reclama youtube lumeasatuluitv

Perdele de protecția pe A2, proiecte optimiste „udate“ de lacrimile gospodarilor

Reîmpăduririle reprezintă una dintre preocupările constante ale silvicultorilor români încă de acum 90 de ani. În fiecare an au loc câte două campanii, una de primăvară și alta de toamnă. Acest lucru devine cu atât mai necesar cu cât nevoia de lemn este în continuă creștere. În plus, modificările climatice, care se fac simțite tot mai mult, ar putea fi oarecum ținute în frâu de existența unor suprafețe împădurite consistente.

Reîmpăduririle și perdelele de protecție, priorități pentru Romsilva

Pentru acest an, Romsilva și-a propus regenerarea a 12.615 ha, dintre care 7.935 ha prin regenerări naturale și 4.680 ha prin lucrări de împăduriri. De asemenea, vor fi realizate lucrări de completări în plantații pe 1.641 ha și lucrări de refacere a plantațiilor afectate de calamități pe 148 ha. Cea mai mare parte a acestor lucrări se vor derula în această primăvară, respectiv împăduriri pe 3.236 ha și regenerare naturală pe 5.890 ha. În total vor fi plantați peste 27 de milioane de puieți forestieri, pentru care Regia Națională a Pădurilor Romsilva a alocat un buget de investiții de 192,48 milioane de lei.

De altfel, în ultimii cinci ani Romsilva a regenerat 79.601 ha, plantând 170,59 milioane de puieți forestieri, cu o investiție cumulată de 593 milioane de lei. Separat de acestea, Romsilva mai are în plan și înființarea unor suprafețe însemnate de perdele forestiere pentru protecția drumurilor împotriva înzăpezirilor. Anul trecut, în care s-a realizat mai degrabă o pregătire și planificare a acțiunii, s-au realizat doar 33 ha de perdele, în lungul A2. Pentru această primăvară se dorește realizarea a încă 13 ha, care vor proteja 4,37 km din A2 în județul Constanța.

Totul face parte dintr-un proiect care vizează protecția a mai multe autostrăzi și drumuri naționale, în zonele cu risc de înzăpezire, pe o lungime de 198,3 km și pe o suprafață de 594,54 ha. 120,6 km aparțin autostrăzilor A1, A2 și A3, iar 77,7 km se află pe Centura București și pe drumurile naționale DN1, DN2, DN2B, DN3, DN4, DN7 și DN21, pe raza județelor Argeș, Dâmbovița, Ilfov, Giurgiu, Călărași, Ialomița, Constanța, Brăila, Buzău și Vrancea.

Proiecte frumoase...

Așa cum orice mare călătorie începe cu primul pas, și campania din acest an a început cu prima porțiune. Primă porțiune aflată pe marginea Autostrăzii Soarelui, în județul Constanța. Pe o lungime de 2.120 de metri s-a plantat o perdea forestieră de 6,3 ha, alcătuită din salcâmi, peri sălbatici, sălcioare, corcoduși și tufe de păducel.

Totul s-a făcut cum scrie la carte. Lopeți nou-nouțe, cizme de cauciuc și mănuși au fost puse la dispoziția voluntarilor, în marea majoritate elevi ai Liceului Teoretic din Murfatlar. Iar în fruntea voluntarilor s-au aflat ministrul Apelor și Pădurilor, Ioan Deneș, Daniel-Constantin Coroamă, secretar de stat în Ministerul Apelor și Pădurilor, Gheorghe Mihăilescu, directorul general al Romsilva, și Dumitru Jeacă, prefectul județului Constanța.

„Proiectul la a cărui realizare participăm astăzi există încă din 2002, când a fost adoptată legea pentru realizarea perdelelor forestiere pentru protecția căilor de comunicații. Din nefericire, realizarea nu a început decât anul trecut“, a arătat Ioan Deneș, ministrul Apelor și Pădurilor. „Dorința noastră este ca plantarea acestor perdele forestiere să o facem cu oamenii, cu foștii proprietari ai terenurilor, lângă noi, și nu cu Poliția. Sigur că legea ne dă dreptul să facem aceste exproprieri, dar dorința noastră este ca oamenii să ne stea alături. Legea trebuie aplicată, însă nu numai în litera ei, ci și în spiritul ei. De aceea dorim ca exproprierile să se facă în urma unor discuții cu autoritățile publice și locale pentru că este vorba de a realiza un obiectiv de interes național“, a mai arătat ministrul.

...pornite cu stângul

Din nefericire, în teren lucrurile nu stau la fel de bine și de frumos ca în paginile proiectelor ministeriale. La acțiunea de împădurire au fost prezenți și foștii proprietari ai terenurilor pe care se va ridica perdeaua de protecție. Însă nu ca să fie în spatele ministrului, așa cum își dorește dl Ioan Deneș, ci ca să se plângă. Terenurile pe care le dețineau începeau de la gardul autostrăzii. Însă perdeaua de protecție începe de la 20 de metri de gardul autostrăzii. În spațiul dintre gard și vegetație specialiștii au prevăzut un spațiu în care să se adune zăpada. Spațiu care n-a mai fost expropriat. Așa se face că oamenii s-au pomenit cu o fâșie de teren lată de 20 de metri, cuprinsă între autostradă și viitoarea perdea de protecție, la care nici măcar nu au acces, darămite să o poată utiliza cumva! În schimb, au obligația de a plăti taxe și impozite pentru ea, chiar dacă pierd subvențiile APIA pe care le primeau până acum.

