Regia Națională a Pădurilor – Romsilva, prin direcțiile silvice din subordine, acordă, sub formă de sponsorizare, 600.000 de puieți forestieri voluntarilor care se implică, în campania de împăduriri din această toamnă, în acțiuni de împăduriri în afara fondului forestier național, arată Romsilva într-un comunicat.

Astfel, pot beneficia de sponsorizare cu puieți forestieri persoanele fizice sau juridice care nu au scop lucrativ, care dețin un teren sau au acordul proprietarului unui teren care urmează a fi împădurit, în baza unei solicitări adresate direcțiilor silvice din cadrul Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva.

Între 2017 și 2022, Regia Națională a Pădurilor – Romsilva a oferit, sub forma sponsorizării, 2.260.100 de puieți forestieri voluntarilor care s-au implicat în acțiuni de împădurire a terenurilor aflate în afara fondului forestier, cu o valoare cumulată de peste 2 milioane de lei. Personalul silvic din cadrul Romsilva a asigurat voluntarilor, la cerere, și asistența tehnică necesară la aceste acțiuni de împăduriri efectuate în afara fondului forestier. Cu acești puieți forestieri s-au putut împăduri circa 560 de hectare terenuri aflate în afara fondului forestier național.

De asemenea, Regia Națională a Pădurilor – Romsilva a valorificat, în același interval de timp, către persoane fizice sau juridice, 16,4 milioane de puieți forestieri produși în pepinierele proprii, obținând venituri de 21,9 milioane de lei.

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva produce anual în pepinierele silvice peste 30 de milioane de puieți forestieri, din 60 de specii, precum și peste 1 milion de puieți ornamentali.

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva administrează 3,13 milioane hectare păduri proprietatea publică a statului, circa 48% din pădurile țării, și asigură servicii silvice pentru circa un milion hectare de păduri aflate în alte forme de proprietate.

De asemenea, Romsilva administrează 22 de parcuri naționale și naționale, precum și 12 herghelii de stat.

Din totalul pădurilor proprietatea publică a statului, 80% dețin certificarea managementului forestier în standard internațional.

(I.B.)

Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Mircea Fechet, a anunțat, la sfârșitul lunii septembrie, într-o conferință de presă, lansarea apelului de proiecte pentru plantarea de minipăduri în orașele României.

Astfel, până la data de 30 aprilie 2024, se desfășoară runda de atragere de fonduri pentru Subinvestiția I.1.C. „Crearea de păduri urbane“, finanțată din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Aceasta face parte din Investiția I.1. „Campania națională de împădurire și reîmpădurire, inclusiv păduri urbane“. Alocarea financiară totală acordată prin PNRR este de 30 milioane euro, echivalentul a 148.914.000 lei. Sesiunea va fi de tip necompetitiv, apel deschis, pentru toți solicitanții eligibili, pe principiul „primul venit, primul servit“, în limita bugetului maxim eligibil alocat, respectiv până la epuizarea alocării financiare totale, dar nu mai târziu de 30 aprilie 2024.

„Aceste minipăduri vor fi niște insule de biodiversitate care vor proteja populația de praf, vor reduce poluarea, vor stoca mai mult  dioxid de carbon decât o pădure obișnuită. Așadar, având în vedere calitatea aerului din multe din orașele României, având în vedere problemele cu praful, problemele cu particulele de PM2.5 și PM10, îndrăznesc să cred că aceste investiții vor acționa ca niște veritabili doctori în acele comunități și vor aduce un aer mai curat. Sper să avem cât mai multe proiecte depuse, atât de primării, cât și de unitățile școlare“, a subliniat ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Mircea Fechet.

În ceea ce privește alocarea financiară la nivel de proiect, valoarea maximă eligibilă nu poate depăși o valoare medie de maximum

9,5 euro/mp, echivalentul a 47,156 lei/mp, fără TVA. Scopul investiției îl reprezintă acordarea unei finanțări unităților administrativ-teritoriale de tip urban (orașe, municipii) și altor instituții publice pentru înființarea unor păduri urbane noi pe terenurile pe care le dețin. Aceste păduri urbane se vor înființa folosind o vastă diversitate de arbori și arbuști din specii native și vor avea densități mari, astfel încât să se constituie în „plămâni verzi“, care vor aduce beneficii multiple, precum purificarea aerului, reducerea zgomotului, stocarea carbonului, conservarea peisajului, reducerea temperaturii aerului, reducerea anxietății și, implicit, îmbunătățirea sănătății publice.

Calendarul propus prin PNRR menționează realizarea, până la 31 decembrie 2023, atât a unei suprafețe de 500.000 mp, cât și unei suprafețe de 3.150.000 mp de astfel de păduri, până la data de 30 iunie 2026.

Solicitanți eligibili sunt:

• Unitățile Administrativ Teritoriale (UAT) definite conform OUG nr. 57/2019 privind Codul Administrativ, cu modificările şi completările ulterioare și constituite potrivit Legii nr. 2/1968 privind organizarea administrativă a teritoriului României, republicată, respectiv:

– municipii reședință de județ;

– municipiul București;

– alte municipii;

– orașe;

– județe.

• Subdiviziunile administrativ-teritoriale ale municipiului București, definite conform OUG nr. 57/2019 privind Codul Administrativ, cu modificările şi completările ulterioare;
• Instituțiile de învățământ publice;
• Parteneriate între tipurile de solicitanți menționați anterior.

Amplasamentul propus prin proiectul tehnico-economic pentru crearea pădurilor urbane trebuie să îndeplinească, cumulativ, următoarele condiții:

1. Să se afle în proprietatea sau în administrarea solicitantului/partenerului;

2. Să fie situat în intravilanul sau în zona periurbană a unui oraș sau municipiu;

3. Să nu prezinte interdicții sau incompatibilități funcționale privind instalarea vegetației forestiere;

4. Să aibă o suprafață compactă de minimum 100 mp și o lățime de cel puțin 2 m;

5. Să fie apt de plantare după efectuarea lucrărilor de pregătire a terenului și să nu aibă instalată anterior vegetație forestieră;

6. Să nu fie în litigiu și să nu facă obiectul unei cereri de reconstituire a dreptului de proprietate.

Laura ZMARANDA

Fundația „Alex Găvan“ a adus în lumina reflectoarelor, la jumătatea lunii aprilie, un subiect care ne privește pe toți, poluarea pe care o respirăm și soluțiile pe care le avem la îndemână pentru a diminua din riscurile la care ne expunem trăind într-un mediu atât de nociv. „Împreună pentru Centura Verde“ este o platformă civică prin care inițiatorii ei speră să schimbe legea în favoarea pădurilor din județul Ilfov și a protecției lor. În acest sens a fost lansată în mediul public o petiție care are nevoie de 7.000 de semnatari care sunt de acord cu crearea unei centuri verzi în județul Ilfov. Proiectul de lege propus de platforma civică „Împreună pentru Centura Verde“ presupune punerea sub protecție a întregii vegetații forestiere a Ilfovului și constituie piatra de temelie pentru viitoarea Centură Verde București-Ilfov. El a fost întocmit alături de deputatele Diana Buzoianu și Oana Cambera și pe 12 aprilie a fost depus în Parlament.

