cemrom iulie 2018
update 24 Sep 2018

Radu Rey: „România are nevoie de un ministru delegat pentru zona de munte“

Zona montană din țara noastră are un ambasador de nădejde. Este vorba de domnul Radu Rey, un specialist de calibru mondial, care la cei 77 de ani ai săi încă se preocupă de viitorul muntelui, cu tot ceea ce înseamnă el: gospodărie montană, zootehnie și bogății naturale. Ce spune despre situația actuală, despre perspectivele produsului montan, dar și despre politica ce ar trebui implementată? Cu siguranță foarte multe, iar fiecare opinie este bine argumentată, nici n-ar avea cum să stea altfel după o activitate de peste 45 de ani consacrați muntelui, dintre care 20 de ani în cadrul Ministerului Agriculturii.

Pericolul? Depopularea montană

Născut la Vatra-Dornei, una dintre cele mai cunoscute zone de munte din țara noastră, Radu Rey este președintele Forumului Montan din România și am putea continua prin prezentarea diverselor funcții pe care le-a dobândit de-a lungul vremii datorită pregătirii sale continue. Însă toate aceste funcții și distincții primite denotă iubirea și atașamentul acestuia pentru munte, pentru oamenii din zonă, motiv pentru care a studiat continuu, a scris cărți, unele devenind chiar emblematice pentru continentul european. Un astfel de exemplu este lucrarea intitulată Munții și secolul XXI, care a fost apreciată chiar și de fostul președinte al Comisiei Europene, José Manuel Barroso, care i-a transmis mulțumiri spunându-i că aceasta a stat la baza temeiului produsului montan în Europa. Este doar un exemplu care exemplifică profesionalismul domnului Rey și care demonstrează faptul că este într-adevăr un specialist de calibru mondial, așa cum am specificat încă de la începutul acestui articol.

Însă care este situația actuală în zonele de munte? Care sunt necesitățile agriculturii? Sau, mai bine spus, ce trebuie făcut ca aceste zone din țara noastră să se bucure de prosperitatea de altădată? „Sunt multe de făcut! În ultima vreme se pare că lucrurile s-au mai lămurit. Din ce cauză? Cred că din necesitatea din ce în ce mai stringentă de a înțelege ce înseamnă ruralul montan și aici mă refer mai ales la zootehnie, care este motorul economic al zonei de munte. Sunt numeroase probleme, iar cea mai importantă cred că este îmbătrânirea accelerată a populației, cumulată cu plecarea tineretului mai ales peste hotare, fapte care duc la pericolul depopulării montane. Aceasta din urmă este cea mai îngrijorătoare și asta din mai multe perspective, dar mai ales financiară și culturală. De aceea trebuie să facem eforturi astfel încât în această zonă importantă a țării să continue activitatea. Și este vorba în special de creșterea animalelor“, a declarat prof. univ. dr. Radu Rey.

Fânețele și pășunile, ineficient valorificate

RADU ReyDiscuția cu domnul Rey a avut loc după o întâlnire a agricultorilor din zona Sucevei, iar concluziile prezentate în cadrul acelui forum l-au deznădăjduit: „Nu demult am asistat la o prezentare în care era evidențiat faptul că în județul Suceava, cel care a fost primul județ decenii întregi în zootehnie, are în prezent o oaie/ha. Eu cred că greșeala majoră s-a făcut în 2007, atunci când s-a acordat subvenție doar de la peste 50 de oi. Or în zona de munte nu toată lumea deține atât de multe capete. Iar în 2014 lucrurile s-au schimbat și mai rău, acordându-se banii de la 150 de oi. Tradiția românească era ca majoritatea să dețină câteva capete, 15-20, care să se reunească într-o singură turmă de aproximativ 500 de capete, ce urca pe munte și uite așa se păstra continuitatea îngrășămintelor organice. Iar acestea garantau producția anului viitor și tot așa în fiecare sezon, iar noi ca popor am făcut acest lucru sute de ani, de aceea există în zona de munte flora acesta de o calitate excepțională. Noi trebuie să apreciem și să valorificăm iarba. Aceasta poate fi valorificată în special prin zootehnie, pentru că la munte nu poți face altfel de culturi. Iar pentru ca iarba să fie de calitate, trebuie să existe îngrășăminte organice, iar ca acestea să existe trebuie să vorbim mai întâi de existența fermierului, apoi de cea a animalelor care produc îngrășămintele organice“, a continuat Rey.