În plus, mai spun ei, despăgubirile primite pentru terenurile expropriate sunt de aproximativ 55% din valoarea de piață a terenurilor.

Oamenii au găsit și soluții: „În loc să ne despăgubească în bani, să ne dea terenuri la schimb. Primăria Murfatlar are în rezervă teren arabil, așa că ar fi cel mai în regulă să ne dea o suprafață echivalentă de teren“, consideră Ilie Ionescu, unul dintre cei afectați.

„Se spune că este vorba de un interes național. Dar nu e normal ca acest interes să se realizeze pe lacrimile și suferința unor oameni. Trebuie să existe un echilibru relativ între interesul public și mulțumirea fiecărui cetățean“, consideră o altă proprietară afectată.

„Când s-a gândit proiectul, acest aspect a fost scăpat din vedere. Acum am dispus ca la exproprierile ce urmează să se ia în calcul toată fâșia, de 50 de metri de la gardul autostrăzii“, a arătat, la rândul său, ministrul Deneș. „Vom găsi o soluție și pentru aceste situații. Ceea ce s-a întâmplat este o realitate, oamenii sunt în situația de a pierde subvențiile de la APIA. Am vorbit și cu dl Daea și, într-un timp foarte scurt, vom veni cu o soluție convenabilă. Una dintre variante ar fi să expropriem și fâșia rămasă. La urma urmei, pentru ca acele fâșii de protecție să crească trebuie să fie îngrijite de cetățeni, altfel nu au nicio șansă să ajungă la maturitate“, a conchis ministrul Apelor și Pădurilor.

Alexandru GRIGORIEV

Autostrăzi cu viteza melcului: 22,6 km/an, după 1990

Ministerul Transporturilor a anunțat că, în 2018, va aloca 1,71 miliarde lei pentru construirea de autostrăzi și centuri ocolitoare, mai mult cu 20% decât suma cheltuită în 2017, de 1,44 miliarde de lei. Bugetul va crește nesemnificativ în 2019 și 2020, fiind estimat la 2,39 miliarde de lei, respectiv 2,94 miliarde de lei, potrivit bugetului pentru 2018 și estimărilor până în 2020. Și tot Ministerul Transporturilor a informat că Guvernul României a semnat, la sfârșitul anului trecut, un memorandum cu Banca Mondială pentru a finanța celebra autostradă Comarnic – Brașov, un tronson despre care se vorbește și nu se face nimic (în afară de a toca milioane pe studii de fezabilitate) de peste 10 ani.

Ar fi curios să aflăm un istoric al construirii autostrăzilor în România. Și avem o statistică neonorantă. Practic, România dispune de o rețea de magistrale rutiere de 746 km. 113,2 km au fost realizați înainte de 1989, iar 632,8 km – după 1990. Cu alte cuvinte, țara noastră a construit autostrăzi cu o viteză de 22,6 km pe an!

2017: un tronson inaugurat, unul demolat, trei șantiere deschise, stadiul de execuție – zero

În 2017, Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere a cheltuit pentru construirea de autostrăzi 1,44 miliarde de lei. Pe ce lucrări s-au dus banii este dificil de aflat fiindcă statistica CNAIR este confuză. Știm cert că anul trecut s-a emis ordinul de începere a lucrărilor pentru trei investiții, dar în toate cazurile nu s-a mișcat absolut nimic pe șantiere:

– Autostrada Brașov – Borș, tronson Câmpia Turzii – Gilău, pod peste râul Someșul Mic și canal Hidroelectrica (0,32 km), data semnării ordinului de începere a lucrărilor – iulie 2017, stadiul fizic și finanțare zero;

– contract parcări pe Autostrada București – Ploiești, valoare contract – 35 mil. lei, data de înce­pere a lucrărilor – martie 2017, stadiul fizic și de finanțare zero;

– Autostrada Brașov – Borș, tronson Târgu Mureș – Ogra Lot, 4,5 km, 284,92 mil. lei, data de începere a lucrărilor – iulie 2017, stadiul fizic și finanțare zero.

În noiembrie 2017 au fost recepționate lucrările de pe un singur tronson, Gilău – Nădășelu, de pe Autostrada Brașov – Borș, 8,7 km, pentru care s-au cheltuit 258,19 mil. lei (data de începere a lucrărilor – aprilie 2014, stadiu fizic de execuție – 100%, stadiul de finanțare – 93,91%). Pe acesta însă nu se poate circula pentru simplul motiv că nu este legat de niciun alt drum. La aceasta adăugăm faimoasa autostradă demolată (Orăștie – Sibiu) la puțin timp după ce a fost recepționată.