Ce se solicită prin această petiție

Inițiatorii acestei petiții, Alex Găvan și Florin Stoican, au lansat câteva teme pentru sprijinirea înființării Centurii Verzi, respectiv:

• Înaltul patronaj al Președintelui României, Excelența Sa Klaus Iohannis, pentru platforma civică „Împreună pentru Centura Verde“;
• Adoptarea și promulgarea proiectului de lege pentru protejarea pădurilor din Ilfov;
• Un plan integrat al Primăriei Municipiului București și Consiliului Județean Ilfov pentru combaterea poluării, plan care să includă și Centura Verde București-Ilfov;
• Includerea centurii verzi în Planul de Dezvoltare Regională București-Ilfov 2021-2027;
• Un calendar asumat pentru implementarea Centurii Verzi
• București-Ilfov;
• Includerea subiectului legat de poluarea aerului din București în agenda CSAT – Consiliul Suprem de Apărare a Țării.

Cei trei piloni ai inițiativei

- Punerea sub protecție a puținelor păduri rămase în Ilfov

Prima regulă a conservării este protejarea a ceea ce încă ai, a patrimoniului rămas. Pentru asta, am redactat special un proiect de lege care a fost deja depus la Parlament pe 12 aprilie 2023. Este singurul mod în care ne putem asigura că aceste păduri ne vor bucura și în viitor.

- Împăduriri și reîmpăduriri

Împreună cu Ministerul Mediului, cu cel al Agriculturii, cu Primăria Municipiului București, cu primăriile localităților din preajmă, cu Consiliul Județean Ilfov, precum și cu alte instituții și organizații relevante se vor identifica soluții realiste pentru a face disponibile suprafețe de teren pentru plantări, astfel încât să (re)conectăm (cât mai mult posibil) pădurile deja existente.

În același timp, se vor replanta păduri tăiate care nu au mai fost, între timp, regenerate conform legii.

- Deschiderea pădurii către oameni

Considerăm că accesul în pădure pentru recreere, sport sau educație și pentru toate celelalte daruri pe care pădurea ni le oferă necondiționat și cu infinită generozitate este un drept al nostru fundamental. În acest moment, conform legislației actuale, accesul în orice pădure din țară, altfel decât pe trasee marcate și omologate, este interzis și constituie contravenție. Acest lucru nefiresc și abuziv trebuie să se schimbe.

Ce se schimbă dacă se va concretiza

După ani și ani de atenționări, România este în procedură de infringement și a și fost condamnată de Curtea de Justiție a Uniunii Europene pentru aerul toxic din București. Până în momentul în care vom remedia situația, amenzile potențial de multe zeci de milioane de euro vor fi plătite de către Primăria Municipiului București, adică din banii noștri, ai tuturor.

De ani buni, Bucureștiul este în top 3 al celor mai poluate capitale din Uniunea Europeană, înregistrând și cele mai mari pierderi bugetare asociate cu tratarea bolilor cauzate sau înrăutățite de poluarea aerului, cu o pierdere anuală de 6,35 miliarde euro.

Locuitorii Bucureștiului ar putea avea o speranță de viață mai lungă cu patru ani. Este concluzia oficială a unui raport din 2020 al Institutului Național de Sănătate Publică. Acest lucru s-ar întâmpla dacă autoritățile și-ar îndeplini țintele deja asumate pentru combaterea poluării.

Tăierile legale din județul Ilfov însumează anual echivalentul a 5.000 de camioane cu lemne, o cantitate semnificativă date fiind puținele corpuri de pădure rămase în județ. Conform aplicației Inspectorul Pădurilor, în ultimele 12 luni, în Ilfov au fost tăiați peste jumătate de milion de arbori, mai exact 581.287, în peste 700 de lucrări silvice autorizate. Și aceștia reprezintă doar tăierile legale.

Laura ZMARANDA

Sursa: https://campaniamea.declic.ro

În primăvara anului 2023, Fundația „Pădurea de Mâine“ a inițiat prima cercetare de amploare privind sistemele agroforestiere derulată în România după 1990. Cercetarea include o parcelă de teren de 1,3 hectare plantată în sistem agroforestier – peste 20 de specii de arbori și arbuști care vor interacționa cu culturi de cereale și legume. Scopul studiului este elaborarea unui ghid de bune practici pentru crearea și întreținerea sistemelor agroforestiere în România.

Sistemele agroforestiere – integrarea de arbori și arbuști din specii forestiere în culturi agricole, pășuni sau activități zootehnice – sunt printre cele mai vechi modele de management durabil al pământului utilizate de om, iar în ultimii 40 de ani cercetările internaționale au evidențiat beneficii substanțiale pentru agricultură, mediu și comunități. Culturile agricole sunt susținute de cele forestiere și devin astfel mai productive și mai reziliente în fața schimbărilor climatice. Arborii protejează solul, purifică apele și aerul, oferă umbră și adăpost pentru culturile agricole, oferind suplimentar serviciile ecosistemice specifice pădurilor, inclusiv lemn care stochează dioxid de carbon suplimentar și poate fi folosit pentru construcții sau producția de energie.

Primul proiect de cercetare

Fundația Pădurea de Mâine finanțează primul proiect de cercetare care să conducă la elaborarea  unui ghid de bune practici pentru culturile în sistem agroforestier din țara noastră.

„Această fundație luptă activ împotriva schimbărilor climatice și pentru a crește suprafețele împădurite din România“, a declarat Mihail Caradaică, directorul acesteia. „În special din zona de câmpie, acolo unde regăsim în jur de 6% din pădurile României, sistemele agroforestiere aduc beneficii multiple – reducerea dioxidului de carbon din atmosferă, creșterea potențialului economic al culturilor agricole prin umiditatea oferită de arbori și fertilizarea solului, protecție pentru animalele domestice acolo unde sistemele agroforestiere sunt implementate în ferme.“

Cercetător principal în proiect este șef de lucrări dr. ing. Mihai Enescu (Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București), iar lucrările se desfășoară în parteneriat cu Wood Field SRL din Craiova, care a pus la dispoziție terenul și asigură lucrările de plantare și îngrijire sub supravegherea cercetătorului principal.

Sistemul agroforestier a fost instalat pe o suprafață de 1,3 hectare, împărțită în 20 de ploturi. 60% din suprafață a fost plantată cu peste 20 de specii de arbori și arbuști, 20% a fost semănată cu cereale (grâu, porumb, orz, floarea-soarelui) și 20%, cu legume (ardei, roșii, vinete) și arbuști fructiferi (mur, zmeur, agrișe, coacăze).

„Timp de cinci ani vom monitoriza modul în care aceste culturi se dezvoltă, se asociază și reacționează împreună“, a declarat Mihai Enescu, coordonatorul științific al proiectului. „Testăm diverse tehnici și metode de plantare și cultivare, atât pentru speciile forestiere cât și pentru cele agricole. Vom veni, de asemenea, cu rânduri irigate, rânduri neirigate, rânduri fertilizate, rânduri nefertilizate, astfel încât să răspundem la peste 20 de întrebări de cercetare.“

• Dacă la nivel european există peste 8 milioane de hectare de teren cultivate în sistem agroforestier, potrivit European Agroforestry Federation (EURAF), în România nu s-au desfășurat astfel de proiecte după 1990.
• Pe parcursul proiectului, rezultatele cercetării vor fi supuse în permanență dezbaterii cu o comunitate științifică internațională pentru a putea extrage cele mai importante idei și a formula un ghid de bune practici pentru utilizarea sistemelor agroforestiere în România.

Bogdan Panțuru

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva va planta circa 20 de milioane de puieți forestieri și va regenera 9.643 hectare fond forestier proprietatea publică a statului în cursul campaniei de împăduriri de primăvară. Din acestea, pe 6.766 hectare vor fi efectuate regenerări naturale, iar pe 2.877 hectare, regenerări artificiale, prin lucrări de împăduriri.

Tot în cursul campaniei de împăduriri de primăvară, în fondul forestier de stat administrat de Regia Națională a Pădurilor – Romsilva, vor fi efectuate lucrări de completări pe 1.997 hectare și lucrări de refacere a plantațiilor pe alte 537 de hectare.

