Regia Națională a Pădurilor – Romsilva, prin direcțiile silvice din subordine, acordă, sub formă de sponsorizare, 600.000 de puieți forestieri voluntarilor care se implică, în campania de împăduriri din această toamnă, în acțiuni de împăduriri în afara fondului forestier național, arată Romsilva într-un comunicat.

Astfel, pot beneficia de sponsorizare cu puieți forestieri persoanele fizice sau juridice care nu au scop lucrativ, care dețin un teren sau au acordul proprietarului unui teren care urmează a fi împădurit, în baza unei solicitări adresate direcțiilor silvice din cadrul Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva.

Între 2017 și 2022, Regia Națională a Pădurilor – Romsilva a oferit, sub forma sponsorizării, 2.260.100 de puieți forestieri voluntarilor care s-au implicat în acțiuni de împădurire a terenurilor aflate în afara fondului forestier, cu o valoare cumulată de peste 2 milioane de lei. Personalul silvic din cadrul Romsilva a asigurat voluntarilor, la cerere, și asistența tehnică necesară la aceste acțiuni de împăduriri efectuate în afara fondului forestier. Cu acești puieți forestieri s-au putut împăduri circa 560 de hectare terenuri aflate în afara fondului forestier național.

De asemenea, Regia Națională a Pădurilor – Romsilva a valorificat, în același interval de timp, către persoane fizice sau juridice, 16,4 milioane de puieți forestieri produși în pepinierele proprii, obținând venituri de 21,9 milioane de lei.

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva produce anual în pepinierele silvice peste 30 de milioane de puieți forestieri, din 60 de specii, precum și peste 1 milion de puieți ornamentali.

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva administrează 3,13 milioane hectare păduri proprietatea publică a statului, circa 48% din pădurile țării, și asigură servicii silvice pentru circa un milion hectare de păduri aflate în alte forme de proprietate.

De asemenea, Romsilva administrează 22 de parcuri naționale și naționale, precum și 12 herghelii de stat.

Din totalul pădurilor proprietatea publică a statului, 80% dețin certificarea managementului forestier în standard internațional.

(I.B.)

Suprafața de fond forestier proprietatea publică a statului înscrisă în Sistemul Integrat de Cadastru și Carte Funciară a crescut la 162.593 hectare, 45.556 hectare din acestea fiind înscrise de Agenția Națională de cadastru și Publicitate Imobiliară, prin Programul Național de Cadastru și Carte Funciară, iar restul suprafețelor de către Regia Națională a Pădurilor – Romsilva, conform procedurilor prevăzute de Codul Silvic, la articolul 12.

De asemenea, Regia Națională a Pădurilor – Romsilva a întocmit și a depus documentațiile pentru alte 141.221 hectare fond forestier, pentru a fi înscrise în Sistemul Integrat de Cadastru și Carte Funciară, iar specialiștii Romsilva lucrează la elaborarea documentației tehnice pentru alte 2,8 milioane hectare fond forestier de stat.

Direcția Silvică Giurgiu are, în acest moment, 47,44% din fondul forestier de stat înscris în Sistemul Integrat de Cadastru și Carte Funciară, fiind urmată de Direcția Silvică Ialomița, cu 26,44%, Direcția Silvică Suceava, cu 21,44%, și Direcția Silvică Satu Mare, cu 18,64%.

Înscrierea dreptului de proprietate pentru pădurile proprietatea publică a statului se face în baza procedurii operaționale ”Intabularea dreptului de proprietate publică a statului asupra fondului forestier conform art.12 din Legea nr. 46/2008 – Codul silvic, cu modificările și completările ulterioare”, elaborată de Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară.

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva administrează 3,13 milioane hectare păduri proprietatea publică a statului, circa 48% din pădurile țării, și asigură servicii silvice pentru circa un milion hectare de păduri aflate în alte forme de proprietate.

Din totalul pădurilor proprietatea publică a statului, 80% dețin certificarea managementului forestier în standard internațional.

Suprafața pădurilor de stat care dețin certificarea managementului forestier la standarde internaționale a crescut cu 33.766 ha, după ce păduri administrate de ocoalele silvice Aleșd, Beiuș, Marghita și Sudrigiu, din cadrul Direcției Silvice Bihor, au fost incluse în procesul de certificare a managementului forestier.