Acesta a subliniat faptul că, dacă timp de 7-8 ani nu sunt asigurate îngrășămintele organice, iarba nu va mai avea aceeași valoare și practic este imposibil de recuperat, iar în aceste condiții se impune un program care trebuie să țină cont mai întâi de acest aspect.

Program specific pentru zona montană

Întrebat dacă are sprijin din partea clasei politice din țara noastră, acesta a declarat faptul că bune intenții au existat de-a lungul timpului, însă este conștient de faptul că zona de munte nu este prioritară pentru Ministerul Agriculturii, chiar dacă au existat și miniștrii care s-au implicat în mod deosebit în această problematică. „Nu putem izbuti cu zona de munte decât cu un program clar și diferit față de cel aplicat în celelalte zone agricole. 80% din agricultura țării nu este montană, iar presiunea mare a agriculturii, exersată încă dinainte de ‘89, este atât de intensă asupra zonelor de cultură mare încât, oricât de bine au fost intenționați unii miniștri, au fost copleșiți de problemele numeroase pe care le are zona bazată pe culturi. De aici această marginalizare a zonei de munte. Din acest motiv susțin că singura soluție este separarea problemelor zonei de munte de restul agriculturii. Trebuie un secretariat de stat care să se ocupe de această zonă și să implice toate cele 15 ministere care acționează în zona de munte. Ultima strategie pe care am elaborat-o a ținut cont de aceste aspecte și a influențat în bine actualul program de guvernare care a inclus muntele pentru prima dată în istorie în Planul Național de Dezvoltare Rurală“, a mai declarat domnul Rey.

Mai mult decât atât, acesta susține că în zona de munte ar trebui să existe un ministru delegat pentru zona montană care să aplice o strategie specifică zonei: „Pot spune că am fost inițiatorul acestei idei în Europa, atunci când am fost vicepreședinte 8 ani de zile în EUROMONTANA. E nevoie ca la nivel politic să existe acceptarea unui astfel de plan care să aibă temei legal și susținere financiară. De aceea spun că organizarea la nivel montan este elementară. Trebuie să urmăm ce zice Comisia Europeană și Parlamentul European și pentru următoare etapă să creăm un subprogram tematic pentru zona de munte, având în cadrul Ministerului Agriculturii un secretar de stat care să se ocupe de problemele zonei de munte.“

Comuna și cooperativa

„Punerea în valoare a produsului montan nu se poate realiza decât prin sistem cooperatist, deoarece gospodăriile mici și mijlocii sunt caracteristice muntelui românesc. Și atunci cred că dacă în fiecare comună ar exista o cooperativă, care să scoată din propriul depozit produsul montan, atunci prețul lui ar fi unul corect“. Radu Rey

