Frunze colorate, cămări ce se umplu, piețe cu mormane de legume, dulcețuri și compoturi, zacuscă și crizanteme, must și struguri copți… e clar că vorbim despre toamnă! Dar toamna nu e doar momentul culesului, ci și al îngrijirii, curățării și al pregătirii grădinii pentru anotimpul rece.

Viața fructelor începe toamna

Vremea culesului e în toi, însă după ce acesta se va fi sfârșit e bine să începi să cureți solul și pomii de fructele căzute și stricate, să sapi în jurul acestora și să le administrezi îngrășăminte organice. De asemenea, e momentul potrivit pentru a completa grădina cu noi pomi și arbuști fructiferi.

Nuc altoit CHANDLER 3

Cine nu are un nuc să își planteze. Simbol al regalității, al belșugului și longevității, nucul este un pom fructifer care rodește foarte bogat. Cu rezultate recunoscute pentru productivitatea ridicată, nucul Chandelier pe care îl puteți comanda online de pe Jardina.eu rodește încă din anul 4, așa că vă puteți bucura în doi ani de la plantare de miezul care se dez­ghioacă ușor. Și dacă pofta de nuci nu este suficientă și nu ați da nimic pe un compot de prune, e timpul să mai aduceți un membru nou în grădina dvs. – prunul Stanley, care rodește timpuriu în ciorchini de fructe purpurii-albăstrii, sănătoase și aromate, numai bune pentru a fi servite la masă.

Dacă plantările au fost încheiate, e timpul să ancorați pomii împotriva viscolului, iar spre sfârșitul toamnei scoarța acestora se tratează cu ulei mineral pentru a distruge dăunătorii. Tot acum se fac tăierile rugilor uscați de mur și zmeur, iar în zonele în care temperaturile scad sub 17 grade Celsius în timpul iernii, tufele se protejează cu coceni de porumb sau paie. Smochinul trebuie învelit și el cu materiale speciale, iar speciile exotice plantate în ghivece se mută în casă. Nu neglijați vița-de-vie! Butucii joși și cei tineri se mușuroiesc neapărat pentru a trece bine de îngheț.

Înfloririle toamnei

Stratul de flori, ca și pomii și arbuștii, trebuie reîmprospătat în acest anotimp. Acest lucru începe prin eliminarea plantelor trecute și uscate și replantarea unor flori de sezon precum crizantemele, ochiul boului, tufănelele, panseluțele, crinii de toamnă sau anemonele, dar și a plantelor bienale: părăluțe, garoafa turcească, micșunele sau clopoței. Pentru a da un aspect mai plin grădinii și pentru a îmbogăți zidurile, puteți opta pentru arbuști și plante cățărătoare cum sunt iedera, coniferele pitice, Buxus, Ilex și altele. Nu uitați să adunați semințele plantelor aromatice și ale florilor care au ajuns la maturitate, să scoateți din pământ bulbii de begonii, tuberoze, gladiole și canna și să îi puneți la păstrare într-un spațiu uscat și întunecat până primăvara, când îi veți replanta. În schimb, bulbii de primăvară ai lalelelor, crocusului, zambilelor, anemonelor și narciselor trebuie scoși la lumină, fiind momentul propice pentru a le găsi cel mai potrivit loc în stratul de flori astfel încât primăvara să își reia înflorirea.

Odată cu anotimpul recoltelor, jardinierele și ghivecele își mută locul în pivnițe, iar cele de dimensiuni mari pot fi acoperite cu pături, rogojini, saci din iută, paie sau cetină de brad. Puteți planta încă de la începutul lui septembrie gazon, iar până la venirea iernii veți putea face și botezul primei tăieri. Pentru gazonul deja existent, toaletarea acestuia cu o greblă va fi suficientă pentru a-l proteja de mucegai peste iarnă. Trandafirii urcători se curăță de părțile bolnave și uscate și se ancorează de pergole și spaliere. Tufele trandafirilor se tund și se mușuroiesc, bătând bine pământul și acoperindu-l cu paie. Totuși, pentru ca planta să respire, se lasă cam 4-5 cm din tulpini libere.