Suprafața totală a pădurilor aflate în proprietatea publică a statului, administrate de Regia Națională a Pădurilor – Romsilva, care dețin certificarea managementului forestier, a crescut astfel la 2.514.406 ha, reprezentând 80,3% din totalul pădurilor de stat administrate de Romsilva.

Pentru a verifica respectarea acestor standarde, în pădurile aflate în proprietatea publică a statului, care dețin certificarea forestieră, au loc anual misiuni de audit, în teren, efectuate de specialiștii unui prestigios organism de certificare din Marea Britanie. În ultimii ani, în urma acestor verificări, auditorii internaționali au constatat respectarea setului de cerințe privind certificarea forestieră.

Certificarea managementului forestier la standarde internaționale reprezintă garanția că pădurile de stat administrate de Regia Națională a Pădurilor – Romsilva sunt gestionate durabil, conform celor mai stricte standarde și norme internaționale din silvicultură. De asemenea, certificarea internațională oferă siguranța că lemnul exploatat din pădurile aflate în proprietatea publică a statului are o proveniență certă și legală.

Suprafața pădurilor de stat certificate la nivel internațional a crescut constant în ultimele două decenii, de la circa 30 de mii de hectare în anul 2002, la 2,5 milioane de hectare în prezent, iar acest proces va continua în anii următori.

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva administrează 3,13 milioane ha de păduri aflate în proprietatea publică a statului, circa 48% din pădurile țării, și asigură servicii silvice pentru circa un milion hectare de păduri aflate în alte forme de proprietate. De asemenea, Romsilva administrează 22 de parcuri naționale și naționale, cu o suprafață cumulată de circa 850 de mii hectare, precum și 12 herghelii de stat.

(I.B.)

Pentru a preveni tăierile ilegale în fondul forestier de stat și transporturile ilegale de masă lemnoasă, direcțiile silvice din cadrul Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva au instalat, până în prezent, 177 de camere video de monitorizare, pe drumurile forestiere administrate.

O parte din aceste camere video sunt de tipul Licence Plate Recognition (LPR), care identifică și verifică automat numerele de înmatriculare ale autovehiculelor care circulă pe drumurile forestiere din pădurile de stat, permițând verificarea transporturilor de masă lemnoasă, precum și trasabilitatea lemnului exploatat din pădurile proprietatea publică a statului. Accesul la aceste sisteme video au și organele de poliție, în unele cazuri, în baza unor protocoale de colaborare.

Cele mai multe sisteme video au fost instalate la direcțiile silvice Caraș – Severin, Botoșani, Mureș, Bacău, Brașov, Hunedoara, Sibiu, Maramureș, Suceava și Vâlcea.

Procesul de implementare a acestor sisteme video este în desfășurare, la nivelul tuturor direcțiilor silvice din cadrul Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva fiind identificat un necesar de 1.603 sisteme de monitorizare video în fondul forestier de stat și pe drumurile forestiere. Amplasarea lor se va face în zonele cu risc la sustragerea de material lemnos, identificate de specialiștii Romsilva.

Se intenționează ca, pe viitor, aceste sisteme video să fie conectate la sistemul informatic SUMAL 2.0, printr-o investiție prevăzută în Planul Național de Redresare și Reziliență, acestea putând astfel să monitorizeze în timp real transporturile de lemn recoltat din pădurile de stat și să emită alerte dacă aceste transporturi de masă lemnoasă nu dețin avizele legale.

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva administrează 3,13 milioane hectare păduri proprietatea publică a statului, circa 48% din pădurile țării, și asigură servicii silvice pentru circa un milion hectare de păduri aflate în alte forme de proprietate. De asemenea, Romsilva administrează 22 de parcuri naționale și naționale, precum și 12 herghelii de stat.

Din totalul pădurilor proprietatea publică a statului, 80% dețin certificarea managementului forestier în standard internațional.

BIROUL DE PRESĂ AL REGIEI NAȚIONALE A PĂDURILOR – ROMSILVA

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva a plantat 21,8 mil. puieți forestieri în cursul campaniei de împăduriri de primăvară, regenerând în total în această primăvară 10.420 hectare fond forestier, cu 14% mai mult decât programul prevăzut pentru campania de împăduriri de primăvară.

