Adama 04 mai 2020
update 2 Jun 2020

Controalele Romsilva au dus la sute de amenzi şi dosare penale

Au fost voci care au afirmat eronat că Regia Naţională a Pădurilor (RNP) – Romsilva nu-şi face curăţenie în propria ogradă. Drept dovadă, în urma controalelor dispuse de Adam Crăciunescu, directorul general al Romsilva, RNP a sancţionat sute de angajaţi şi au fost întocmite dosare penale. Informaţia a fost făcută publică de directorul general, în cadrul unei conferinţe de presă.

„Din august 2012 şi până în prezent au fost sancţionaţi, în urma controalelor pe care le-am demarat, 870 de angajaţi ai Regiei. Însă mai avem controale nefinalizate, pentru că în pădure acestea se desfăşoară greoi. Sancţiunile au fost cele prevăzute în Codul Muncii, respectiv reţinerea a 20-30% din salariu, schimbarea din funcţie sau desfacerea contractului de muncă pentru aproape 30 de angajaţi, dar cu unii suntem în procese, pentru că avem 108 dosare penale“ – a spus Crăciunescu.

Domnia sa a afirmat că, din momentul în care a preluat conducerea Regiei, în august 2012, a demarat o evaluare a situaţiei în care se aflau pădurile de stat.

„Am vrut să vedem ce se întâmplă cu pădurile de stat. Am analizat ortofotoplanurile existente la nivelul RNP pentru pădurile statului din 2005 şi până în prezent, pentru a vedea ce consistenţă aveau aceste păduri şi am început mai multe controale, care cred că au deranjat destul de mult. Am luat măsuri pentru a opri jafurile din păduri şi efectul economic s-a văzut imediat. Cei care se ocupă de exploatarea masei lemnoase s-au adresat Regiei pentru cumpărarea materialului lemnos cu provenienţă certă, care poate fi extras din pădurile statului“ – a adăugat directorul general Crăciunescu. În opinia sa, pădurarii nu se ocupă doar de gestionarea pădurii, ci şi de paza şi protecţia acesteia, deşi de multe ori nu sunt dotaţi şi asupra lor se fac abuzuri.

„Avem deja 12 cazuri de ultraj asupra pădurarilor. Am făcut o evaluare a resurselor umane, am creat posturi de maiştri silvici, ca să se ocupe de gestionarea lemnului, iar pe unii pădurari i-am calificat şi i-am dotat cu echipamente necesare pentru paza pădurii. Fiecare judeţ are o echipă mobilă de verificare a materialului lemnos, care circulă pe drumurile forestiere şi, împreună cu poliţia, verificăm drumurile publice“ – a menţionat Crăciunescu.

În urma analizei efectuate la nivelul ocoalelor silvice, s-a constatat că 297 din cele 314 ocoale silvice pot să devină centre de profit şi se pot gospodări local. „Acestea pot să aibă structuri de coordonare judeţene, regionale şi naţionale, pot deveni centre de profit şi se pot gospodări local, fără să fie nevoie de o centralizare. Mai sunt unele ocoale în sudul ţării, cu probleme, unde au fost calamităţi. Mai avem şi păduri private, de unde nu se încasează contravaloarea serviciilor, dar sunt toate monitorizate. De asemenea, am pus la punct şi un sistem informatic pentru a monitoriza orice lemn care pleacă din pădure, unde se duce şi cu ce preţ se valorifică“, a explicat directorul general.

Cazul Gârda

O situaţie deosebită a apărut la Ocolul Silvic Gârda, din cadrul Direcţiei Silvice Alba, în urma controlului efectuat, în perioada ianuarie 2011 – septembrie 2013, de o comisie numită prin decizia conducerii RNP.

„În vederea verificării stării actuale privind nivelul tăierilor ilegale de arbori au fost efectuate controale de fond, în cele 19 cantoane silvice din structura ocolului, de către specialişti de la direcţiile silvice Argeş, Caraş-Severin, Vâlcea şi Alba. În patru cantoane silvice – Iarba Rea, Buciniş, Ştei şi Vârciog – au fost identificate probleme deosebite privind tăierile ilegale de material lemnos. Ca urmare, controalele de fond în aceste cantoane s-au desfăşurat pe o perioadă lungă, respectiv până la sfârşitul lunii octombrie. Comisia de control a constatat existenţa unor tăieri ilegale, începând cu anul 2005, dar care au avut intensitate mai mare, în perioada 2008-2012“, a spus Crăciunescu. Conform afirma­ţiilor sale, în urma definitivării Raportului, s-a constatat tăierea ilegală a 7.990 de arbori, cu un volum total de 8.422,5 mc.

Prin acţiunile de tăiere ilegală, s-a produs destructurarea sau chiar dispariţia unor arborete, Astfel, va fi necesară reîmpădurirea prin plantarea unei suprafeţe de 447 ha, valoarea acestor lucrări fiind estimată la aproximativ 900.000 de euro. În cazul arboretelor tăiate anterior anului 2011, pentru estimarea volumului exploatat ilegal, a fost necesară utilizarea informaţiilor furnizate de ortofotoplanuri pentru anii 2005, 2009, 2010 şi 2011, precum şi informaţiile din amenajamentele silvice. Astfel s-a aflat că, în acea perioadă, s-au tăiat ilegal 257.688 mc, cu o valoare a pagubei de peste 5,3 milioane de euro.