Grădina de legume, pregătită pentru a fi din nou roditoare

Nu doar florile și pomii au nevoie de atenția și îngrijirea dvs. în aceste momente, ci și roditoarea grădină de legume care așteaptă să o culegeți, să o curățați de plantele moarte, să o săpați, să o semănați cu usturoi, ceapă sau chiar cu plante cu perioadă scurtă de vegetare cum sunt salata, loboda, ceapa verde, ridichiile de lună sau chiar morcovii. Acum e momentul în care terenul trebuie să fie hrănit cu îngrășăminte organice: gunoi de grajd putred, mraniță sau resturile plantelor, mai ales ale celor de mazăre și fasole. Varza și conopida pot rămâne afară, fiind plante rezistente.

Acestea fiind făcute, grădina dvs. va fi pregătită să se odihnească, să acumuleze substanțe hrănitoare, să respire și să fie la adăpost de frigul iernii. Un nou ciclu va începe pentru ea în anul următor.

Revista Lumea Satului nr. 19, 1-15 octombrie 2016 – pag. 24-25

Foloseşte susurul apei ca terapie de relaxare şi deconectare de la stresul cotidian. Dacă nu poţi avea acest sunet mereu în preajma ta, creează-ţi singur o minifântână care să îţi bucure auzul şi să te detensioneze. Specialiştii în astfel de proiecte folosesc tot felul de materiale pentru a realiza fântâni de mari dimensiuni, însă există şi soluţii simple pentru cei care vor să-şi folosească îndemânarea, astfel încât întreaga familie să se bucure de un produs unicat.

Propunerea noastră este minifântâna realizată din vase de teracotă pe care o puteţi orna după bunul plac cu pietre, plante sau chiar mici figurine din ceramică. Pentru ca visul să devină realitate, aveţi nevoie de următoarele materiale: o farfurie mare din teracotă, cu diametrul de 35 cm, o farfurie de teracotă cu diametrul de 17 cm, o alta cu diametrul de 15 cm şi alte 3 farfurii cu diametrul de 10 cm fiecare, un ghiveci din teracotă de 15 cm şi altul de 10 cm, o pompă de fântână şi un furtun din plastic, un tub de silicon şi un spray cu soluţie waterproof (rezistent la apă), o pilă rotundă pentru a crea fante pe marginea farfuriilor şi o maşină de găurit cu burghiu de diametrul furtunului.

Spray-aţi farfuria mare în două straturi, cât să devină rezistentă la apă, lăsaţi soluţia spray-ului să se usuce. Toate celelalte vase din teracotă puneţi-le într-o găleată cu apă timp de o oră, astfel încât să tragă apă şi să poată fi mai uşor de găurit, fără risc de spargere. Cu ajutorul pilei realizaţi o fantă pe marginea ghiveciului de 15 cm care va fi aşezat cu faţa în jos, cât să poată trece firul de alimentare a pompei cu energie electrică, apoi găuriţi cu bormaşina ghiveciul pe centru, astfel încât să puteţi introduce tubul de plastic. Montaţi pompa sub ghiveci şi introduceţi tubul de plastic prin orificiul ghiveciului. Găuriţi la fel şi farfuria de 17 cm, apoi aşezaţi-o peste ghiveci cu faţa în sus şi treceţi prin gaură tubul din plastic. Tăiaţi tubul la un cm deasupra farfuriei şi lipiţi de jur împrejurul tubului pentru a sigila orificiul. Realizaţi o fantă pe marginea farfuriei de 17 cm, pe unde să poată cădea apă spre farfuria mai mică, alăturată. Aşezaţi deasupra farfuria de 15 cm cu faţa în jos. Alături aşezaţi ghiveciul de 10 cm şi peste el puneţi o farfurie cu acelaşi diametru. Cele două farfurii rămase puneţi-le şi pe ele tot în farfuria mare, una cu faţa în jos şi peste ea cealaltă farfurie cu faţa în sus, alături de cele două ghivece, ca ultimă treaptă de cădere a apei. Adăugaţi ca decor pietre naturale sau plante. Opţional puteţi crea o poveste cu personaje miniaturale din ceramică. Băgaţi pompa în priză pentru a recircula apa şi, dacă este nevoie, mai adăugaţi din când în când apă.

constructie mini fantana

Patricia Alexandra Pop

Revista Lumea Satului nr. 16, 16-31 august 2016 – pag. 44

Este primăvară şi, mai mult ca sigur, dacă aveţi o curte sau o grădină cât de mică aţi vrea să aduceţi acasă toată cromatica pe care o vedeţi în parcuri. Acesta este momentul ideal pentru a vă reaminti cum puteţi obţine şi planta un arbust ornamental, cum ar fi forsythia, liliacul, iasomia, caprifoiul etc. Bineînţeles că ar fi cel mai simplu să cumpăraţi materialul săditor gata preparat, dar în varianta în care doriţi să-l produceţi acasă ne spune ing. Ionela Georgescu, din Bărcăneşti, Prahova, cum vom proceda.