Din aceste 10.420 hectare regenerate, 3.574 hectare au fost regenerate artificial, prin lucrări de împăduriri, inclusiv 7 hectare de perdele forestiere, iar 6.846 hectare au fost regenerate pe cale naturală. Astfel, au fost împădurite cu 459 hectare mai mult decât prevedea programul campaniei de împăduriri de primăvară și s-a înregistrat o creștere cu 831 hectare a suprafeței regenerate natural, după cum se arată într-un comunicat Romsilva.

În plus, în cursul campaniei de împăduriri de primăvară au fost efectuate lucrări de completări pe 1.582 hectare și lucrări de refaceri pe alte 215 hectare.

De asemenea, în fondul forestier aflat în alte forme de proprietate și administrat de Romsilva au fost plantați alți 3,7 milioane puieți forestieri, fiind regenerate 1.538 hectare, din care 760 hectare prin regenerări artificiale și 778 hectare prin regenerări naturale, și au fost făcute lucrări de completări pe alte 121 hectare.

199,2 mil. lei din fonduri proprii

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva va regenera, în cursul întregului an, pe durata campaniilor de împăduriri de primăvară și de toamnă, 12.670 hectare fond forestier proprietatea publică a statului, din care 8.037 hectare prin regenerări naturale și 4.633 hectare prin lucrări de împăduriri.

Pentru lucrările de regenerare a fondului forestier proprietatea publică a statului din acest an, din campaniile de împăduriri de primăvară și toamnă, Regia Națională a Pădurilor – Romsilva a alocat un buget de 199,2 mil. lei din fonduri proprii.

În ultimii cinci ani, Regia Națională a Pădurilor – Romsilva a regenerat 75.401 hectare fond forestier de stat, 48.163 hectare prin regenerări naturale și 27.238 hectare prin lucrări de împăduriri, fiind plantați în acest interval 151,66 mil. puieți forestieri, cu o investiție totală de 665,6 mil. lei.

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva administrează 3,13 milioane hectare păduri proprietatea publică a statului, circa 48% din pădurile țării, și asigură servicii silvice pentru circa un milion hectare de păduri aflate în alte forme de proprietate. (I.B.)

Peste 3,5 milioane de puieți forestieri vor fi plantați de Regia Națională a Pădurilor – Romsilva în cursul campaniei de împăduriri de toamnă în fondul forestier administrat. În această campanie vor fi împădurite 1.081 hectare fond forestier, cu precădere în zonele cu altitudini mai mici, de câmpie și silvostepă, după ce în campania de împăduriri de primăvară au fost regenerate pădurile de la munte și deal.

Cele mai mari suprafețe vor fin împădurite în fondul forestier de stat administrat de direcțiile silvice Tulcea, 178 hectare, Dolj, 125 hectare, Brăila, 123 hectare, Galați, 119 hectare, și Călărași, cu 101 hectare.

Vor fi plantați peste 3,5 milioane puieți de stejar brumăriu și pendunculat, cer, gârniță, plopi albi și hibrizi, salcie sau salcâm, toți puieții forestieri fiind produși în pepinierele Romsilva.

În campania de împăduriri de primăvară s-au regenerat 10.789 hectare fond forestier de stat, din care 7.158 hectare prin regenerări naturale și 3.631 hectare prin lucrări de împăduriri.

Programul anual de regenerare a fondului forestier de stat administrat de Romsilva prevede, în cele două campanii de împăduriri, de primăvară și de toamnă, regenerarea a 12.531 de hectare, din care 8.073 prin regenerări naturale și 4.458 prin regenerări artificiale.

Programul anual de regenerare a pădurilor de stat se va realiza cu o investiție de 199,2 milioane lei.

Harta interactivă a tuturor șantierelor de împăduriri din fondul forestier de stat administrat de Regia Națională a Pădurilor – Romsilva poate fi consultată la următoarea adresă de internet: https://bit.ly/2V82PlF

În ultimii șapte ani, Romsilva a regenerat 111.554 hectare fond forestier de stat și a plantat, în acest interval, peste 200 milioane de puieți forestieri.

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva administrează 3,13 milioane hectare fond forestier proprietatea publică a statului, aproximativ 48% din totalul pădurilor la nivel național.