„Cu ocazia controlului s-au constatat grave nereguli cu privire la toate activităţile tehnice şi comerciale ce s-au desfăşurat în perioada controlată. Pentru abaterile constatate, în funcţie de gravitatea faptelor, s-a dispus aplicarea unor sancţiuni personalului silvic implicat în săvârşirea acestora“ – a adăugat directorul general. Crăciunescu a precizat că – în cazul a trei foşti şefi de ocol (dintre care unul şi fost director al direcţiei silvice), doi tehnicieni silvici şefi de districte, inginerul responsabil cu probleme de cultura pădurilor şi trei pădurari, titularii cantoanelor silvice cu cele mai mari pagube – au fost înaintate plângeri penale şi li s-a suspendat contractul individual de muncă. De asemenea, s-a luat măsura diminuării salariului cu 10% până la 30% pe perioade de una la trei luni, conform prevederilor contractului colectiv de muncă şi statutului personalului silvic. Este vorba de directorul tehnic al direcţiei, un fost director şi fost director tehnic al direcţiei, fostul director economic al direcţiei, revizorul contabil al direcţiei, patru ingineri din cadrul direcţiei, responsabilii activităţilor de fond forestier, cultura pădurilor, paza pădurilor şi producţie. Aceeaşi sancţiune au mai primit-o un inginer din aparatul direcţiei, contabilul-şef şi doi ingineri de la ocolul silvic, responsabilii activităţilor de fond forestier şi paza pădurilor.

Au scăpat doar cu avertisment scris un inginer, şef de district de la ocolul silvic. În total s-au aplicat 22 de sancţiuni pentru tot atâtea persoane implicate. Totodată, pentru remedierea deficienţelor constatate şi pentru îmbunătăţirea activităţii Ocolului Silvic Gârda s-au dispus 14 măsuri, cu termen de realizare şi responsabilităţi.

Traian Dobre

Romsilva, cea mai rentabilă regie a statului

În ultimul an, Regia Naţională a Pădurilor (RNP) – Romsilva a reuşit să depăşească toţi indicatorii de plan, în unele cazuri de peste trei ori. În plus, a izbutit să recupereze peste 34.000 ha de păduri retrocedate ilegal. Datorită acestei performanţe, RNP poate fi considerată din punct de vedere economic cea mai rentabilă regie a statului. Datele au fost prezentate recent, în cadrul unei conferinţe de presă, de către Adam Crăciunescu, directorul general al Romsilva.

Păduri regenerate pe 14.840 ha

În acest an, programul de regenerare a pădurilor, aprobat de Consiliul de Administraţie, prevedea refacerea fondului forestier pe 14.840 ha, din care 9.040 ha (60,9%) prin regenerări naturale şi 5.800 ha (39,1%) prin regenerări artificiale. Însă, în campania de primăvară s-au efectuat lucrări pe 11.854 ha (113,7% din program), dintre care regenerări naturale pe 7.550 ha, iar regenerări artificiale pe 4.304 ha.

„În această toamnă programul prevede parcurgerea cu lucrări a suprafeţei de 3.518 ha, astfel: 1.807 ha regenerări naturale şi 1.711 ha împăduriri. De asemenea, sunt prevăzute a se realiza, pe 590 ha, completări curente în plantaţii, iar pe 695 ha, refacerea plantaţiilor afectate de calamităţi“, a declarat directorul general.

Domnia sa a adăugat că, în ceea ce priveşte regenerările naturale prevăzute în programul campaniei de toamnă, suprafeţe mai mari se regăsesc în fondul forestier din zone de dealuri joase şi de câmpie, la direcţii silvice (DS) precum Arad – 122 ha, Buzău – 220 ha, Călăraşi – 120 ha, Constanţa – 200 ha, Giurgiu – 121 ha sau Ialomiţa – 147 ha. În aceste zone vor fi regenerate pe cale naturală arborete în a căror compoziţie se întâlnesc cvercinee şi diverse specii de amestec ori arborete de salcâm.

„Apreciem că programul de regenerări naturale, stabilit pentru toamna 2013, va fi realizat de toate direcţiile silvice, în unele situaţii cu depăşiri“ – a precizat Crăciunescu.

În continuare, directorul general a afirmat că, în staţiunile forestiere din zona montană şi de dealuri înalte, unde se plantează cu deosebire primăvara, cele mai multe DS au realizat programul anual încă din primăvară. În această toamnă numai 17 dintre acestea vor mai avea de plantat. Suprafeţele cele mai mari se regăsesc la DS, care administrează fond forestier proprietate publică a statului în zonele de câmpie din sudul ţării: Tulcea – 452 ha, Dolj – 263 ha, Ialomiţa – 188 ha, Olt – 166 ha, Călăraşi – 130 ha, Brăila – 128 ha, Constanţa – 103 ha.

Împăduririle din toamnă, 24 milioane de lei

Pentru realizarea lucrărilor de împăduriri, completări şi refaceri ale plantaţiilor, în campania din această toamnă se vor folosi specii precum plop euramerican pe o suprafaţă de aproximativ 1.650 ha, plop alb – 350 ha, salcie – 300 ha, salcâm – 200 ha.

Pentru lucrările de regenerare din toamna 2013 se vor utiliza peste 14 milioane de puieţi forestieri, regia dispunând de cantităţile necesare din speciile care se plantează în această toamnă.

Valoarea lucrărilor de regenerare a pădurilor (împăduriri, completări, refaceri), care urmează să fie efectuate în acest sezon, sunt estimate la 24 milioane de lei, bani proveniţi din fondul de conservare şi regenerare.

