gospodăriri durabile.
Cele două organizaţii - WWF-România şi Coaliţia de Mediu - şi-au oferit, în nenumărate rânduri, disponibilitatea şi expertiza, pentru a sprijini eforturile Comisiei de specialitate din Camera Deputaţilor de a crea o legislaţie europeană, modernă, care să reglementeze gestionarea responsabilă a pădurilor.

"În luna mai 2012, Primul Ministru al României, domnul Victor Ponta, declara, în cadrul unei conferinţe de presă organizate de WWF-România, încrederea în organizaţiile non-guvernamentale, din partea cărora aşteaptă propuneri pentru modificarea Codului Silvic. Ulterior, reprezentanţii ONG-urilor de mediu au avut o întâlnire oficială cu Ministrul Mediului şi au primit promisiuni ferme că amendamentele noastre vor fi susţinute de către Minister. Pe tot parcursul acestui proces, Parlamentul României a acţionat în mod netransparent, îngreunând sau chiar blocând accesul nostru la anumite informaţii", se menţionează într-un comunicat al WWF România şi Coaliţia de Mediu.

Organizaţiile atrag atenţia asupra anumitor propuneri de modificare/completare a Codului Silvic care vor avea un impact negativ asupra gestionării pădurilor din România.

"Noul Cod Silvic încălcă flagrant principiile unei gospodăriri durabile a pădurilor, pe care ţara noastră şi le-a însuşit până acum. Se va fi permite, astfel, exploatarea posibilităţii de produse lemnoase aferentă celor 10 ani de aplicare a prevederilor amenajamentului în 8, 4 sau chiar într-un singur an (singurul factor limitativ fiind practic posibilitatea absorbţiei pe piaţă a masei lemnoase). Se va da undă verde pentru epuizarea pădurilor României, pentru a răspunde cererii tot mai mari de masă lemnoasă. Vom asista, astfel, la abdicarea de la 'principiul solidarităţii între generaţii'", subliniază organizaţiile de mediu.

Cu toate că fondul forestier din România ocupă o suprafaţă mai mică de 1/3 din teritoriul ţării (27,3%), sub nivelul mediu al Uniunii Europene (aproximativ 36%) şi mai mult decât atât, repartizarea fondului forestier naţional pe regiuni de dezvoltare şi judeţe este neuniformă, se creează posibilitatea scoaterii de suprafeţe din fond forestier într-un cadru necontrolat.
Conservarea biodiversităţii ecosistemelor forestiere este slab şi incorect susţinută în propunerea legislativă, fiind necesar ca în Codul Silvic să fie precizate care sunt pârghiile de ocrotire şi menţinere a acesteia. În absenţa unor norme silvice care să reglementeze măsurile de conservare în ariile protejate, modificările propuse de comisie pot conduce la inadvertenţe majore între obiectivele pentru care au fost înfiinţate ariile protejate şi amenajamentele silvice.

Potrivit celor două organizaţii de mediu, modificările propuse vor avea efecte asemănătoare cu greşelile din perioada celui de-al doilea val al retrocedării pădurilor (2001-2005), măsuri de care se leagă, în mare măsură, degradarea a peste 400.000 hectare de pădure. Pentru a se evita acest dezastru, Codul Silvic trebuie să păstreze criterii clare, fără echivoc, privind obligativitatea preluării în administrare sau asigurării de servicii silvice, după caz, la cererea proprietarilor şi pe baza de contract, conform principiului teritorialităţii. WWF România precizează că aceste obligaţii sunt practic eliminate în codul propus.

"Îndeplinirea funcţiilor de protecţie a pădurilor impune implementarea de practici silviculturale restrictive, în anumite situaţii fiind excluse orice gen de intervenţii. Una dintre principalele cauze pentru nerespectarea cerinţelor unei gospodăriri adecvate a pădurilor este faptul că pierderile suferite de proprietari prin restricţiile impuse nu sunt compensate, astfel încât aceştia sunt singurii care depun eforturi pentru conservarea pădurilor, inclusiv de ordin financiar. În mod evident, suportarea contravalorii efectelor funcţiilor de protecţie, trebuie să fie enunţată în Codul Silvic, iar aceasta trebuie să ia în considerare şi beneficiarii direcţi sau indirecţi ai serviciilor de mediu, mai ales dacă pe seama acestora se realizează profit", se mai arată în document.

WWF-România şi Coaliţia de Mediu lansează un apel către inţiatorii acestui demers legislativ, către membrii Camerei Deputaţilor din Parlamentul României, factorii decizionali, societatea civilă şi mass-media, pentru realizarea unui efort comun, în vederea stopării Propunerii legislative de modificare şi completare a Codului Silvic.

Sursa AGERPRES

O suprafaţă imensă de pădure din Munţii Giurgeului, aflată într-o arie protejată din judeţul Harghita, a dispărut total în doar trei ani. Situaţia ar fi rămas necunoscută pentru autorităţile române dacă o mână de cercetători nu ar fi implementat o nouă metodă de monitorizare a exploatării lemnului în România.