În România este nevoie de reformă pentru sectorul forestier, în contextul dezbaterilor din cadrul Comisiei și a Parlamentului European pentru o nouă strategie forestieră, a preocupărilor privind starea pădurilor României și a măsurilor ce se impun, se arată într-un comunicat transmis de Asociația Industriei Lemnului - Prolemn. 

De altfel, în acest sens, Prolemn a organizat, recent, o masă rotundă tehnică la nivelul factorilor de decizie europeni, la care au participat 56 de persoane, 36 fiind externi: 8 reprezentanți ai Comisiei Europene, 3 europarlamentari, reprezentanți ai principalelor organizații europene ale proprietarilor de păduri
(CEPF), industriei lemnului (EOS și CEI-BOIS), administrațiilor silvice de stat (EUSTAFOR), ONG-uri de mediu, Institutul Forestier European (EFI), Institutul de
Cercetări al Comisiei Europene (ISPRA-JRC), reprezentanți ai mediului universitar european.

„Analiza situației actuale a condus la concluzia următoare: toată lumea este nemulțumită de situația actuală a sectorului forestier din România și este nevoie de reformă, o schimbare de paradigmă care să ia în considerare răspunsurile la provocările majore menționate”, a spus președintele Prolemn, Cătălin Tobescu. 

În opinia sa, este esențial ca pentru această schimbare să nu se piardă ceea ce este valoros - starea bună a pădurilor, excepționala biodiversitate
și să se găseasca soluții pentru provocări.

Ce trebuie avut în vedere

Principalele aspecte ce trebuie luate în considerare pentru o schimbare sunt: 

-  gestionarea durabilă a pădurilor și mobilizarea durabilă a resurselor lemnoase;

-  reglementare inteligentă – diversificarea instrumentelor de politici forestiere, tranziția
de la situația extrem de rigidă de astăzi, bazată exclusiv pe instrumente de comandă și
control, către politici stimulative bazate pe angajamente voluntare, mai multă libertate
economică și responsabilitate;

- reducerea costurilor economice în administrarea pădurilor;

- să fie respectat dreptul de proprietate, să fie compensate restricțiile impuse
proprietarilor de păduri;

- să existe beneficiile economice și sociale din administrarea pădurilor, beneficii echitabil
distribuite.

Totodată, un aspect esențial este asigurarea accesului micilor proprietari de păduri la uzufructul
proprietății lor, ceea ce ar ajuta și la aprovizionarea legală a populației cu lemnul de foc.

Prolemn face apel la Comisia Europeană pentru ca: 

- Industria lemnului să fie pe deplin implicată și consultată atunci când este evaluată și se
fac recomandări cu privire la situația sectorului forestier din România. Participarea și
consultarea cu operatorii economici sunt esențiale.

- Să existe o abordare bazată pe fapte, atunci când vine vorba de silvicultură în România și
să fie pe deplin luate în considerare expertiza și informațiile publice disponibile (de
exemplu datele IFN, expertiza instituțiilor de cercetare, a universităților, a Institutului
Național de Statistică etc.).

- Să existe o evaluare generală și imparțială a situației sectorului forestier din România.

- Industria nu poate și nu va comenta asupra potențialelor probleme în gestionarea ariilor
protejate din România. Cu toate acestea, industria are un interes major în obținerea
certitudinii și fiabilității juridice.

Asociația Industriei Lemnului - Prolemn și-a exprimat disponibilitatea să asiste oricând Comisia
Europeană cu informații și opinii avizate.

Potrivit datelor Prolemn, suprafața pădurilor a crescut în ultimii 30 de ani și doar 11% din pădure are mai puțin de 20 de ani, mult sub situația distribuției normale pe clase de vârstă a pădurii, situație în care această clasă de vârstă ar fi trebuit să fie de 16%. De asemenea, 1% din suprafața pădurilor se află în clasa de regenerare, ceea ce se încadrează într-o situație normală și există o creștere semnificativă a stocului de masă lemnoasă pe picior - 24 de milioane metri cub pe an, ceea ce înseamnă că se recoltează legal și ilegal maximum 65% din creșterea pădurii. 