Viteză de 2 km/an la centura Constanței

Să vedem însă la ce mai spune Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere că a muncit! Și începem cu varianta de ocolire a orașului Constanța, parte din Autostrada Soarelui, care va fi gata probabil în al zecelea an de la data la care a fost semnat ordinul de începere a lucrărilor. Cum ar veni, într-o zonă nu foarte dificilă din punctul de vedere al lucrărilor de artă, firma a lucrat cu viteză de 2 km de șosea/an.

Centura ocolitoare măsoară 21,775 km, iar investiția s-a ridicat la peste o jumătate de miliard de lei (531,23 mil. lei). Lucrările au fost începute în 2008, iar în decembrie 2017 stadiul de execuție era de 93,50%, iar cel de finanțare, de 91,61%. Apoi mai sunt două șantiere pentru care contractele au fost reziliate, iar procedurile pentru o nouă licitație nu au fost începute nici în 2017:

– Autostrada Brașov – Borș, tronson Suplacu de Barcau – Borș, 60,25 km, valoare contract – 701 milioane de lei, data de începere a lucrărilor – iulie 2015, stadiul fizic de execuție – 52,1%, stadiul de finanțare – 55,7%. Contractele au fost reziliate de două ori, prima dată cu firma Bechtel, a doua oară cu asocierea condusă de firma Corsan;

– Autostrada Orăștie – Sibiu Lot 3 (contract de lucrări reziliat), 22,11 km, 604,79 mil. lei, data de începere a lucrărilor – iunie 2011, stadiul fizic – 96%, stadiul de finanțare – 93,86%. Și ar mai fi, de asemenea, două crâmpeie din Autostrada Brașov – Borș,  unde nici în 2017 nu s-au semnat contractele de execuție: Mihăiești – Suplacu de Barcău, 80,05 km, și tunelul Meseș – 2,4 km.

Cele mai multe contracte au fost semnate în 2016

În rest, la capitolul autostrăzi avem lucrări începute din 2011 și până în 2016, la care stadiul de execuție variază de la zero la ceva peste 90% în rare cazuri:

– Autostrada Lugoj – Deva, Lot IV, 22,139 km, valoare investiție – 419,397 mil. lei, data de începere a lucrărilor – iunie 2011, stadiul fizic de execuție – 70,79%, stadiul de finanțare – 58,23%;

– Autostrada Lugoj – Deva, Lot II, 28,6 km, 562,73 mil. lei, data de începere a lucrărilor – noiembrie 2013, stadiul de execuție – 95,62%, stadiul de finanțare – 54%;

– Autostrada Lugoj – Deva, Lot III, 21,141 km, 579,93 mil. lei, data de începere a lucrărilor – noiembrie 2013, stadiul fizic de execuție – 79,59%, stadiul de finanțare – 74,25%;

– Autostrada Sebeș – Turda Lot 1, 17 km, 541,73 mil. lei, data de începere a lucrărilor – decembrie 2014, stadiul fizic de execuție – 39,50%, stadiul de finanțare – 37,97%;

– Autostrada Sebeș – Turda Lot 2, 24,25 km, 549,33 mil. lei, data de începere a lucrărilor – decembrie 2014, stadiul fizic de execuție – 44%, stadiul de finanțare – 37,85%;

– Autostrada Sebeș – Turda Lot 3, 12,45 km, 420,51 mil. lei, data de începere a lucrărilor – mai 2014, stadiul fizic de execuție – 99%, stadiul de finanțare – 89,95%;

– Autostrada Sebeș – Turda Lot 4, 16,3 km, 470 mil. lei, data de începere a lucrărilor – mai 2014, stadiul fizic de execuție – 94%, stadiul de finanțare – 76,86%;

– Autostrada Brașov – Borș, tronson Nădășelu – Mihăiești, 16,85 km, 445,12 mil. lei, data de începere a lucrărilor – octombrie 2016, stadiul fizic și finanțare zero;

– Autostrada București – Brașov, intrare București, 3,325 km, 129,18 mil. lei, data de începere a lucrărilor – februarie 2016, stadiul fizic de execuție – 63,72%, stadiul de finanțare – 32,1%;

– Autostrada Brașov – Borș, tronson Târgu Mureș – Ogra Lot II, 10,10 km, 251,35 mil. lei, data de începere a lucrărilor – ianuarie 2016, stadiul fizic de execuție – 58,3%, stadiul de finanțare – 48,89%;

– Autostrada Brașov – Borș, tronson Ogra – Câmpia Turzii Lot I, 3,6 km, 55,78 mil. lei, data de începere a lucrărilor – mai 2016, stadiul fizic – 37%, stadiul de finanțare – 27,68%;

– Autostrada Brașov – Borș, tronson Ogra – Câmpia Turzii Lot II, 17,9 km, 437,63 mil. lei, data de începere a lucrărilor – mai 2016, stadiul fizic de execuție – 17%, stadiul de finanțare – 23,77%;

– Autostrada Brașov – Borș, tronson Ogra – Câmpia Turzii Lot III, 15,7 km, 279,74 mil. lei, data de începere a lucrărilor – mai 2016, stadiul de execuție – 5%, stadiul de finanțare – 19%.

Maria Bogdan

  • Publicat în Social
Abonează-te la acest feed RSS