Metoda se bazează pe un sistem de supraveghere prin satelit a regiunilor împădurite. Cu toate acestea, atunci când le-am arătat autorităţilor locale, acestea au ridicat din umeri şi au spus că în zona respectivă nu se întâmplă nimic deosebit!

O suprafaţă imensă de pădure din Munţii Giurgeului, aflată într-o arie protejată din judeţul Harghita, a dispărut în doar trei ani, iar situaţia ar fi rămas necunoscută pentru autorităţile dacă o mână de cercetători români nu ar fi implementat o nouă metodă de monitorizare a exploatării lemnului în România.

Circa 650 de hectare de pădure au fost pur şi simplu rase între 2003 şi 2006, deşi Codul Silvic prevede că nu pot fi tăiate complet mai mult de trei hectare dintr-o singură zonă. Descoperirea a fost făcută de o echipă de la Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice (ICAS), care dezvoltă acest sistem nou de supraveghere prin satelit a regiunilor împădurite. "Ideea a fost să realizăm un instrument prin care să putem monitoriza toată ţara periodic, iar rezultatele să le afişăm public pe un site la care încă lucrăm. Metodologia constă în compararea unor imagini luate din satelit, la intervale diferite de timp. Astfel putem vedea cât de mult s-a intervenit într-o zonă acoperită cu pădure", ne-a explicat Vladimir Gancz, unul dintre cercetătorii care se ocupă de proiect.

Autorităţile ar putea descoperi astfel, în timp util, dacă proprietarul unui teren forestier a început să-l defrişeze masiv. "Schimbările pot fi observate şi fără să fii specialist, pentru că diferenţele dintre zonele împădurite şi cele de stâncă sunt evidenţiate în culori convenţionale. Monitorizarea se poate realiza manual - te duci direct la zona pe care doreşti să o analizezi - sau există şi opţiunea de detectare automată a dispariţiei unor suprafeţe mari de pădure", a explicat Vladimir Gancz.

NASA ne ajută să salvăm pădurile

Folosind propriul program computerizat, cercetătorii de la Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice au descoperit că în ultimii 15 ani o suprafaţă uriaşă aflată acum în raza Ocolului Silvic de Regim Gheorghieni a fost tăiată sistematic. Defrişările au început după 1995 în partea vestică a zonei monitorizate, apoi exploatarea a avansat tot mai mult până când, între 2003 şi 2006, pădurea a dispărut complet. "Monitorizarea din 2010 arată că în locul unde erau copaci acum e stâncă, iar pădurea nu pare să se regenereze. În mod normal, după o tăiere la ras, este obligatoriu replantarea de puiet. Dar acest lucru costă bani şi îngrijire, aşa încât mulţi proprietari nu se mai ocupă şi de asta", a explicat Vladimir Gancz.

În toată perioada monitorizată, au dispărut practic peste 1.000 de hectare de pădure de molid, un arbore care poate fi exploatat abia după vârsta de 80-100 de ani. Iar 650 de hectare au căzut la pământ în numai trei ani, între 2003 şi 2006, potrivit fotografiilor din satelit. "Noi folosim imaginile furnizate de sateliţii NASA, care sunt puse la dispoziţia cercetătorilor gratuit. Există un site interactiv, pentru toată planeta, care are imagini din 1970 până în prezent", a arătat Vladimir Gancz cum şi-a putut da seama echipa sa când au început tăierile masive în zona monitorizată din Munţii Giurgeului.

Catastrofă naturală

Cercetătorul de la ICAS ne-a declarat că a prezentat aceste date autorităţilor statului, dar nimeni nu s-a arătat deocamdată interesat. "Noi nu putem să spunem dacă tăierile au fost legale sau ilegale, nu suntem poliţişti. Dar ştim o tăiere la ras nu poate fi mai mare de 3 hectare, conform Codului Silvic. Or, aici e vorba de 600 de hectare în trei ani, ceea ce e dubios. În plus, sunt slabe şanse ca la mijloc să fie vorba de o catastrofă naturală, pentru că asta nu ar fi putut trece neobservată", este opinia lui Vladimir Gancz. Aşa încât rezultatele sunt bune numai pe hârtie. "Noi dorim să scriem un articol la o revistă ştiinţifică despre metodă şi rezultatele obţinute. Deocamdată autorităţile române nu au fost interesate. Ba am primit la un moment dat un telefon de la un secretar de stat de la Ministerul Mediului, ca un soi de ameninţare, că de ce ne preocupă pe noi aşa ceva, să urmărim defrişările", a povestit, amar, cercetătorul.