Profit brut de 120 milioane de lei în nouă luni

În primele nouă luni ale acestui an Romsilva a obţinut un profit brut de 120 milioane de lei, de peste trei ori mai mare decât estimările iniţiale (!) şi o cifră de afaceri de peste 1,15 miliarde de lei, în creştere cu aproape 31% faţă de program.

„2013 a fost un an benefic pentru Romsilva. Am reuşit să realizăm, faţă de bugetul planificat prin Hotărâre de Guvern, o cifră de afaceri pe care am depăşit-o cu 30%, ţinând cont că suntem o instituţie cu capital de stat. Totodată, profitul pe care l-am reuşit la nouă luni se cifrează la 120 milioane de lei, ceea ce reprezintă o depăşire cu 365%. Toate aceste cifre par abstracte, dar ca să le realizezi înseamnă organizare, muncă, preocupare şi disciplină în sistem“ – a declarat Crăciunescu.

În opinia sa, aceste rezultate se datorează în primul rând modului în care au fost organizate licitaţiile de masă lemnoasă, care au adus regiei un plus la preţurile de vânzare.

„Am reuşit în acest an să obţinem o creştere a preţului mediu la lemn între 25 şi 35 de lei pe metru cub datorită acestor licitaţii, iar prin măsurile întreprinse a dispărut de pe piaţă acel lemn care avea provenienţă incertă“ – a menţionat directorul general.

Peste 34.000 ha de pădure, recuperate

În aceeaşi conferinţă de presă, s-a anunţat că, după procese care păreau fără sfârşit, RNP a recuperat în acest an peste 34.000 ha de păduri retrocedate ilegal.

„Am recuperat o pădure retrocedată ilegal, cu suprafaţa de 9.000 ha, şi alta de 25.100 ha, în judeţul Mureş. Sperăm ca în luna noiembrie să mai recuperăm şi alte suprafeţe, pentru că urmează să se pronunţe instanţa şi în alte procese“ – a spus Crăciunescu.

Domnia sa a amintit că Romsilva a pierdut, prin altă sentinţă, 43.000 ha în judeţul Bacău, iar 63.000 ha sunt cerute în judeţul Bihor.

„Sperăm să obţinem acele 43.000 ha de pădure de la Bacău, pentru că am cerut o revizuire pe sentinţa primită şi încă nu s-a finalizat. Mai avem o solicitare pentru retrocedarea a 63.000 ha în judeţul Bihor. Cred că nici nu avem atâta pădure cât se cere“ – a precizat directorul general.

Conform celor afirmate, RNP mai are în instanţă procese pentru multe alte păduri. Suprafaţa totală aflată în litigiu şi pentru care mai există solicitări de retrocedare se ridică la peste 450.000 ha.

Cea mai mare suprafaţă de pădure, de aproape 167.000 de ha, se regăseşte în judeţul Suceava, subiect pe care l-am prezentat pe larg într-un număr anterior al revistei noastre. Vă reamintim doar că litigiul este cu Fondul Bisericesc Ortodox Român al Bucovinei (FBORB), cu care Romsilva se judecă de mai bine de 10 ani.

„Fondul bisericesc vrea să obţină calitatea de proprietar, deşi a avut doar în folosinţă acele 167.000 ha de păduri, nu în proprietate. Pe lângă această suprafaţă, mai cere şi 100 de clădiri“ – a menţionat Crăciunescu.

Ce mai trebuie rezolvat până la sfârşitul anului

Crăciunescu a explicat că, până la sfârşitul acestui an, RNP mai are de soluţionat suportarea cheltuielilor cu administrarea parcurilor care ar trebui finanţate de la bugetul statului, şi nu din veniturile proprii ale Romsilva, precum şi creşterea activităţii productive şi diminuarea cheltuielilor indirecte, atât la nivelul direcţiilor silvice, cât şi al ocoalelor silvice.

De asemenea, se urmăreşte eliminarea cheltuielilor ca urmare a unor hotărâri judecătoreşti şi mobilizarea tuturor factorilor în reducerea valorii clienţilor neîncasaţi şi în special a celor incerţi. Având în vedere sumele neîncasate pentru pază şi administrarea pădurilor private, conducerea fiecărei direcţii silvice va urmări respectarea clauzelor contractuale şi aplicarea de penalizări, atunci când este cazul.

Realizarea principalilor indicatori la finalul trimestrului al treilea din 2013

● Cifra de afaceri: programat 766.286,7 mii lei, realizat 1.156.802,3 mii lei (130,7%). Realizări deosebite:

  • DS Argeş (125%),
  • DS Botoşani (125,6%),
  • DS Caraş-Severin (128,9%),
  • DS Hunedoara (135,2%),
  • DS Prahova (112%),
  • DS Suceava (112%).

● Profit: programat 33.030,2 mii lei, realizat 12.0017 mii lei (363%). Realizări deosebite:

  • DS Caraş-Severin (475%),
  • DS Dâmboviţa (238%),
  • DS Hunedoara (459,8%),
  • DS Maramureş (405%),
  • DS Vâlcea (900%).

● Cheltuieli per 1.000 de lei venituri: programat 963,9 lei, realizat 896 lei.

Traian Dobre

Managementul forestier durabil, omis în noul Cod Silvic

Noul Cod Silvic a ajuns la o formă considerată finală, care urmează să primească semnăturile altor ministere. Din păcate, unele aspecte deosebit de importante au fost uitate sau pur şi simplu neglijate de autor, Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice (MMSC). Federaţia pentru Apărarea Pădurilor (FAP) consideră necesar noul act legislativ, iar iniţiativa conducerii MMSC pentru elaborarea acestuia, binevenită. Doar că...