Cele mai mari suprafețe de fond forestier regenerate natural în campania de împăduriri de primăvară sunt administrate de Direcția Silvică Suceava, 858 hectare, urmată de direcțiile silvice Bacău, cu 580 de hectare, și Arad, cu 420 hectare. În privința regenerărilor artificiale, cea mai mare suprafață de fond forestier care va fi regenerată prin lucrări de împăduriri este administrată tot de Direcția Silvică Suceava, 829 hectare, urmată de direcțiile silvice Vrancea, cu 223 hectare, și Mureș, cu 156 hectare.

Campania de împăduriri de primăvară se suprapune, parțial, cu Luna Plantării Arborilor, marcată anual, între 15 martie și 15 aprilie, conform Codului Silvic, prin numeroase acțiuni de împădurire, acțiuni de popularizare și educație forestieră. Având în vedere condițiile meteorologice favorabile, campania de împăduriri de primăvară a debutat înainte de 15 martie la mai multe direcții silvice din cadrul Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva și va continua și după 15 aprilie, când se încheie Luna Plantării Arborilor, până la finalizarea programului campaniei.

Programul anual de regenerare a fondului forestier de stat administrat de Regia Națională a Pădurilor – Romsilva, în cele două campanii de împăduriri, de primăvară și de toamnă, prevede regenerarea a 13.126 de hectare fond forestier, 8.893 hectare prin regenerări naturale și 4.233 hectare prin regenerări artificiale, lucrări de completări curente în plantații pe 2.368 hectare și lucrări de refacere a plantațiilor afectate de calamități pe 826 hectare, pentru toate lucrările fiind alocat un buget de 220,4 milioane lei.

În ultimii cinci ani, Regia Națională a Pădurilor – Romsilva a regenerat 72.545 hectare în fondul forestier proprietatea publică a statului, din care 48.217 hectare prin regenerări naturale și 24.328 hectare prin lucrări de împăduriri, plantând 132,9 milioane de puieți forestieri.

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva administrează 3,13 milioane hectare păduri proprietatea publică a statului, circa 48% din pădurile țării, și asigură servicii silvice pentru circa un milion hectare de păduri aflate în alte forme de proprietate. De asemenea, Romsilva administrează 22 de parcuri naționale și naționale, precum și 12 herghelii de stat.

Din totalul pădurilor proprietatea publică a statului, 80% dețin certificarea managementului forestier în standard internațional.

(I.B.)

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează beneficiarii Schemei de ajutor de stat „Sprijin pentru prima împădurire și crearea de suprafețe împădurite” aferentă Măsurii 8, Submăsura 8.1 „Împăduriri și crearea de suprafețe împădurite”, din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020 că pot depune cereri de plată aferente anului 2023 pentru solicitarea sprijinului aferent lucrărilor efectuate.

În conformitate cu prevederile OMADR nr. 93/10.03.2023, Cererile de plată se depun la Centrele județene APIA și al Municipiului București, în perioada 15 martie - 9 iunie 2023 (inclusiv), de către beneficiarii care au depus Cereri de sprijin în cadrul sesiunilor 1/2016, 2/2017, 3/2018, 4/2019, 5/2020 sau/și 6/2021.

Cererile de plată pot fi depuse și după data de 9 iunie 2023, în termen de 25 de zile calendaristice, cu o reducere de 1% pentru fiecare zi lucrătoare a sumelor la care beneficiarul ar fi avut dreptul dacă cererea de plată ar fi fost depusă până la data de 9 iunie 2023 (inclusiv).

Formularele de modificare a cererilor de plată pot fi depuse, fără aplicarea de penalități, până la data de 26 iunie 2023 (inclusiv). Beneficiarii pot depune modificări ale cererii de plată după data de 26 iunie 2023, până la data-limită de depunere a cererilor de plată, cu o reducere de 1% pentru fiecare zi lucrătoare a sumelor la care beneficiarul ar fi avut dreptul dacă modificarea cererii de plată ar fi fost depusă până la data de 26 iunie 2023.

În funcție de tipul plății solicitate, dosarul cererii de plată trebuie să cuprindă documentele doveditoare privind efectuarea lucrărilor de înființare, împrejmuire și întreținere, specificate în capitolul V din Formularul - tip de cerere de plată pentru anul 2023.

Informații detaliate pentru accesarea Schemei de ajutor de stat „Sprijin pentru prima împădurire și crearea de suprafețe împădurite” se regăsesc postate pe site-ul APIA http://www.apia.org.

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva a plantat 26,4 milioane de puieți forestieri în fondul forestier proprietatea publică a statului, în cele două campanii de împăduriri, de primăvară și de toamnă, derulate în anul 2022.

În total, în fondul forestier proprietatea publică a statului, au fost regenerate 15.637 hectare, din care 10.798 hectare prin regenerări naturale și 4.839 hectare prin regenerări artificiale, adică prin lucrări de împăduriri. Programul de regenerare a pădurilor de stat a fost depășit anul trecut cu 11,2%, fiind regenerate suplimentar 1.580 hectare, față de programul anual de regenerare a pădurilor de stat.

De asemenea, au fost efectuate lucrări de completări curente pe 2.031 hectare și lucrări de refacere a plantațiilor calamitate pe alte 352 de hectare.

La acestea se adaugă 3,6 milioane de puieți forestieri plantați și 1.604 hectare păduri regenerate în fondul forestier aflat în alte forme de proprietate, pentru care Regia Națională a Pădurilor – Romsilva asigură servicii silvice, pe baze contractuale.

Pentru regenerarea pădurilor de stat, Regia Națională a Pădurilor – Romsilva a cheltuit anul trecut 167,3 milioane lei.

În ultimii cinci ani, Regia Națională a Pădurilor – Romsilva a regenerat 72.545 hectare în fondul forestier proprietatea publică a statului, din care 48.217 hectare prin regenerări naturale și  24.328 hectare prin lucrări de împăduriri, plantând 132,9 milioane de puieți forestieri. De asemenea, în același interval de timp, au fost efectuate lucrări de completări pe 10.552 hectare și de refaceri ale plantațiilor calamitate pe 1.562 hectare.

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva administrează 3,13 milioane hectare păduri proprietatea publică a statului, circa 48% din pădurile țării, și asigură servicii silvice pentru circa un milion hectare de păduri aflate în alte forme de proprietate. De asemenea, Romsilva administrează 22 de parcuri naționale și naționale, precum și 12 herghelii de stat.

Din totalul pădurilor proprietatea publică a statului, 80% dețin certificarea managementului forestier în standard internațional.

Asociația Viitor Plus a implementat un proiect cu numele „Împădurești pentru București“, care are ca scop creșterea suprafeței împădurite în județele din sudul României, în special prin plantarea de perdele forestiere și perimetre de ameliorare. Pe lângă plantările propriu-zise, proiectul contribuie la responsabilizarea și educarea cetățenilor, îmbunătățirea calității spațiilor verzi urbane și celebrarea acțiunilor pozitive pentru mediu.

Speciile de arbori plantate

Puieții oferiți de Viitor Plus voluntarilor au fost grupați în pachete, în funcție de zona de relief și clima în care au fost plantați, și conțin 2 sau 3 specii. Printre ele se numără sălcioara (Eleagnus angustifolia), o specie exotică care crește până la 5-7 m. lemnul câinesc (Ligustrum vulgare) o specie indigenă ce crește până la 4 m, cătina roșie (Tamarix ramosissima), o specie exotică ce crește până la 4 m, și păducelul (Crataegus monogyna), arbore indigen ce poate ajunge la o înățime de până la 7 m.