Ion BANU, Larissa SOFRON

Revista Lumea Satului nr. 8, 16-30 aprilie 2017 – pag. 42-44

Ziua naţională a traiului de munte

Luna octombrie va fi memorabilă pentru agricultura din zonele montane ale României deoarece, sub egida sloganului „Ziua Națională a Traiului de Munte“, în 14 orașe din țară (în județele Harghita, Covasna, Hunedoara, Braşov, Bistriţa-Năsăud, Alba, Caraş-Severin, Sibiu, Neamţ, Gorj, Cluj, Mureş, Vrancea şi Buzău) se vor organiza târguri și expoziții prin intermediul cărora se va prezenta modul de viață specific zonelor de munte. Data evenimentelor este 26 octombrie, ziua Sfântului Dumitru, având ca grup țintă populația din mediul urban, și se vor realiza în cadrul proiectului intitulat „PACINFO – rolul social și de mediu al Politicii Agrare Comune“ despre care am relatat în numerele anterioare ale revistei. Scopul evenimentelor din cadrul „Zilei Naționale a Traiului de Munte“ este de a aduce mai aproape frumusețile și valorile practicilor agricole din zonele de munte de populația orașelor, acordând o atenție aparte prezentării rolului social și de mediu al agriculturii din aceste regiuni.

În cadrul evenimentelor participanții vor obține informații despre noua Politică Agricolă Comună și oportunitățile de finanțare a activităților agricole din perioada 2014-2020, papilele gustative fiind răsfățate cu produse tradiționale și sănătoase specifice zonelor de munte, familiile și copiii putând participa la numeroase competiții, jocuri prin intermediul cărora pot cunoaște tainele vieții montane într-un mod distractiv. Un alt scop declarat al acțiunii este de a schimba mentalitatea populației din mediul urban despre fermierii montani și creșterea prestigiului activităților și produselor realizate de aceștia. Bogăția naturală și practicile agricole specifice zonelor montane reprezintă acel patrimoniu comun care este salvgardat de fermieri, ei meritând stima noastră pentru aceasta, iar primul pas înspre recunoașterea eforturilor depuse va fi reprezentat de Ziua Națională a Traiului de Munte.

Organizatorii vă așteaptă cu deosebită plăcere și garantează distracția și voia bună!

Munte, tradiție, armonie

Acesta este sloganul proiectului de finanțare PACINFO prin care se urmărește promovarea Politicii Agrare Comune, proiect despre care am relatat în numărul anterior al revistei. De ce se discută din ce în ce mai mult despre agricultura din zonele montane? Care este motivul pentru care Politica Agrară Comună acordă o importanță majoră pentru anumite regiuni și practici agricole care nu sunt tocmai rentabile? (Nici nu pot deveni rentabile...) Obiectivul nu ar fi creșterea eficienței și modernizarea exploatațiilor agricole?

Astfel de întrebări pot preocupa fermierii în mod justificat. Noua PAC înseamnă mai mult decât susținerea producției eficiente de alimente, și devine tot mai accentuat politica de dezvoltare echilibrată și sustenabilă a regiunilor rurale. Modelul european de agricultură, pe lângă producția alimentelor de calitate vizează în același timp caracterul ecologic al practicii agricole, iar în scara de valori europeană apar tot mai accentuat ocrotirea peisajului și a comunităților rurale.

Agricultura din zonele montane contribuie tocmai la îndeplinirea acestor obiective. În aceste regiuni se impun mai rar criteriile de eficiență a producției (al producției cantitative), însă sunt prezente funcțiile sociale și de mediu ale agriculturii, acestea putând fi îndeplinite într-un mod mult mai eficient în uzine mai mici, bazate pe gospodăriile familiale, această practică având tradiție în regiunile montane ale României.

Actualmente, mulțumită condițiilor sale, în România există activități agricole atât în zonele de câmpie cât și în regiunile montane, evident practicile diferă mult între ele, aspect ce trebuie să se remarce și în politicile de subvenționare. În zonele montane (18,3% din suprafețele agricole) 90% din terenuri sunt situate pe suprafețe cu Înaltă Valoare Naturală, pe care menținerea și ocrotirea habitatelor florei și faunei necesită practici agricole speciale. În următorul număr vom prezenta aceste funcții sociale și de mediu precum și principiile legate de acestea. Mai multe informații despre proiectul PACINFO pot fi obținute accesând pagina oficială www.zonamontana.ro

 

Abonează-te la acest feed RSS