S-a urmărit numai interesul economic

„Din proiectul de Cod Silvic lipsesc prevederile privind asigurarea unui management forestier durabil în toate pădurile, indiferent de natura proprietăţii lor. La nivelul Comisiei Europene şi al Consiliului Europei, termenul de management forestier durabil este însuşit de toate ţările membre. Mai mult, se doreşte încheierea unui acord legal şi obligatoriu pentru pădurile Europei“ – a declarat Marian Stoicescu, preşedintele FAP, într-o recentă conferinţă de presă.

În opinia sa, în baza acestui acord trebuie asigurată aplicarea unui management forestier durabil pentru toate pădurile. Conform definiţiei date de toate cele 46 de ţări europene, management forestier durabil înseamnă gestionarea şi folosirea pădurilor şi terenurilor împădurite într-un mod şi la o rată care să le menţină biodiversitatea, productivitatea, capacitatea de regenerare, acum şi în viitor.

„Nici actualul Cod Silvic şi nici noul proiect nu constituie cadrul legal necesar respectării, evaluării şi valorificării funcţiilor ecologice şi sociale ale pădurii. Din contră, se pune un accent şi mai mare pe funcţia economică, ceea ce i-ar avantaja pe cei interesaţi în valorificarea intensivă a masei lemnoase din pădurile României, dar i-ar dezavantaja pe beneficiarii majori ai pădurilor, actualele şi viitoarele generaţii ale ţării“, a afirmat Stoicescu.

Domnia sa a spus că statele avansate din Europa, precum Germania, investesc fonduri de la buget pentru gestionarea durabilă a pădurilor, indiferent de proprietarul lor, ştiind că funcţiile ecologice şi sociale ale acestora compensează eforturile financiare pentru menţinerea pădurilor.

De ce nu intervine statul?

„Proiectul de Cod Silvic nu creează cadrul legal necesar şi suficient pentru oprirea distrugerii pădurilor. România este în criză forestieră din 1991. Aceasta s-a accentuat în ultimii ani. În prezent, aproximativ 400.000 ha de pădure au fost distruse, iar alte sute de mii sunt expuse distrugerii, având în vedere că 500.000 ha sunt lăsate de izbelişte, nu sunt păzite şi nici administrate“ – a menţionat preşedintele FAP.

Potrivit celor prezentate, noua legislaţie forestieră trebuie să cuprindă şi măsuri de protecţie socială, de susţinere a comunităţilor din localităţile limitrofe pădurii, unde rata şomajului este foarte mare şi nivelul de trai, sub limita pragului de sărăcie.

Stoicescu este de părere că cea mai importantă măsură de stopare a distrugerii pădurilor, care ar trebui să se regăsească în proiectul de lege, este intervenţia directă a statului, prin preluarea în administrare, de către RNP – Romsilva, a pădurilor particulare distruse şi/sau expuse distrugerii prin nerespectarea amenajamentelor silvice ori neadministrate.

Traian Dobre
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.13, 1-15 IULIE 2013

Bilanţ Romsilva, după un an de mandat al actualei conduceri

În ultima perioadă, au fost gândite schimbări majore în activitatea Regiei Naţionale a Pădurilor – Romsilva (RNP), inclusiv implementarea unui nou concept, de cultură forestieră.

Valorificarea superioară a lemnului a început să respecte cerinţele europene, pentru urmărirea trasabilităţii. De asemenea, Regia şi-a adus un aport substanţial la elaborarea noului Cod Silvic.

Din păcate, în lipsa unui cadastru forestier, retrocedările de păduri au fost făcute, în multe situaţii, în funcţie de documente vechi, fără să se ţină cont de legile şi tranzacţiile ulterioare. Din acest motiv, de exemplu, au apărut mai multe persoane care au revendicat aceeaşi pădure. Astfel statul a pierdut suprafeţe importante din fondul forestier.

Aceste preocupări şi problemele prioritare ale RNP au fost prezentate recent în cadrul unei conferinţe de presă, desfăşurate la sediul instituţiei.

„Acum un an, când am revenit în sistem, la Romsilva, a trebuit să identific problemele existente, ce s-a făcut în ultimii ani şi să demarez acţiunile prioritare pentru perioada actuală. În primul rând, am constatat că RNP nu mai administrează decât puţin peste 3,2 milioane de hectare de pădure a statului, faţă de vreo 4,7 mil ha, câte erau în urmă cu câţiva ani. De asemenea, Regia mai administrează 23 de parcuri naţionale şi naturale. Totodată, gestionează 16 unităţi cu cai de rasă, dintre care patru depozite de armăsari şi 12 herghelii, cu 12 rase. Este vorba despre un patrimoniu genetic, important pentru România, dar şi pentru Europa“ – a declarat Adam Crăciunescu (foto), directorul general al Romsilva.

Cheltuielile anuale pentru administrarea parcurilor se ridică la vreo 12 mil. lei, iar pentru caii de rasă, la 27 mil. lei.

Cum îşi fură statul căciula

Pentru a putea susţine administraţia parcurilor, caii de rasă şi activitatea în silvicultură, RNP foloseşte, în principal, veniturile provenite din exploatarea masei lemnoase.

„Problema este să reuşim ca aceeaşi cantitate recoltată de masă lemnoasă, de aproximativ 9,7 milioane de metri cubi pe an, să o valorificăm cât mai bine pe piaţă. Printr-un management corespunzător, sper să reuşim să trecem peste momentele dificile“, a afirmat Crăciunescu.