Președinta proiectului Viitor Plus, Teia Ciulacu, a declarat: „De când am conceput acest proiect, mi-am propus să învățăm niște lucruri prin care toți ne putem implica. Tot conceptul de «Adoptă un Copac» s-a bazat pe implicarea comunității. Avem colaboratori, firme private, voluntari care au contribuit la desfășurarea proiectului. Donațiile pe care le-am primit de la aceștia au fost transformate în păduri. Așa am ajuns la cele 150 de hectare deja împădurite. Sperăm ca, la sfârșitul acestui sezon, să depășim 200 de hectare și 1 milion de puteți plantați în 14 ani de activitate. Ca să vedem pădurile care sper că v-au bucurat ochii la Vâlcele, Dragoș-Vodă, Constanța, Dolj, București și alte localități e foarte multă muncă în spate și sunt recunoscătoare tuturor celor care s-au implicat.“

În toamna anului 2022, proiectul a ajuns la cea de-a 30-a campanie, cu 563 de arbori și arbuști în curțile școlilor și ale instituțiilor. Plantarea de noi păduri, perdele forestiere sau chiar și copaci individuali este de multe ori cea mai bună soluție pentru a combate o diversitate de probleme de mediu precum temperaturile extreme, înzăpezirea drumurilor, deficitul de apă din sol, eroziunea terenurilor, scăderea fertilității solului, degradarea peisajelor și lipsa spațiilor de relaxare și recreere. Reușita plantărilor este dată de respectarea mai multor reguli atât privind plantarea în sine, cât și a planificării acesteia.

Spațiile verzi din București

Agenţia Europeană a mediului (EEA) a analizat situația actuală a Capitalei la capitolul spații verzi. Bucureştiul se află pe locul 19 în topul capitalelor europene cu un procent de 26%. Topul este condus detaşat de Oslo (77%) şi Zagreb (74%), iar la final regăsim Atena și Valetta, cu 17%. Media europeană este de 42% din suprafața oraşului. 22% din suprafaţa Bucureștiului este acoperită de coronamentul arborilor, orașul clasificându-se pe locul 25, mult în spatele unor oraşe precum Oslo (72%), Zagreb (46%), dar în faţa unor capitale precum Atena (15%) sau chiar Paris (20%). Media europeană este de 30%. Spațiul neacoperit de arbori are un procent de 6%, ocupând astfel locul 18. În fruntea clasamentului se află Stockholm (19%), Dublin(15%), Ljubljana (1%) şi Reykjavik (0%). Media europeană este de 7%.

Liliana POSTICA

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva a plantat 19,4 milioane de puieți forestieri și a regenerat, în campania de împăduriri de primăvară, 11.240 hectare fond forestier de stat, din care 7.537 hectare prin regenerări naturale și 3.703 hectare prin regenerări artificiale, respectiv lucrări de împăduriri, inclusiv 90 de hectare perdele forestiere de-a lungul autostrăzii A2.

De asemenea, au fost realizate completări pe 1.515 hectare și lucrări de refaceri a plantațiilor afectate de calamități pe alte 178 hectare.

Față de programul inițial al campaniei de împăduriri de primăvară, la finalul acesteia se înregistrează un plus de 586 hectare regenerate prin lucrări de împăduriri și 410 hectare regenerate natural, programul campaniei de împăduriri de primăvară fiind depășit cu 10,9%.

Programul de regenerare a pădurilor de stat administrate de Regia Națională a Pădurilor – Romsilva pe tot anul 2022, în cele două campanii de împăduriri, de primăvară și de toamnă, prevede lucrări de regenerare pe 14.057 hectare, din care 9.354 hectare prin regenerări naturale și 4.703 hectare prin lucrări de împăduriri, fiind un alocat un buget total de 220,4 milioane lei.

În ultimii cinci ani, Regia Națională a Pădurilor – Romsilva a regenerat 72.892 hectare fond forestier de stat, din care 47.335 hectare prin regenerări naturale și 25.557 hectare prin lucrări de împădurire, fiind plantați, în total, 141,37 milioane puieți forestieri.  Regia Națională a Pădurilor – Romsilva administrează 3,13 milioane hectare păduri proprietatea publică a statului, circa 48% din pădurile țării, și asigură servicii silvice pentru circa un milion hectare de păduri aflate în alte forme de proprietate. De asemenea, Romsilva administrează 22 de parcuri naționale și naționale, precum și 12 herghelii de stat.

Din totalul pădurilor proprietatea publică a statului, 80% dețin certificarea managementului forestier în standard internațional.

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva marchează marți, 15 martie, debutul Lunii Plantării Arborilor prin acțiuni de împădurire la nivelul direcțiilor silvice.

În cadrul Lunii Plantării Arborilor, ce are loc anual între 15 martie și 15 aprilie, sunt organizate lucrări de împădurire, acțiuni de popularizare și educare în domeniul silvic, iar Regia Națională a Pădurilor - Romsilva pune la dispoziția celor interesați puieții forestieri necesari acțiunilor de împădurire sau asigură sprijinul logistic pentru acțiunile voluntarilor implicați în astfel de lucrări.

Luna Plantării Arborilor este organizată în fiecare an, în conformitate cu prevederile Codului Silvic, și se suprapune parțial cu campania de împăduriri de primăvară.

Pe fondul condițiilor meteorologice favorabile, campania de împăduriri de primăvară a debutat la nivelul mai multor direcții silvice din cadrul Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva încă din luna februarie și va continua și după 15 aprilie, data oficială pentru încheierea Lunii Plantării Arborilor, până la finalizarea lucrărilor din programul campaniei.

În campania de împăduriri din această primăvară, Regia Națională a Pădurilor – Romsilva va planta circa 19 milioane de puieți forestieri, produși în pepinierele silvice proprii, regenerând 10.244 hectare fond forestier de stat, din care 7.127 hectare vor fi regenerate pe cale naturală, iar 3.117 prin regenerare artificială, prin lucrări de împădurire.   De asemenea, în campania de împăduriri de primăvară vor fi efectuate lucrări de completări pe 1.391 de hectare și de refacere a plantațiilor afectate de calamități pe alte 179 hectare.

Întregul program de regenerare a pădurilor de stat administrate de Regia Națională a Pădurilor – Romsilva din anul 2022, în cele două campanii de împăduriri, de primăvară și de toamnă, prevede lucrări de regenerare pe 14.057 hectare, din care 9.354 hectare prin regenerări naturale și 4.703 hectare prin lucrări de împăduriri, fiind un alocat un buget total de 220,4 milioane lei.

În ultimii cinci ani, Regia Națională a Pădurilor – Romsilva a regenerat 72.892 hectare fond forestier de stat, din care 47.335 hectare prin regenerări naturale și 25.557 hectare prin lucrări de împădurire, fiind plantați, în total, 141,37 milioane puieți forestieri.  Regia Națională a Pădurilor – Romsilva administrează 3,13 milioane hectare păduri proprietatea publică a statului, circa 48% din pădurile țării, și asigură servicii silvice pentru circa un milion hectare de păduri aflate în alte forme de proprietate. De asemenea, Romsilva administrează 22 de parcuri naționale și naționale, precum și 12 herghelii de stat.

Din totalul pădurilor proprietatea publică a statului, 80% dețin certificarea managementului forestier în standard internațional.

Sursa: RNP-Romsilva

Potrivit Codului Silvic, 15 martie-15 aprilie este luna plantărilor. Regia Națională a Pădurilor-Romsilva și-a propus pentru anul 2021 o campanie de primăvară-toamnă prin care va regenera și împăduri terenurile forestiere din România. Campania de primăvară din acest an 2021 a început încă din luna februarie și se estimează până la sfârșitul lunii mai, în dependență de condițiile meteorologice. Romsilva își propune să regenereze la nivel național cca 12.600 hectare – 8.000 hectare naturale și 4.600 hectare regenerări artificiale. De remarcat că, în medie, 64% din suprafața forestieră sunt regenerări naturale.