Principalele probleme

Președintele Prolemn a mai arătat că tăierile neautorizate și combaterea acestora au condus la suprareglementare, funcționarea industriei lemnului într-un mediu economic cu risc ridicat, cu costuri ridicate pentru verificarea conformității, cu migrarea forței de muncă din sector. De asemenea, „mulți politicieni, precum și o parte a opiniei publice, nu au o percepție corectă cu privire
la gestionarea durabilă a pădurilor. Non-intervenția și gestionarea pasivă sunt soluții doar pentru conservare în ariile strict protejate - 10% în strategia europeană pentru protecția biodiversității. Pentru restul de 90% din păduri, cheia pentru gestionarea durabilă, chiar și pentru combaterea schimbărilor climatice, este o silvicultură activă”, a mai menționat Tobescu. 

O altă problemă este lipsa de beneficii economice și sociale pentru proprietarii de păduri din gestionarea pădurilor, din cauza restricțiilor impuse fără despăgubiri echitabile și a
costurilor ridicate de administrare a pădurii. Efectul acestei situații se vede în blocarea gestionării exploatațiilor forestiere mici și neexecutarea operațiunilor de îngrijire, precum și lipsa motivației pentru extinderea fondului forestier.

Totodată, este de semnalat și problema lipsei finanțării în sectorul forestier, nevoile de finanțare fiind urgente pentru: 

- Accesibilitate sporită a fondului forestier;
- Compensarea proprietarilor de păduri pentru restricțiile impuse;
- Noi investiții în mașini și tehnologie de recoltare;
- Extinderea terenului forestier.

Conform unui comunicat de presă emis de Regia Națională a Pădurilor – Romsilva, volumul tăierilor ilegale în fondul forestier proprietatea publică a statului a scăzut anul trecut la 47.788 de metri cubi, cu 16,27% mai puțin față de anul 2015, când s-au înregistrat 57.080 de metri cubi.

La volumul total exploatat de Romsilva, de 8,58 milioane de metri cubi masă lemnoasă, tăierile ilegale în fondul forestier de stat reprezintă 0,5%.

În total, în fondul forestier de stat s-au efectuat anul trecut 14.825 de controale de fond și 1.642 de controale parțiale.

În plus, angajații Romsilva au fost implicați, alături de alte organe ale statului, în 92.776 de acțiuni de control al circulației materialului lemnos, în urma cărora au fost constatate 1.171 de infracțiuni, 14.698 de contravenții și s-au aplicat amenzi în valoare de 21.323.520 de lei. Totodată, au fost confiscați 28.367 de metri cubi de material lemnos și 10.324 de pomi de Crăciun. Alte 517 controale au vizat instalațiile de debitat materialul lemnos, fiind aplicate amenzi în valoare de 726.000 de lei, 4.340 de metri cubi de material lemnos fiind confiscați.

Anul trecut au fost constatate, în total, 1.214 de infracțiuni silvice, 1.150 dintre acestea fiind în curs de soluționare.

Prahova, prin poziţia sa, dispune în prezent de o întinsă suprafaţă de pădure. Peste 122.000 ha reprezintă patrimoniul aflat în administrarea Direcţiei Silvice, dintre acestea peste 11.000 ha, situate pe Valea Prahovei, aparţinând Casei Regale a României. Chiar dacă în ultimii ani au fost semnalate unele tăieri abuzive de arbori, cu deosebire în unele dintre parcelele deţinute de către proprietarii particulari, parcele nelăsate, însă, în paza organelor silvice, fondul forestier al judeţului nu a avut de suferit, dimpotrivă, acesta s-a menţinut în limite normale. Mai ales prin extinderea suprafeţelor plantate cu arbori valoroşi, dar şi prin regenerări naturale a unora dintre pădurile tăiate abuziv. Astfel că anul 2014 a fost chiar unul de excepţie, cu rezultate economice pe măsură. Faptul ne este confirmat de ing. Dragoş Gabriel Ciomag, şeful Direcţiei Silvice judeţene.