În conformitate cu legislaţia în vigoare, a menţionat directorul general, virările RNP la bugetul statului, aferente anului 2012, reprezintă 85% din profitul net, aproximativ 56 de milioane de lei. Mai rămân 10% pentru dezvoltare şi 5% pentru susţinerea managementului.

Pe lângă taxele şi impozitele obişnuite, tot către stat, din valoarea masei lemnoase, Romsilva plăteşte 2% pentru fondul de mediu şi o redevenţă de 0,5% pentru resurse naturale, conform Codului Fiscal.

„Pentru a obţine rezultate foarte bune, suntem preocupaţi, în primul rând, să punem pe piaţă lemn certificat, din punctul de vedere al provenienţei, potrivit cerinţelor europene. Adică orice lemn plecat din pădure trebuie să fie însoţit de un document emis de administratorul fondului forestier“, a spus Crăciunescu.

Trasabilitatea reduce tăierile ilegale

Trasabilitatea lemnului este prevăzută în noul Cod Silvic. Acest lucru implică eliminarea lemnului pe picior, adică aproximarea cantităţii de masă lemnoasă înainte de tăiere. Se consideră că o astfel de măsură va reduce foarte mult tăierile ilegale.

Directorul general a afirmat că valorificarea numai a lemnului certificat, pentru a fi urmărită clar trasabilitatea, a început deja. Numai că procesul este de durată şi va putea ajunge la 2-3 ani de zile.

„Un sistem funcţional şi controlat s-ar putea introduce progresiv în 2-3 ani de zile, la nivelul întregii ţări. Aici există o contradicţie cu propunerea ministerului, care vrea să aplice această măsură începând cu 1 ianuarie 2014. Este foarte greu şi vor fi presiuni şi din partea agenţilor economici, pentru că nu ne putem organiza să-l punem în funcţiune cu această dată, deşi este necesar şi oportun. La ora actuală, din volumul total de masă lemnoasă pe care RNP îl pune pe piaţă, 33% este fasonat în regie proprie sau cu agenţi economici prestatori de servicii. Noi am făcut un prim pas şi vrem să introducem acest sistem. În 2013, ne-am propus să ajungem la peste 40% lemn fasonat din totalul masei lemnoase, iar, în funcţie de ce va prevedea noul Cod Silvic, să ne organizăm şi să punem pe piaţă întreaga cantitate de masă lemnoasă fasonată şi măsurată“, a menţionat Crăciunescu.

Modificări ale Codului Silvic

Specialiştii Romsilva au rescris o bună parte din noul Cod Silvic, având modificări care se întind pe mai mult de zece pagini.

„Sunt multe articole în contradicţie cu principiile noastre de gospodărire a pădurilor, dar sunt convins că, odată ajuns Codul Silvic în Parlamentul Românei, toate aceste lucruri se vor clarifica, pentru că majoritatea deputaţilor au contactat şi partea tehnică din minister şi pe cea din RNP şi cred că putem rezolva toate aceste probleme“, a adăugat directorul general.

Conform opiniei sale, printre noile prevederi ale Codului silvic se află şi măsurile de încurajare a prelucrării lemnului în România, pentru că se doreşte să se aducă plusvaloare acestei resurse, creându-se, astfel, şi venit la bugetul statului, dar mai ales locuri de muncă pentru cetăţeni.

Domnia sa consideră că modificarea radicală a Codului silvic era necesară, mai ales că, din nefericire, sunt foarte multe judeţe din ţară unde se taie necontrolat pădurile.

Peste 3.100 de litigii

Crăciunescu a informat presa că, la nivelul RNP, există peste 3.100 de litigii, cu prezumtivi sau urmaşi de drept ai proprietarilor de păduri. Aceştia au prezentat în instanţă tot felul de documente, pe baza cărora s-au dat sentinţe judecătoreşti de punere în posesie, astfel încât suprafaţa pădurilor statului s-a înjumătăţit.

„Dacă se punea în aplicare studiul de fezabilitate realizat cu Banca Mondială în 2005, practic înainte de a apărea Legea nr. 247/2005 (privind reforma în domeniul proprietăţii – n.n.), evitam toate litigiile şi problemele RNP. Practic, Legea nr. 247 a creat multe probleme, pentru că a obligat Romsilva să pună la dispoziţia proprietarilor 998.000 ha de pădure, fără să aibă, în toate situaţiile, delimitată suprafaţa unde trebuia să fie pusă în posesie această pădure. Şi aşa au apărut o serie de litigii, avem peste 3.100, cu tot felul de adevăraţi sau prezumtivi urmaşi ai foştilor proprietari care ne creează probleme. S-a venit în instanţă cu tot felul de documente scrise şi dinainte de Primul Război Mondial, şi din 1912, documente pe baza cărora s-au dat sentinţe în favoarea foştilor proprietari, astfel încât suprafaţa fondului forestier de stat a scăzut foarte mult“, a declarat Crăciunescu.

Traian Dobre
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.12, 16-30 IUNIE 2013

Romsilva a recuperat în acest an peste 27.000 de hectare de pădure retrocedate ilegal

Romsilva a recuperat în acest an peste 27.000 de hectare de pădure retrocedate ilegal, această suprafaţă urmând să treacă în fondul forestier naţional, potrivit directorului general al Regiei Naţionale a Pădurilor (RNP) - Romsilva, Adam Crăciunescu.