Marius-Nicolae Ureche, șeful Serviciului Regenerarea Pădurilor, ne-a declarat că, deși suntem în contextul pandemic Covid-19, Romsilva și-a continuat activitatea în mod obișnuit. Campania de împădurire de anul trecut precum și de anul acesta nu a fost afectată în vreun fel de pandemie. Lucrările au fost efectuate în continuare cu ajutorul echipelor proprii și a firmelor specializate.

Rep.: Care este strategia de împădurire pe termen mediu pentru campania din primăvara 2021?

– Campanie de regenerare urmărește evoluția exploatării masei lemnoase. Conform Codului Silvic suntem obligați ca în maximum 2 ani să regenerăm aceste suprafețe ca urmare a cererii pieței. Urmează să urmărim cât este regenerată natural și cât artificial pentru a interveni în lucrările de plantare.

Rep.: Care este diferența dintre campania de primăvară și cea de toamnă?

– Campania de primăvară este cea mai importantă, ocupă 72% din volum. Se axează mai mult pe deal și munte, iar campania de toamnă este axată pe zona de câmpie și sud-est a țării.

Rep.: Dacă ar fi să avem o hartă a împăduririlor, în care din județe au fost făcute mai multe plantări de puieți?

– Se plantează în anumite zone care au o suprafață mare a fondului forestier și exploatările au un volum mai semnificativ. În primăvara aceasta, regenerările artificiale, adică plantările cum le știe toată lumea, au fost în Suceava – 1.058 ha, Maramureș – 236 ha, Cluj – 219 ha, Sibiu – 156 ha, Neamț – 154 ha etc. Pe site-ul oficial Romsilva există o hartă interactivă prin care publicul poate observa punctele în care se execută aceste lucrări și șantierul de împădurire.

Rep.: Ce specii silvice au fost folosite anul acesta?

– Folosim între 21-26 milioane de puieți în fiecare an produși din pepenierele proprii. Anul acesta printre specii se regăsesc molidul – 10.6 mil, apoi brad – 2 mil., larice – 600 mii, gorun – 2.5 mil., stejar – 1.6 mil., paltin – 1.8 mil. și altele.

Rep.: Ce ne puteți spune despre defrișarea ilegală a pădurilor?

– Termenul de defrișare despre care tot se vorbește este folosit greșit deoarece înseamnă că într-o suprafață se taie toți arborii ilegal sau legal. Defrișare înseamnă să tai arborele respectiv și să schimbi destinația terenului, nu mai e pădure, ci pășune sau teren arabil. Termenul corect este tăieri ilegale. Romsilva și-a manifestat întotdeauna disponibilitatea de a trimite specialiști la fața locului și de a verifica dacă au fost comise defrișări ilegale.

De asemenea, Marius-Nicolae Ureche a mai declarat că Regia Națională a Pădurilor îi sprijină gratis pe cei care doresc să își împădurească anumite suprafețe de teren, sursa financiară fiind bugetul statului.

„Pe lângă puieții pe care îi producem, avem și un excedent pe care îl putem oferi doritorilor care vor să își împădurească anumite terenuri particulare. Ei pot apela la Legea nr. 32 din 1994, Legea Sponsorizării. Am aprobat pentru anul 2021 un volum de 500 mii puieți din excedentul de puieți forestieri pe care îi avem pentru această sponsorizare. Doritorii se pot adresa direcțiilor silvice din raza de unde locuiesc și li se vor solicita anumite acte doveditoare precum că sunt proprietari, ca mai apoi să beneficieze gratuit de sponsorizarea cu puieții forestieri.“

Pe lângă campania de împădurire primăvară-toamnă 2021, Romsilva și-a propus și o campanie de realizare a unor Perdele Forestiere de protecție. Programul Perdele Forestiere a fost finanțat în 2018 și are ca și obiectiv protecția terenurilor agricole contra factorilor climatici dăunători și pentru ameliorarea condițiilor climaterice din perimetrul apărat. Este vorba de protejarea solului supus fenomenelor de eroziune, protecția căilor de comunicație și de transport, în special împotriva înzăpezirilor. De asemenea, pentru protecția digurilor, malurilor contra curenților, viiturilor, gheții etc. Dar și pentru protecția localităților și a diverselor obiective economice și sociale.

Rep.: În ce stadiu este acum acest program?

– Au fost plantate 75 hectare. Ne-am axat de-a lungul autostrăzii A2 Călărași-Constanța pe o distanță de 25 km. La ora actuală avem 6 obiective, urmează exproprierile, în toamna anului 2021 vom putea demara campania de plantare a acestora, 6 sunt pe autostrada A2 și 2 obiective DN24 în cadrul direcției silvice Brăila. Aceste lucrări se vor scoate la licitație, vor veni firme specializate, iar Romsilva acordă asistența tehnică.

Rep.: În cât timp va fi finalizată această campanie de înființare a perdelelor forestiere de protecție?

– În funcție de predarea amplasamentelor după expropriere. Noi ne putem apuca de aceste perdele doar după finalizarea expropierii. Avem documentațiile întocmite, formulele și schemele de plantare, în intervalul săditor necesar; rămâne numai să ne apucăm de treabă, a conchis Marius-Nicolae Ureche.

Liliana Postica

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva va planta circa 20 milioane de puieți forestieri în campania de împăduriri de primăvară, în cursul căreia vor fi regenerate 9.130 hectare fond forestier, din care 6.015 prin regenerări naturale și 3.115 hectare prin regenerări artificiale, adică lucrări de împăduriri.

În același timp, vor fi efectuate lucrări de completări pe 1.439 hectare fond forestier și lucrări de refacere a plantațiilor afectate de calamități pe alte 132 hectare, după cum informează Regia Națională a Pădurilor.

Cele mai mari suprafețe regenerate natural vor fi în județele Suceava, cu 785 hectare fond forestier, Caraș – Severin, 622 hectare, Maramureș – 413 hectare, și Neamț, cu 409 hectare. Suprafețele cele mai mari care vor fi regenerate prin lucrări de împăduriri se află în județele Suceava, unde vor fi împădurite 1.058 hectare, Maramureș, cu 236 hectare, urmate de Cluj, cu 219 hectare, Sibiu, 156 hectare, Neamț – 154 hectare și Mureș – 151 hectare.

Datorită condițiilor meteorologice favorabile, lucrările de regenerare a pădurilor au demarat deja la mai multe direcții silvice din cadrul Romsilva.

Totodată, Regia Națională a Pădurilor – Romsilva va regenera în cursul anului 2021, în campaniile de împăduriri de primăvară și toamnă, 12.670 hectare, din care 8.037 hectare prin regenerări naturale și 4.633 hectare prin lucrări de împăduriri.

Lucrările de regenerare a fondului forestier proprietatea publică a statului din acest an vor fi făcute în urma unei investiții de 199,2 milioane lei.

În ultimii cinci ani, Regia Națională a Pădurilor – Romsilva a regenerat 75.401 hectare fond forestier de stat, 48.163 hectare prin regenerări naturale și 27.238 hectare prin lucrări de împăduriri, fiind plantați în acest interval 151,66 milioane puieți forestieri, cu o investiție totală de 665,6 milioane de lei.

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva administrează 3,13 milioane hectare păduri proprietatea publică a statului, circa 48% din pădurile țării, și asigură servicii silvice pentru circa un milion hectare de păduri aflate în alte forme de proprietate.