Natura lucrează cu materialul clientului

Deşi omul a distrus şi încă mai distruge fără discernământ, natura luptă cu îndârjire să supravieţuiască, regenerându-se, ridicându-se parcă din propria cenuşă. Pe lângă acest fenomen natural, omul este dator să dea o mână de ajutor. „Am observat că, alături de marile suprafeţe plantate, un rol important în dezvoltarea fondului forestier îl are regenerarea pădurilor mai ales în perimetrele exploatate, cu deosebire a celor tăiate abuziv. Dacă în toamna anului trecut au fost sădiţi arbori pe o suprafaţă de 27 ha, în zona de câmpie, suprafaţa regenerată este în prezent de 100 ha şi o spunem cu mare satisfacţie. În perimetrele exploatate de noi vorbim de arbori valoroşi, pe când în pădurile particulare din zonele unde au fost tăieri abuzive se menţin speciile comune, aşa cum este cazul pădurii de la Secuianca sau de la Izvoarele“, declară ing. Aurel Costache, coordonatorul compartimentului Direcţiei Silvice Judeţene Prahova.

Natura a ştiut dintotdeauna care îi este menirea şi şi-a îndeplinit misiunea cu stoicism. Doar mâna omului a împiedicat uneori dezvoltarea firească. O recunoaşte şi ing. Aurel Costache. „Natura lucrează mai bine ca noi. Prin regenerări ne asigurăm păduri mai bune, mai robuste, cu specii valoroase, precum stejarul, fagul, răşinoasele. Totuşi, acest fapt nu se întâmplă şi în cazul pădurilor particulare, unde tăierile au fost haotice, necontrolate. În acest caz natura lucrează cu „materialul clientului“, ca să spunem aşa. Spre exemplu, la Secuianca, în urma regenerărilor ne-am ales mai mult cu specii mai puţin valoroase. Este bine că pădurea a început să fie verde, însă nu este aşa cum a fost ea odată. Regenerările sunt pentru noi o treabă foarte serioasă care contribuie la extinderea fondului forestier“, mai declară interlocutorul nostru.

Din păcate, toate aceste demersuri necesită timp, un anumit preţ şi măsuri specifice atât împotriva animalelor domestice, cât şi a celor din fauna pădurilor noastre, mai ales că regenerările se produc de obicei la marginea perimetrului silvic

O comoară tot mai bine valorificată

Silvicultorii prahoveni se disting, an de an, printr-o optimă valorificare a fructelor de pădure şi a altor activităţi specifice. Rezumând reuşitele din 2014, juristul Sorin-Mirel Vintilă, purtătorul de cuvânt al Direcţiei Silvice Prahova, ne spune că anul trecut a fost unul de excepţie, iar recoltarea şi livrarea unor mari cantităţi de fructe de pădure arată dimensiunea eforturilor făcute de unitatea silvică. Iată, în ordine, realizările anului care tocmai a trecut: 60 tone de plante medicinale, în principal floare de soc, 120 tone de cătină şi alte 40 tone de măceşe. „Ne-am descurcat bine şi pentru că ne-am dotat cu camere frigorifice, mai ales la Ocolul Silvic Ploieşti. Iar dacă la toate acestea mai adăugăm şi livrarea a 17 tone de păstrăv şi 22.000 de fazani, atât în ţară cât şi la export pe piaţa europeană, în principal în Italia, avem dimensiunea activităţii noastre“, spune juristul Sorin-Mirel Vintilă.

Lemnul românesc a ajuns în China

Toate cele nouă ocoale silvice din judeţ, respectiv Azuga, Câmpina, Măneciu, Ploieşti, Slănic, Sinaia, Verbila, Valea Doftanei, Vălenii de Munte, se întrec în a valorifica tot mai eficient materialul lemnos. Chiar dacă în 2014 condiţiile meteo au fost adesea neprielnice, cu multe drumuri forestiere afectate de ploi, cea mai mare parte a programului de exploatare a celor 35.000 mc a fost realizat. „Fiecare doreşte să se asigure că lemnul este cât mai bine pus în valoare. În cazul nostru, unitatea a fost dotată cu tractoare articulate, destinate lucrărilor de exploatare din pădure. Astfel, buştenii pot fi livraţi cu mult mai mare folos, unitatea fiind acum în măsură să asigure cel puţin zece la sută din programul anual de exploatare, restul fiind asigurat de către firmele câştigătoare ale licitaţiilor. Astfel că stejarul, fagul, plopul ajung deopotrivă pe piaţa internă, dar şi în China“, a declarat ing. Dragoş Gabriel Ciomag, şeful Direcţiei Silvice Judeţene Prahova.