"Am atacat unele decizii în instanţă şi astfel am reuşit în judeţul Vâlcea să câştigăm cu sentinţă definitivă 2.100 de hectare de pădure, care vor trece în patrimoniul statului, respectiv în fond forestier naţional. Această suprafaţă a fost retrocedată ilegal în anii 2005-2006. Noi acum trebuie să punem sentinţa în execuţie şi vom face calculele să vedem ce s-a câştigat din exploatare în această perioadă", a spus şeful Romsilva, la un eveniment dedicat sărbatoririi 'Zilei Silvicultorului'. 

Potrivit sursei citate, Romsilva a reuşit, tot în acest an, să câştige un alt proces important pentru 25.100 de hectare de pădure din judeţul Mureş. 

"Am mai câştigat un alt proces foarte important tot cu sentinţă definitivă, de 25.100 de hectare în judeţul Mureş. În acest caz eram încă în litigiu şi nu s-a reuşit punerea în posesie pentru că ne-am opus. Este al doilea caz câştigat în favoarea statului", a explicat Crăciunescu. 

Regia mai are în instanţă procese grele pentru suprafeţe mari de pădure în judeţele Timiş şi Suceava, suprafaţa totală aflată în litigiu şi pentru care mai există solicitări de retrocedare cifrându-se la peste 450.000 de hectare. Cea mai mare suprafaţă de pădure, de aproape 170.000 de ha, se regăseşte în judeţul Suceava. 

Litigiul existent între Fondul Bisericesc Ortodox Român al Bucovinei (FBORB) şi statul român, reprezentat de Romsilva, pentru retrocedarea celor aproximativ 167.000 de hectare de păduri din judeţul Suceava a blocat investiţiile în zonă de mai bine de 10 ani. 

Romsilva mai administrează în momentul de faţă doar 3,248 milioane de hectare pădure aflată în proprietatea statului, din cele 6,47 de milioane înainte de retrocedare, dar şi 1,12 milioane hectare fond forestier proprietate publică a unităţilor administrativ teritoriale sau privată a proprietarilor privaţi.

Sursa AGERPRES

Romsilva a recuperat în acest an peste 27.000 de hectare de pădure retrocedate ilegal

Romsilva a recuperat în acest an peste 27.000 de hectare de pădure retrocedate ilegal, această suprafaţă urmând să treacă în fondul forestier naţional, potrivit directorului general al Regiei Naţionale a Pădurilor (RNP) - Romsilva, Adam Crăciunescu.

"Am atacat unele decizii în instanţă şi astfel am reuşit în judeţul Vâlcea să câştigăm cu sentinţă definitivă 2.100 de hectare de pădure, care vor trece în patrimoniul statului, respectiv în fond forestier naţional. Această suprafaţă a fost retrocedată ilegal în anii 2005-2006. Noi acum trebuie să punem sentinţa în execuţie şi vom face calculele să vedem ce s-a câştigat din exploatare în această perioadă", a spus şeful Romsilva, la un eveniment dedicat sărbatoririi 'Zilei Silvicultorului'. 

Potrivit sursei citate, Romsilva a reuşit, tot în acest an, să câştige un alt proces important pentru 25.100 de hectare de pădure din judeţul Mureş. 

"Am mai câştigat un alt proces foarte important tot cu sentinţă definitivă, de 25.100 de hectare în judeţul Mureş. În acest caz eram încă în litigiu şi nu s-a reuşit punerea în posesie pentru că ne-am opus. Este al doilea caz câştigat în favoarea statului", a explicat Crăciunescu. 

Regia mai are în instanţă procese grele pentru suprafeţe mari de pădure în judeţele Timiş şi Suceava, suprafaţa totală aflată în litigiu şi pentru care mai există solicitări de retrocedare cifrându-se la peste 450.000 de hectare. Cea mai mare suprafaţă de pădure, de aproape 170.000 de ha, se regăseşte în judeţul Suceava. 

Litigiul existent între Fondul Bisericesc Ortodox Român al Bucovinei (FBORB) şi statul român, reprezentat de Romsilva, pentru retrocedarea celor aproximativ 167.000 de hectare de păduri din judeţul Suceava a blocat investiţiile în zonă de mai bine de 10 ani. 

Romsilva mai administrează în momentul de faţă doar 3,248 milioane de hectare pădure aflată în proprietatea statului, din cele 6,47 de milioane înainte de retrocedare, dar şi 1,12 milioane hectare fond forestier proprietate publică a unităţilor administrativ teritoriale sau privată a proprietarilor privaţi.

Sursa AGERPRES

Contribuţia Romsilva la gestionarea durabilă a pădurilor

În cadrul simpozionului „Contribuţii ale Regiei Naţionale a Pădurilor (RNP) – Romsilva la gestionarea durabilă a fondului forestier administrat şi la valorificarea superioară a produselor şi funcţiilor pădurii“ a fost analizată starea actuală a codrilor noştri. Eveni­mentul a fost organizat recent de Romsilva şi de Consiliul Ştiinţific Consultativ (CSC) al RNP, la sediul central al Regiei. Au participat directori de direcţii silvice, cercetători, membri marcanţi ai CSC, reprezentanţi ai societăţii civile, ai ONG-urilor implicate în conservarea şi susţinerea pădurii.