(I.B).

Peste 3,5 milioane de puieți forestieri vor fi plantați de Regia Națională a Pădurilor – Romsilva în cursul campaniei de împăduriri de toamnă în fondul forestier administrat. În această campanie vor fi împădurite 1.081 hectare fond forestier, cu precădere în zonele cu altitudini mai mici, de câmpie și silvostepă, după ce în campania de împăduriri de primăvară au fost regenerate pădurile de la munte și deal.

Cele mai mari suprafețe vor fin împădurite în fondul forestier de stat administrat de direcțiile silvice Tulcea, 178 hectare, Dolj, 125 hectare, Brăila, 123 hectare, Galați, 119 hectare, și Călărași, cu 101 hectare.

Vor fi plantați peste 3,5 milioane puieți de stejar brumăriu și pendunculat, cer, gârniță, plopi albi și hibrizi, salcie sau salcâm, toți puieții forestieri fiind produși în pepinierele Romsilva.

În campania de împăduriri de primăvară s-au regenerat 10.789 hectare fond forestier de stat, din care 7.158 hectare prin regenerări naturale și 3.631 hectare prin lucrări de împăduriri.

Programul anual de regenerare a fondului forestier de stat administrat de Romsilva prevede, în cele două campanii de împăduriri, de primăvară și de toamnă, regenerarea a 12.531 de hectare, din care 8.073 prin regenerări naturale și 4.458 prin regenerări artificiale.

Programul anual de regenerare a pădurilor de stat se va realiza cu o investiție de 199,2 milioane lei.

Harta interactivă a tuturor șantierelor de împăduriri din fondul forestier de stat administrat de Regia Națională a Pădurilor – Romsilva poate fi consultată la următoarea adresă de internet: https://bit.ly/2V82PlF

În ultimii șapte ani, Romsilva a regenerat 111.554 hectare fond forestier de stat și a plantat, în acest interval, peste 200 milioane de puieți forestieri.

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva administrează 3,13 milioane hectare fond forestier proprietatea publică a statului, aproximativ 48% din totalul pădurilor la nivel național.

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a aprobat introducerea a încă 3.791,5 hectare de păduri cvasi-virgine în Catalogul Național al Pădurilor Virgine și Cvasi-virgine din România, care se adaugă celor 6.998,2 ha avizate în luna septembrie. Prin acest proces, în Catalog, care este în curs de revizuire, suprafața pădurilor virgine și cvasi-virgine incluse în protecție absolută crește la 43.823,36 hectare.

Noile păduri incluse în catalog se află în proprietatea publică a statului, administrate de Ocolul Silvic Băile Herculane și fac parte, în prezent, din situl natural UNESCO „Păduri străvechi și seculare de fag din Carpați și alte regiuni ale Europei“.

În luna august, MMAP a semnat contractele de realizare a studiilor prin care suprafața pădurilor virgine și cvasi-virgine din România se dublează. Astfel, încă aproape 40.000 de noi ha se vor adăuga celor existente în acest moment. Ministrul Mircea Fechet a declarat: „Avem datoria să protejăm aceste păduri, care sunt printre ultimele zone de pe Terra în care natura supraviețuiește în forma ei pură, neatinsă de om. Iar România are, poate, unele dintre cele mai mari suprafețe de astfel de păduri. Dacă noile studii vor confirma că cele 40.000 de hectare respectă criteriile și indicatorii pădurilor virgine și cvasi-virgine, alte 4 județe noi din țară vor avea oficial incluse suprafețe în catalog – Harghita, Alba, Bistrița-Năsăud și Arad.“

Începând cu această dată, agricultorii şi silvicultorii pot depune, la Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA), cererile pentru accesarea schemei de ajutor de stat „Sprijin pentru prima împădurire şi crearea de suprafeţe împădurite”, aferentă Măsurii 8 „Investiţii în dezvoltarea zonelor împădurite şi îmbunătăţirea viabilităţii pădurilor”, SubMăsura 8.1 „Împăduriri şi crearea de suprafeţe împădurite” din cadrul PNDR 2014 – 2020, sesiunea 5/2020.

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează fermierii cu privire la publicarea Ghidului solicitantului pentru accesarea schemei de ajutor de stat „Sprijin pentru prima împădurire şi crearea de suprafeţe împădurite”, aferentă Măsurii 8 „Investiţii în dezvoltarea zonelor împădurite şi îmbunătăţirea viabilităţii pădurilor”, submăsura 8.1 „Împăduriri şi crearea de suprafeţe împădurite”, din cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020, sesiunea 5/2020, ediția I, cod DPD sv-SFEADRv/M8,aprobat prin Ordinul ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr.208/24.07.2020.

Ghidul Solicitantului este un material de informare tehnică a potenţialilor beneficiari ai Fondului European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) şi constituie un suport informativ complex pentru pregătirea, întocmirea şi depunerea Cererii de Sprijin, precum şi modalitatea de selecţie, aprobare şi implementare a angajamentului. De asemenea, conţine lista documentelor, avizelor şi acordurilor, modelul Cererii de Sprijin, al angajamentului, precum şi alte informaţii utile implementării schemei de ajutor de stat „Sprijin pentru prima împădurire şi crearea de suprafeţe împădurite”, aferentă Măsurii 8 „Investiţii în dezvoltarea zonelor împădurite şi îmbunătăţirea viabilităţii pădurilor”.

Scopul ajutorului îl reprezintă acordarea unui sprijin financiar deţinătorilor publici şi privaţi de terenuri agricole și neagricole şi formelor asociative ale acestora pentru împădurirea şi crearea de suprafeţe împădurite. Schema vizează înființarea de plantaţii forestiere, respectiv realizarea de:

a) trupuri de pădure pe terenurile agricole și neagricole;

b) perdele forestiere de protecție pe terenurile agricole și neagricole. Beneficiarii schemei sunt deţinătorii publici şi privaţi de teren agricol şi neagricol şi formele asociative ale acestora. Sprijinul financiar se acordă ca valoare fixă, reprezentată de costuri standard pe hectar pentru împădurire și compensarea pierderilor de venit agricol, după cum urmează:

- Prima de înființare a plantațiilor forestiere, care acoperă și costurile cu elaborarea proiectului tehnic de împădurire și împrejmuire a plantației, denumită Prima 1;

- Prima anuală acordată pe unitatea de suprafață, pentru acoperirea costurilor de întreținere (maximum 6 ani) și îngrijire a plantației forestiere (maximum 2 ani), precum și pentru compensarea pierderilor de venit agricol ca urmare a împăduririi, pentru o perioada de 12 ani, denumită Prima 2.

Alocarea financiară pentru sesiunea 5/2020 a schemei de ajutor de stat „Sprijin pentru prima împădurire şi crearea de suprafeţe împădurite”, aferentă Măsurii 8 „Investiţii în dezvoltarea zonelor împădurite şi îmbunătăţirea viabilităţii pădurilor” estede 10.000.000 euro.

Documentele aprobate pot fi consultate pe site-ul APIA la adresa: http://www.apia.org.ro

Campania de împăduriri de primăvară, finalizată pe 15 iunie, a dus la plantarea a peste 27 de milioane de puieţi de arbori pe suprafeţele forestiere administrate de Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva. Contribuţia Direcţiei Silvice Suceava la această campanie de împădurire este foarte importantă, aproximativ 7 milioane de puieţi de arbori fiind plantaţi de silvicultorii suceveni.