La faţa locului nu se ştie nimic

Localnicii din Munţii Giurgeului susţin că habar nu au de dispariţia masivă a pădurii de lângă ei. Ce-i drept, inginerii silvici ne-au avertizat că exploatatorii de lemn fac o şmecherie: lasă o fâşie mică de pădure la margine, ca să ascundă tăierile masive ce au loc dincolo de aceasta. Mai mult, unele dintre zonele de unde se iau buştenii sunt greu accesibile. "Nu ştiu ce să vă spun, nu se fură la noi", a fost răspunsul pe care l-am primit cel mai des în satele de la baza zonei monitorizate de ICAS.

De altfel, nici cei care administrează pădurea nu ne-au oferit un răspuns clar. Şefii Ocolului Silvic de Regim Gheorghieni au evitat să discute cu noi, invocând faptul că sunt într-o lungă şedinţă care a durat toată ziua. În schimb, o surpriză imensă ne-a rezervat un alt responsabil din cadrul ocolului, anume cel care se ocupă de Parcul Natural Defileul Mureşului Superior. Bodo Sandor a comparat imaginile din satelit ale Institutului de Cercetări Silvice pe care i le-am arătat cu propria lui hartă şi ne-a declarat că suprafaţa tăiată la ras ar face parte dintr-o arie protejată. "Da, face parte din situl Natura 2000. În zonele protejate se pot face tăieri, dar numai cu autorizaţie specială şi numai pentru întreţinere. Noi nu am dat autorizaţii pentru o exploatare aşa mare", a recunoscut Bodo Şandor. Deşi am insistat să aflăm cum se poate ca într-o arie protejată să dispară atâţia copaci şi nimeni să nu observe, Bodo Sandor nu a putut explica. "Nu ştiu de defrişări aşa mari, nu cunosc", a precizat acesta deşi se referea la o zonă care se află în responsabilitatea sa.

Ariile protejate din România nu sunt deloc protejate

Copacii din ariile naturale protejate dispar la fel de repede ca pădurile care nu sunt sub protecţie specială, este concluzia la care a ajuns o echipă de cercetători americani şi români ce a realizat anul acesta un studiu de teren în ţara noastră. "Am descoperit perturbări consistente chiar în interiorul ariilor protejate, până în nucleul acestora (zonele cele mai sever supravegheate de lege - n.r.) Ba chiar am stabilit că perturbările în fâşiile de pădure care înconjoară aria protejată sunt mai mici decât în interiorul acestor arii", se arată în articolul publicat în revista Biological Conservation. Cercetătorii au indentificat că Maramureşul este una dintre zonele exploatate excesiv în ultimii ani. "Tăierea masivă a pădurilor a devenit o adevărată ameninţare pentru regiune. Toţi munţii Maramureşului au devenit o ţintă pentru companiile forestiere şi exploatarea lemnului este principala sursă de venit locală. Un exemplu elocvent este bazinul râului Ţibău, unde o suprafaţă de pădure de 500 de hectare a fost rasă între 2006 şi 2009", susţine echipa de cercetare condusă de Jan Knorn.

Confuzia din legile proprietăţilor şi corupţia funcţionarilor silvici sunt principalele cauze pentru situaţia dezastruoasă din domeniu în România. "Cauzele pentru această situaţie sunt împroprietărirea rapidă şi schimbările instituţionale. Corupţia şi lipsa transparenţei reprezintă de asemenea o problemă importantă, care a dus la cazuri în care tăierile sanitare sau de curăţare să fie doar acoperirea pentru tăierea pădurilor sănătoase. Rezultatele obţinute de noi arată că suprafaţa împădurită din România a rămas relativ stabilă cu puţin timp înainte şi după 1990, dar rata distrugerilor a crescut brusc în două valuri după 1995 şi 2005", se arată în articolul publicat în revista Biological Conservation.

Păduri mai puţine decât în UE 

Suprafaţa de pădure defrişată în România a crescut în 2010 cu 7,4% faţă de anul precedent. În prezent, pădurile ocupă o suprafaţă de 26% din teritoriul României, echivalentul a 6,65 milioane de hectare, adică mult sub nivelul mediu al Uniunii Europene, de 34%. Statisticile mai arată că în ultimii 20 de ani, în Romania, au fost defrişate aproximativ 140.000 de hectare de pădure. În urmă cu 150 de ani, 80 la sută din suprafaţa României era ocupată de păduri.

Sursa: România Liberă

Bogăţia verde rămâne fără pază, iar proprietarii pădurilor private nici nu ştiu ce îi aşteaptă. Conform noului ordin (nr. 904/2010) emis de Ministerul Mediului şi Pădurilor, prin care vor fi desfiinţate ocoalele silvice aferente pădurilor particulare, se dă oficial şi legal undă verde tăierilor abuzive şi necontrolate. Se permite astfel continuarea jafului în pădurile seculare ale României, deşi plătim bani grei din bugetul de Stat pentru menţinerea pe posturi a funcţionarilor acestui minister.

.... articolul complet pe baza de abonament, detalii ....

Traian Dobre
REVISTA LUMEA SATULUI NR. 20, 16-31 OCTOMBRIE 2012