O nouă organizare la RNP

„Astăzi, faţă de alte momente istorice, Regia trebuie să-şi îndeplinească rolul de administrator“, a declarat Adam Crăciunescu, directorul general al Romsilva, la deschiderea lucrărilor simpozionului. Domnia sa a spus că se pune tot mai mult accentul pe schimbarea Codului Silvic, care să ducă la o bună gospodărire a pădurilor, dar care să respecte şi directivele europene privind gestionarea durabilă a resurselor forestiere. De aceea, a fost necesară elaborarea unei noi strategii referitoare la administrarea pădurilor. Aceasta prevede adaptarea RNP la condiţiile actuale.

Directorul general a adăugat că, pentru asigurarea unui management sustenabil, este nevoie de mai multă comunicare, atât pe verticală, cât şi pe orizontală. În acest scop, se va dezvolta un sistem informaţional, care să reducă maculatura actuală.

Pe piaţă, numai lemn fasonat

Noul Cod Silvic prevede că, în viitor, lemnul introdus pe piaţă va fi fasonat, măsurat, cu provenienţă controlată şi va dispărea forma de lemn pe picior. Din acest motiv, Romsilva trebuie să se reorganizeze, să vină cu un nou concept privind valorificarea resurselor lemnoase. În prima etapă va fi pregătit personalul necesar, care va proveni din rândul pădurarilor, începând de la nivelul ocolului silvic, mai ales în cazul lemnului cu valoare ridicată.

„În noul Cod silvic se propun lucruri importante pentru pădurea românească. Problema se pune pentru a avea pe piaţă lemn controlat din punctul de vedere al provenienţei. Este bine ca administratorul, respectiv proprietarul, să valorifice lemn fasonat şi este foarte important acest lucru. Singura problemă este legată de termenul de aplicare, 1 ianuarie 2014, pentru că trebuie să realizăm infrastructura necesară, astfel încât administratorul să o pună în aplicare. Din punctul de vedere al Romsilva, sperăm că putem să o aplicăm în 2-3 ani. Însă mă gândesc la proprietarii pădurilor private, care nu au posibilitatea să se organizeze atât de rapid“, a menţionat Crăciunescu.

Conform domniei sale, infrastructura presupune, în primul rând, depozite intermediare, depozite de lemn la toate ocoalele silvice, care deocamdată nu există. Lemnul fasonat trebuie mai întâi triat pe sortimentele cerute pe piaţă, iar sortarea nu poate fi făcută în pădure.

Fără o gospodărire raţională, ecosistemele vor fi afectate

Reprezentantul Comisiei pentru amenajarea pădurilor, biometrie şi cadastru forestier, Ovidiu Badea, a propus instalarea unor „Reţele de cercetare/monitorizare ecologică“ pe termen lung. Menirea acestora ar fi să urmărească starea de sănătate a pădurilor şi cercetarea ecologică a ecosistemelor forestiere.

„În urma monitorizării, sunt furnizate informaţii ştiinţifice pe termen lung despre starea ecosistemelor şi a componentelor acestora, sub acţiunea diferiţilor factori de stres, cum ar fi poluarea atmosferică, schimbările climatice etc.“, a declarat Badea.

Domnia sa a afirmat că, în ultimii ani, România a fost încadrată în cate­goria ţărilor cu păduri slab afectate, starea de sănătate a pădurilor înregistrând o sensibilă ameliorare. În regiunea de sud şi sud-est a ţării, pădurile prezintă o intensitate mai ridicată a procesului de vătămare, fapt ce impune o atenţie deosebită asupra acestei ultime bariere vii împotriva extinderii spre vest a stepei eurasiatice.

Foioasele sunt mai afectate decât răşinoasele, prezentând totuşi o stare de sănătate relativ stabilă; 24% din totalul factorilor vătămători sunt insectele defoliatoare şi factorii abiotici (rupturi produse de vânt şi zăpadă).

Concluziile cercetării arată că poluarea atmosferică şi depunerile poluante în păduri şi în solurile forestiere constituie o ameninţare evidentă asupra stării ecosistemelor. De asemenea, creşterea temperaturilor şi reducerea precipitaţiilor pot determina schimbări semnificative, cum ar fi creşterea frecvenţei producerii evenimentelor extreme, a secetei, a fenomenelor catastrofale. Calea cea mai sigură pentru a garanta că pădurile vor fi capabile să se adapteze prezentelor şi viitoarelor modificări climatice este asigurarea unei biodiversităţi optime a pădurilor.

Traian Dobre
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.11, 1-15 IUNIE 2013

Romsilva introduce o nouă metodă de teledetecţie pentru depistarea tăierilor ilegale de arbori

Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva a introdus o nouă metodă de teledetecţie pentru depistarea tăierilor ilegale de arbori prin care poate fi comparată situaţia actuală a unei păduri cu cea înregistrată în urmă cu 5 ani.

"Am introdus cu ajutorul Institutului de Cercetări şi Amenajări Silvice nişte metode noi de teledetecţie prin care se poate compara pe ortofotoplanuri situaţia pădurii cu 5 ani în urmă şi situaţia actuală, în aşa fel încât pădurarul, titular de canton, nu mai poate comenta şi veni cu tot felul de argumente că nu este vinovat de sustragerile de lemn de pe suprafaţa respectivă. Prin această nouă metodă de teledetecţie încercăm să depistăm toate situaţiile şi toate focarele de acest tip, iar rezultatele sunt spectaculoase", a declarat directorul general al Regiei Naţionale a Pădurilor (RNP) - Romsilva, Adam Crăciunescu.

Acesta a precizat că în pădurile administrate de Romsilva poate să exploateze lemn şi un agent economic căruia regia îi dă acest drept, însă problemele apar când agentul taie în plus, iar pădurarul nu sesizează aceste fapte.