„Campania de împăduriri din primăvara 2020 s-a finalizat cu rezultate foarte bune. Au fost regenerate 2.220 ha, din care 2.020 ha în fond forestier proprietate publică a statului şi 200 ha în teren privat, administrat pe bază de contracte. Au fost împădurite 1.080 ha de teren forestier de stat, iar alte 940 ha au fost regenerate natural. Atât la împăduriri cât şi la regenerările naturale programul anual a fost depăşit cu câte aproape 100 ha la fiecare categorie de lucrări.

S-au folosit 7 milioane de puieţi forestieri din diferite specii, majoritatea fiind de răşinoase. Pe lângă lucrările de împăduriri, până la această dată au fost executate şi alte lucrări ce pregătesc producţia de puieţi pentru anii următori, cum ar fi instalarea unei serii de culturi în pepiniere pe o suprafaţă de 600 ari, din care: 110 ari semănături în câmp, 460 ari repicaje şi 30 ari butăşiri. De asemenea, au fost executate lucrări de completări ale puieţilor care s-au uscat în anii trecuţi şi care nu au mai putut vegeta. Lucrările s-au desfăşurat pe 170 ha“, ne-a spus ing. George Celsie, şeful Biroului Vânătoare şi Salmonicultură, purtător de cuvânt al Direcţiei Silvice Suceava.

Programul de regenerări artificiale, prin împăduriri, a fost depăşit datorită condiţiilor meteorologice favorabile, de 32 de direcţii silvice, cele mai mari suprafeţe împădurite peste program fiind înregistrate la direcţiile silvice Suceava, cu 90 de hectare, Bacău, cu 60 de hectare, Neamţ, cu 35 de hectare, şi Mureş, cu 33 hectare fond forestier. Direcţia Silvică Suceava administrează, prin intermediul celor 24 de ocoale silvice, peste 270.000 de hectare păduri de stat.

Romsilva a regenerat 10.065 hectare

Campania de împăduriri de primăvară s-a desfăşurat în cadrul proiectului „O pădure cât o ţară“, iniţiat de Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor şi derulat sub înaltul patronaj al Preşedinţiei României. În total, în fondul forestier de stat administrat Romsilva au fost regenerate 10.065 hectare, cu 11,8% mai mult peste programul campaniei, din care 6.449 hectare fond forestier au fost regenerate pe cale naturală, iar 3.616 hectare pe cale artificială, inclusiv 17 hectare perdele forestiere înfiinţate în proximitatea autostrăzii A2. În cadrul acestei campanii s-au mai realizat lucrări de completări pe 1.469 hectare şi de refacere a plantaţiilor calamitate pe alte 178 hectare. În fondul forestier privat, administrat pe bază de contract, Romsilva a regenerat, în această primăvară, 1.503 hectare.

Programul anual de regenerare a fondului forestier de stat administrat de Romsilva prevede, în cele două campanii de împăduriri, de primăvară şi de toamnă, regenerarea a 12.531 de hectare, din care 8.073 prin regenerări naturale şi 4.458 prin regenerări artificiale, cu o investiţie de 199,2 milioane lei.

În ultimii şapte ani, Romsilva a regenerat 111.554 hectare fond forestier de stat şi a plantat, în acest interval, peste 200 milioane de puieţi forestieri.

Regia Naţională a Pădurilor – Romsilva administrează 3,13 milioane hectare fond forestier proprietatea publică a statului, aproximativ 48% din totalul pădurilor la nivel naţional.

Silviu Buculei

„Când ultimul copac va cădea...“ (așa începe un vechi proverb indian) oamenii vor înțelege că orice țel al așa-zisei lor civilizații este inutil și că megalomania care stă în spatele tuturor distrugerilor pe care le-au provocat nu îi va salva. Ultimul copac nu a căzut încă, deci mai avem timp să reflectăm asupra faptelor noastre. Și nu doar atât, ci să și acționăm. Este drept să spunem că, într-adevăr, în ultimii ani s-au desfășurat la nivel mondial proiecte importante de reîmpădurire. În 2017, spre exemplu, India și-a doborât propriul record prin plantarea a 66 milioane de copaci în doar 12 ore. Dacă fiecare stat ar urma această „politică verde“ lupta cu schimbările climatice ar fi câștigată, cel puțin parțial, spun oamenii de știință. În urma unui studiu, o echipă de cercetători de la Laboratorul Crowther din Zurich, Elveția, a reușit să realizeze prima hartă globală care arată cât din suprafața Terrei este împădurită și care sunt regiunile unde este nevoie de reîmpăduriri pentru a avea câștig de cauză în lupta cu schimbările climatice.

Cea mai eficientă alternativă

„Inspirați de natură, conduși de știință“, este motto-ul echipei care a realizat această primă hartă a pădurilor existente și a zonelor unde se poate planta. Miza cercetărilor pe care oamenii de știință elvețieni le-au făcut a fost însă mult mai mare pentru că harta, deși reprezintă epicentrul studiului lor, este doar o parte din observațiile pe care vor să le aducă în atenția oamenilor. Natura se poate vindeca prin ea însăși. Ce înseamnă asta? Că prin reîmpăduriri strategice am aplica practic cea mai eficientă metodă de combatere a schimbărilor climatice. Pădurile au capacitatea extraordinară de a reține carbonul emis în atmosferă, de aceea oamenii de știință pledează pentru această soluție 100% naturală. Prin harta pe care au realizat-o au arătat pentru prima oară care sunt regiunile de pe Terra unde ar trebuie să se reîmpădurească și cât carbon ar putea stoca aceste păduri nou plantate.

Autorul acestui studiu, Jean-François Bastin spune că unul dintre aspectele importante de care a ținut cont echipa din care a făcut parte a fost că din acest studiu au fost excluse orașele sau regiunile agricole și că unul dintre obiectivele proiectului a fost și identificarea exactă a acelor regiuni care, dacă vor fi reîmpădurite corespunzător, vor avea un impact climatic mai mare.

Potrivit profesorului Thomas Crowther, fondatorul laboratorului de cercetare și coautorul acestui studiu „toți știm că împădurirea ar fi decisivă în combaterea schimbărilor climatice, dar nu știm totuși cât de mare ar fi impactul.

Studiile noastre demonstrează că reîmpăduririle sunt deocamdată cea mai bună alternativă pe care omenirea o are la îndemână. Dar trebuie să acționăm rapid, pentru că pădurile nou plantate au nevoie de ani întregi pentru a ajunge la maturitate și pentru a-și atinge potențialul maxim de a reține carbonul.“

Cât ar trebui să împădurim și unde

În urma cercetărilor pe care le-au întreprins, cercetătorii elvețieni au ajuns la concluzia că, în contextul actualelor schimbări climatice, Terra ar putea fi împădurită pe o suprafață de 4,4 miliarde de hectare și asta fără să afecteze în vreun fel ritmul ecosistemelor naturale deja existente. În momentul de față, suprafața împădurită a planetei Albastre este de 2,8 miliarde de hectare. Din cele 1,6 miliarde de hectare care ar putea fi împădurite, 0.9 miliarde de hectare nu sunt folosite în niciun scop de către oameni. Practic, o suprafață de mărime Statelor Unite ale Americii este liberă de orice activitate antropică și poate fi împădurită fără rezerve vizavi de deranjul pe care l-ar produce omenirii. Odată ajunse la maturitate aceste păduri noi ar putea stoca aproximativ 205 miliarde de tone de carbon. Adică aproape două treimi din cantitate de 300 miliarde de tone de carbone emisă în atmosferă în urma activităților umane, începând cu Revoluția industrială (sfârșitul secolului al XVIII-lea). În studiu sunt identificate și regiunile care s-ar preta pentru această inițiativă de reîmpădurire globală. Potrivit echipei de la Laboratorul Crowther, acest proiect și-ar putea atinge 50% din potențialul maxim în doar șase țări. Este vorba despre Rusia unde pot fi împădurite 133 milioane hectare, SUA cu o suprafață de 103 milioane de hectare, Canada cu 78,4 milioane de hectare, Australia 58 milioane de hectare, Brazilia care ar putea împăduri 49,7 milioane de hectare și China cu 40,2 milioane de hectare (aceasta din urmă deja derulează programe ample de reîmpădurire). Pe lângă observațiile menționate, studiul mai avertizează asupra faptului că multe dintre modalitățile actuale, în urma cărora se așteaptă ca suprafața reîmpădurită să crească, nu vor avea succes. Se mizează, spre exemplu, pe creșterea suprafeței împădurite din regiunea nordică a pădurilor boreale, respectiv Siberia, dar acolo copacii acoperă în medie doar o suprafață de 30-40%.  Ca urmare, această creștere ar putea fi declasată de defrișările din pădurile tropicale care au o acoperire cu copaci de 90-100%.