Forsythia sau ploaia de aur (familia Oleaceae) este primul arbust care înfloreşte primăvara, chiar înainte de a înfrunzi. Îl veţi cunoaşte după floarea mare, de culoare galbenă (galben-auriu sau galben-lămâie), o corolă din patru petale unite la bază, care cresc pe tulpinile tinere, cu stamine mai lungi decât pistilul. Dacă tăierile sunt executate corect, primăvara puteţi obţine o cascadă de flori. Reţineţi că arbustul este iubitor de căldură, deci preferă un loc expus la soare şi nu manifestă pretenţii faţă de sol. Se înmulţeşte prin butaşi (recoltaţi în uscat, toamna), uneori prin despărţirea tufei, iar plantarea se face de toamna până primăvara, în funcţie de condiţii.

Caprifoiul sau Mâna Maicii Domnului (Lonicera caprifolium, denumit popular şi cununiţa, creţuşcă, vonicer sau salbă moale) este o plantă agăţătoare, cu flori alb-gălbui sau roz, cu un parfum deosebit, poate cel mai plăcut dintr-o grădină. Nu este sensibil la sol, dar căutaţi totuşi un loc cu pH neutru, expus la soare o mare parte a zilei. Şi semiumbra este acceptată. Dacă nu are un suport (un zid, un gard), montaţi unul la plantare. Este important să faceţi acest lucru pentru că planta nu trebuie apoi prea mult deranjată. Caprifoiul se înmulţeşte prin butaşi ori, mai simplu, prin marcote. Se obţine şi din seminţe, dar e mai complicată tehnologia s-o puteţi practica în condiţiile în care nu sunteţi floricultor. Prelevarea butaşilor se face în orice perioadă a anului: toamna târziu, iarna şi primăvara foarte devreme se prepară butaşii în uscat, din porţiuni de lăstari uşor lemnificaţi, lungi de 15 -18 cm, care se pun la înrădăcinat în pământ afânat; vara sau în toată perioada de vegetaţie butaşii se obţin din lujeri tineri, cu 2 internoduri, de 8-10 cm, care pot fi stimulaţi să facă rădăcini. Marcotajul, practicat des în gospodăriile ţărăneşti, constă în întinderea unui lăstar pe pământ, muşuroirea sa şi separarea plantelor după ce apar rădăcinile la fiecare nod. Plantarea la loc definitiv se face primăvara, în martie-aprilie, dar caprifoiul a dat rezultate bune şi la o plantare de toamnă.

Liliacul (Syringa vulgaris) este un arbust extrem de iubit în România, cu înflorire în mai-iunie, în funcţie de zonă şi soi, cu flori dispuse în penicule, parfumate, simple sau duble (bătute), de culoare albă, albastru deschis până la albastru intens, lila-roz, roşu-violet. Se pretează la locurile însorite sau parţial umbrite. Liliacul se înmulţeşte prin seminţe, drajonare şi marcotaj, dar varietăţile decorative se obţin prin altoire, ultima variantă necesitând cunoştinţe temeinice în domeniu. Drajonarea liliacului se practică toamna. Practic, orice lăstar sau tufă despărţită, cu parte de rădăcină, de planta-mamă, formează o plantă nouă.

Plantarea se face toamna, caz în care poate înflori în anul următor, dar reuşeşte şi primăvara devreme, înainte de pornirea în vegetaţie, însă va înflori abia în al doilea an. Despărţirea tufelor se poate realiza şi primăvara. Se practică, dar mult mai rar, înmulţirea prin butaşi, prelevaţi vara şi plantaţi toamna, precum şi prin marcote, metodă oarecum inutilă, dată fiind capacitatea de lăstărire a liliacului şi lejeritatea înmulţirii prin drajoni.