Desigur, nu trebuie să se înţeleagă că în Prahova agresiunea asupra pădurilor nu reprezintă o problemă. Mai ales acum, în anotimpul friguros. Ci dimpotrivă, este o problemă foarte serioasă. Mai ales în zonele bine-cunoscute, preferate de hoţii de pădure, aşa cum sunt cele de la Ceraşu-Slon, Diţeşti, Filipeştii de Pădure, Jugureni, Călugăreni, Valea Unghiului şi altele, unde tăierile de arbori, cu deosebire în pădurile lăsate în paza nimănui de unii proprietari de pădure, domiciliaţi în diferite localităţi din ţară, continuă. Rămânem doar cu speranţa că poate măsurile luate şi acţiunile comune cu organele de control şi Poliţia reduc mult din elanul celor care agresează pădurea.

Cristea BOCIOACĂ

Suprafaţa fondului forestier în proprietatea publică a statului s-a redus în ultimii 20 de ani cu peste 3,02 milioane hectare datorită retrocedărilor către persoane fizice şi juridice, relevă raportul de audit al Curţii de Conturi privind 'Situaţia patrimonială a fondului forestier din România, în perioada 1990-2012'.

"În perioada 1990-2012, suprafaţa fondului forestier-proprietatea publică a statului s-a redus cu 3.028.762 ha, prin retrocedări către persoane fizice şi juridice, ca urmare a aplicării legilor de fond funciar. Procesul de retrocedare a terenurilor forestiere către foştii proprietari sau către urmaşii acestora este încă în desfăşurare", se arată în raport. 

Dacă la finele anului 1990 suprafaţa fondului forestier era de 6.367.660 hectare, din care suprafaţa pădurilor 6.248.990 hectare şi alte terenuri 118.670 hectare, după 20 de ani, respectiv la finele anului 2010, suprafaţa fondului forestier era de 6.515.173 ha, din care în proprietatea publică doar 4.363.000 ha şi în proprietatea privată 2.152.173 hectare. În proprietatea publică a statului se aflau 3.338.898 hectare, din care 3.224.951 hectare acoperite efectiv cu păduri, iar 113.947 hectare alte terenuri. 

Potrivit raportului Curţii de Conturi, o suprafaţă de circa 561.168,84 hectare s-a retrocedat sau se află în diferite faze ale procesului administrativ sau juridic de retrocedare, fără a fi îndeplinite condiţiile prevăzute de lege, acestea fiind considerate cazuri litigioase. 

"Modificarea regimului de proprietate prezintă interes în legătură cu problema integrităţii şi dezvoltării fondului forestier, în condiţiile în care noile categorii de proprietari manifestă atitudini diferite în legătură cu menţinerea folosinţei de pădure şi/sau cu o eventuală extindere a acesteia", menţionează raportul. 

În anul 1800, suprafaţa împădurită din provinciile istorice româneşti era de 8.500.000 hectare de pădure, adică 36% din teritoriu, suprafaţă care s-a redus continuu, în principal, ca urmare a reformei agrare din 1864 şi a legii privind înfiinţarea izlazurilor comunale din anul 1920. Astfel, peste un milion de hectare de păduri au fost scoase din fondul forestier, mare parte din ele fiind defrişate, în vederea transformării în păşuni. După adoptarea Constituţiei şi etatizarea (naţionalizarea) pădurilor ca fiind 'bun al întregului popor', în anul 1948, suprafaţa fondului forestier era de 6.486.000 hectare. 

România ocupă locul 13 din punct de vedere al procentului de împădurire, situându-se cu 5,1 procente sub media europeană de 32,4%. Din punct de vedere al
suprafeţei de pădure raportată la numărul de locuitori, România se situează pe locul 10 la nivel european cu 0,30 ha/locuitor, primele locuri fiind ocupate de ţările nordice (Finlanda, Suedia şi Norvegia). 

Potrivit documentului, cele mai mici procente de împădurire se înregistrează în zonele de câmpie, iar cele mai afectate zone sunt Câmpia de Vest (3,2% grad de împădurire), Câmpia Bărăganului (3,5% grad de împădurire), Câmpia Moldovei (4,1% grad de împădurire), Câmpia Olteniei (5,3% grad de împădurire), Câmpia
Transilvaniei (6,8% grad de împădurire).

Sursa: AGERPRES