• Laboratorul Crowther a realizat primele hărți globale în care sunt consemnate cu date și imagini suprafața împădurită a Terrei și densitatea pădurilor. Aceste hărți au arătat că la nivel global există aproximativ 3 trilioane de copaci, din care aproximativ 1, 30 trilioane de copaci se regăsesc în pădurile tropicale și subtropicale, 0,74 trilioane de copaci se regăsesc în regiunea boreală, iar 0,66 trilioane în regiunile temperate. Pe bază măsurătorilor densității copacilor, s-a stabilit că peste 15 miliarde de copaci sunt tăiați în fiecare an și că aproximativ 46% din numărul global al copacilor au fost tăiați de la începutul civilizației și până acum.

• O aplicație (momentan doar în limba germană) de pe website-ul laboratorului permite celor care o folosesc să vadă pe hartă orice regiune a Terrei, să afle câți copaci ar trebui plantați într-o anumită zonă și cât carbon ar stoca ei ulterior. Este publicată, de asemenea și o listă a organizațiilor care se ocupă de reîmpăduriri.

Laura ZMARANDA

”Cea de a 4-a sesiune de depunere a cererilor de sprijin pentru Schema de ajutor de stat "Sprijin pentru prima împădurire și crearea de suprafețe împădurite”, aferentă submăsurii 8.1 „Împăduriri și crearea de suprafețe împădurite”, din cadrul PNDR 2014-2020, demarată în data de 16 septembrie 2019, se prelungește până la data de 31.03.2020 (inclusiv), ora 16.00.

Alocarea financiară a acestei sesiuni este de 15.000.000 euro.

Prima etapă în accesarea sprijinului este cea de identificare a terenurilor care urmează a fi împădurite. În acest sens, MADR invită potențialii beneficiari să solicite eliberarea Notei de constatare la Centrele județene ale Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA).

Potențialii beneficiari trebuie să aibă în vedere că Proiectul tehnic de împădurire nu poate fi depus la Garda Forestieră, în vederea avizării, cu mai puțin de 10 zile înainte de încheierea perioadei de depunere a cererilor de sprijin la APIA.

Versiunea aprobată a Ghidului solicitantului pentru Schema de ajutor de stat "Sprijin pentru prima împădurire și crearea de suprafețe împădurite” pentru această sesiune, care detaliază modul de accesare a sprijinului financiar, precum și documentele relevante pentru implementarea schemei de ajutor de stat sunt postate pe site-ul APIA - http://www.apia.org.ro, la secțiunea Măsuri de sprijin și IACS, respectiv Măsuri delegate din PNDR.

Prin această schemă se acordă sprijin financiar pentru înființarea de plantaţii forestiere, respectiv realizarea de trupuri de pădure și perdele forestiere de protecție.

Beneficiarii schemei pot fi deţinătorii publici şi privaţi de teren agricol şi formele asociative ale acestora.

Sprijinul financiar, acordat ca valoare fixă, este reprezentat de costuri standard pe hectar pentru împădurirea de terenuri agricole şi neagricole, sub forma a două prime, după cum urmează:

Primă de înfiinţare a plantaţiilor forestiere (Prima 1), care acoperă inclusiv costurile de elaborare a proiectului tehnic de împădurire - acordată pentru toți beneficiarii schemei,

Primă anuală (Prima 2), pentru o perioadă de 12 ani, pentru acoperirea costurilor de întreţinere şi îngrijire a plantaţiei forestiere şi pentru compensarea pierderilor de venit agricol ca urmare a împăduririi – acordată în funcție de categoria de beneficiar și tipul de teren.

Valoarea maximă a sprijinului public pentru o cerere de sprijin acordat în baza prezentei scheme este de 7.000.000 euro, valorile costurilor standard acordate fiind prezentate în tabelul de mai jos, cu precizarea că valorile din paranteză sunt aplicabile beneficiarilor cu drept de deducere a TVA, conform legislației naționale aplicabile.

Deţinătorii de terenuri agricole şi neagricole proprietate a statului şi/sau deţinătorii de terenuri agricole şi/sau neagricole proprietate a unităţilor administrativ teritoriale (UAT) sau asociaţii ale acestora, beneficiază numai de sprijinul acordat în baza Primei 1.”

Sursa: madr.ro

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează potențialii beneficiari că, prin Ordinul Ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale nr. 476/09.09.2019, a fost aprobat Ghidul solicitantului pentru accesarea schemei de ajutor de stat „Sprijin pentru prima împădurire și crearea de suprafețe împădurite”, aferentă Submăsurii 8.1 „Împăduriri și crearea de suprafețe împădurite”, din cadrul Măsurii 8 „Investiții în dezvoltarea zonelor împădurite și îmbunătățirea viabilități pădurilor”, din Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020, Ediția I - august 2019, Sesiunea 4/2019.

Scopul ajutorului îl reprezintă acordarea unui sprijin financiar deținătorilor publici și privați de terenuri agricole și neagricole și formelor asociative ale acestora pentru împădurirea și crearea de suprafețe împădurite.

• trupuri de pădure pe terenurile agricole și neagricole,
• perdele forestiere de protecție pe terenurile agricole și neagricole.

Beneficiarii schemei sunt deținătorii publici și privați de teren agricol și neagricol și formele asociative ale acestora.

• În categoria deținătorilor publici de teren agricol și neagricol sunt incluse unitățile administrativ teritoriale de nivel LAU 2 (comune, orașe, municipii) și alte persoane juridice de drept public, precum și formele asociative ale acestora.
• În categoria deținătorilor privați de teren agricol și neagricol sunt incluse persoanele fizice, persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale, întreprinderile familiale, societățile comerciale, asociațiile și fundațiile, alte persoane juridice de drept privat, precum și formele asociative ale acestora.

Suprafața terenului propus pentru împădurire, în cazul realizării de perdele forestiere de protecție, trebuie să fie de cel puțin 0,5 ha, iar suprafața compactă minimă împădurită de cel puțin 0,1 ha. Suprafața terenului propus pentru împădurire, în cazul realizării de trupuri de pădure, trebuie să fie de cel puțin 1 ha, iar suprafața compactă minimă împădurită de cel puțin 0,5 ha.

Intensitatea sprijinului public nerambursabil este de 100% din totalul costurilor eligibile.

Pentru mai multe detalii privind pregătirea, întocmirea și depunerea Cererii de Sprijin, modalitatea de selecție, aprobare și implementare a angajamentului, lista documentelor, avizelor și acordurilor necesare, modelul Cererii de Sprijin, al angajamentului, precum și alte informații utile implementării schemei de ajutor de stat, Ghidul Solicitantului poate fi consultat pe site-ul APIA, la link-ul: http://www.apia.org.ro.