Iasomia (Philadelphus coronarius) este apreciată pentru florile albe sau roz-pal, buchetate câte 3-5, puternic parfumate, cu miros citric (motiv pentru care se mai numeşte lămâiţă) sau de fragă. Înflorirea are loc la finele primăverii şi începutul verii. Preferă locurile însorite, neaglomerate cu alte plante, cu soluri bine drenate, dar trebuie ajutată cu multă apă. Se înmulţeşte prin butaşi lemnificaţi (în uscat), de 4-5 ochiuri, recoltaţi iarna sau primăvara devreme, iar plantarea se face în perioada de repaus vegetativ, de toamna şi până primăvara. Se practică şi butăşirea în verde, după înflorire, prelevaţi din lăstari, la 3-4 ochiuri, păstrând o frunză tăiată pe jumătate, cu stimulent de înrădăcinare. Marcotajul este utilizat mai rar (îngropaţi toamna ramurile lungi, dezgropaţi-le primăvara şi separaţi noile plante astfel încât fiecare să aibă rădăcinuţe).

Gutuiul japonez sau Cydonia ori Chaenomeles este un arbust rezistent la secetă şi frig, înalt până la 1-1,5 m, cu flori sub formă de cupă, de culoare roşie până la portocaliu, izolate sau reunite în grupuri, cu înflorire timpurie, martie-aprilie. Planta trebuie ferită de vânt şi curenţi reci, creşte bine la soare şi semiumbră, nu este pretenţioasă la sol. Epoca cea mai bună de plantare este toamna sau la începutul primăverii, într-o groapă potrivită ca dimensiuni. Înmulţirea se face prin butaşi în uscat, recoltaţi toamna sau primăvara, pe care-I înrădăcinaţi într-un amestec de pământ fertil.

Kerria japonica este un arbust cu creştere ramificată, înalt de 1,5 până la 2 metri, dispune de flori simple sau duble, de culoare galben intens sau cu tente portocalii, asemănătoare unui pampon sferic. Înmulţirea se poate face prin despărţirea tufei, toamna târziu sau chiar iarna, şi prin butaşi prelevaţi în uscat sau în verde, cu o perioadă de înrădăcinare de 2-3 săptămâni. Planta se acomodează cu orice tip de sol, preferă soarele şi semiumbra, este rezistentă la ger.

Floarea miresei sau cununiţa (Spiraea vanhouttei) este un arbust care poate atinge 2 metri, prezintă o înflorire abundentă, cu flori grupate în umbele numeroase. Planta înfloreşte în mai-iunie. Nu este pretenţioasă faţă de sol, dar este avantajată de expunerea la soare. Înmulţirea se realizează uşor, prin despărţirea tufei în perioada de repaus, de primăvara şi până toamna, cu plantarea toamna sau primăvara devreme.

Maria BOGDAN

Micul iaz din vârf de munte

Moroieni, Parcul Naţional Bucegi. Avem un cadru natural bogat, într-un ochi de la marginea unui gol alpin, cu relief accidentat şi un peisaj desenat în linii puternice. Proprietarul (Sorin Ioniţă) de la Pensiunea Lin Cota 1000 a avut de rezolvat o problemă de compoziţie peisagistică, să contrapună naturii ample mici elemente de design vegetal şi floristic, într-o curte puţin generoasă pentru construcţia unor astfel de elemente. Specialiştii au găsit soluţii potrivite: au spart grădina în două trepte largi, printr-un zid de piatră neşlefuită, care să nu iasă prea mult din decorul specific ruralului.

.... articolul complet pe baza de abonament, detalii ....

Maria Bogdan
LUMEA SATULUI NR.22, 16-30 NOIEMBRIE 2012

Fie că aveţi un petic de pământ sau o suprafaţă generoasă, grădina este decorul viu în care vă petreceţi, poate, cele mai frumoase clipe împreună cu familia şi prietenii. De aceea grădinarul, adică cel care orchestrează şi aranjează toate piesele acestui spectacol de culoare, trebuie să-i acorde toată dragostea şi atenţia sa.

Scarificaţi gazonul!

.... articolul complet pe baza de abonament, detalii ....

Patricia Alexandra Pop
LUMEA SATULUI NR.21, 1-15 NOIEMBRIE 2012

Pagina 3 din 3
Copyrights © Lumea Satului

Redacţia:

Str. Moineşti nr. 12, Bl. 204, Sc. A, Ap. 4, sector 6, Bucureşti.
Pentru corespondenţă: OP 16, CP 39.
Tel/fax.: 021.311.37.11;
ISSN 1841-5148

Marketing, abonamente, difuzare
Tel: 031.410.07.45
- Nicusor Oprea Banu – 0752.150.146, 0722.271.338;

Compartiment financiar
– dr. Niculae Simion – 0741.217.627

Editura: ALT PRESS TOUR Bucureşti