Şeful Romsilva nu neagă faptul că unii dintre angajaţii regiei sunt vinovaţi de sustrageri de lemn sau neglijenţă în serviciu pe pădurile administrate, însă toate cazurile depistate - 37 de persoane numai în primele 5 luni ale anului - au fost deferite justiţiei.

"Într-adevăr, populaţia a perceput în ultimii 20 de ani că regia este cel mai mare administrator şi ar fi răspunzătoare de tot ceea ce se întâmplă în păduri. Nu vă ascund că şi noi avem probleme, la Bihor, la Maramureş, Cluj sau la Giurgiu, dar sunt cazuri pe care le descoperim şi le gestionăm. Numai la Ocolul Dobreşti din judeţul Bihor avem 13 persoane acuzate că au permis sustrageri de lemn, iar la nivel naţional, numai în primele 5 luni ale anului, avem vreo 37 angajaţi ai regiei, care vor răspunde penal pentru sustragerile de lemn, neglijenţă în serviciu, fals şi uz de fals. Sunt lucruri pe care nu le tolerăm, nu le ascundem, pentru că ele există, dar pe care încercăm să le gestionăm. Cred, însă, că rezultatele sunt spectaculoase prin folosirea acestei metode de teledetecţie pentru că mergem pe sectoare cu ortofotoplanurile", a adăugat directorul general al regiei.

Romsilva administrează, pe lângă cele 3,2 milioane de hectare de păduri ale statului, şi un milion de hectare fond forestier din proprietatea persoanelor fizice sau juridice, iar în ultimul timp tot mai multe primării solicită serviciile silvice oferite de Romsilva, chiar dacă tarifele de administrare sunt mai mari decât cele oferite de ocoalele private.

"Suntem preocupaţi ca şi în aceste suprafeţe ale proprietarilor privaţi să plantăm pe zonele neîmpădurite, dar şi să schimbăm imaginea RNP, iar lumea să fie informată că Romsilva administrează doar jumătate din fondul forestier naţional. Asta presupune că nu toate tăierile şi defrişările care sunt prezentate în mass media, multe din ele fără să fie verificate, sunt pe pădurile care aparţin de Romsilva. În ultimul timp, tot mai multe primării au solicitat să se mute de la ocoale silvice private la RNP, cu toate că noi am avut un tarif mai ridicat. Fiind o societate comercială aplicăm TVA 24%, comparativ cu ocoale silvice private care sunt ONG-uri şi care nu sunt toate plătitoare de TVA. Înainte, foarte mulţi proprietari privaţi de pădure au preferat să se ducă la ocoale silvice private pentru că aveau tarife cu 24% mai mici, dar în ultima perioadă sunt tot mai multe solicitări pentru a le oferi noi, regia, serviciul silvic", a mai spus Crăciunescu.

Romsilva a decis în Consiliul de Administraţie mărirea suprafeţelor arondate unui canton şi care se află în paza unui pădurar deoarece regia deţine echipamente moderne şi mijloace de comunicare mult mai rapide pentru a acţiona în cazul în care se ivesc anumite probeleme.

"Am luat o decizie în Consiliul de Administraţie, ca să putem asigura personalul de pază, să mărim suprafaţa cantoanelor pentru că avem o dotare tehnică bună, mijloace de comunicare mult mai rapide, autoturisme de deplasare în teren şi putem acţiona. Acestea ne-au permis să dăm în pază o suprafaţa mai mare unui pădurar, astfel că în zona de câmpie am stabilit o suprafaţă 400 de hectare de fond forestier pentru un pădurar, în zona de deal - 800 de hectare, iar în cea de munte, circa 1.300 de hectare", a mai subliniat şeful Romsilva.

RNP-Romsilva funcţionează din 2010 sub autoritatea Ministerului Mediului şi Pădurilor şi administrează 3.266.494 hectare de pădure aflată în proprietatea statului cu circa 18.000 de angajaţi, asigurând servicii silvice pentru o suprafaţă de 1.123.378 hectare fond forestier proprietate publică a unităţilor administrativ teritoriale sau privată a proprietarilor privaţi. Din totalul suprafeţei administrate 586.214 hectare se găsesc în arii protejate şi care cuprind inclusiv ultimele păduri virgine din Europa.

Sursa AGERPRES

Romsilva, pe „lista neagră“ a OUG nr. 109/2011

În contextul crizei financiare şi al neperformanţei unor întreprinderi publice sau unor echipe manageriale, Guvernul a promovat OUG nr. 109/2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice.

„Guvernanţa corporativă este soluţia de salvare de la faliment a unor companii ale statului, implementată de la sfârşitul secolului al XX-lea. Obiectivul guvernanţei corporative, declarat de unii susţinători ai acesteia, ar fi eficientizarea activităţii unei companii sau unei regii, dar poate ascunde şi unele interese particulare“, a declarat Marian Stoicescu, preşedintele Federaţiei pentru Apărarea Pădurilor (FAP).

Domnia sa ne-a informat că, la implementarea OUG nr. 109/2011, în loc să fie luate în considerare, prioritar, cele 59 de întreprinderi publice (regii, companii cu capital majoritar de stat) care au pierderi an de an, sunt vizate cele foarte puternice, care au avut an de an profit, precum Regia Naţională a Pădurilor (RNP) – Romsilva.

Rentabilitate încă de la înfiinţare

Stoicescu a precizat că, de la înfiinţarea sa până în prezent, Romsilva nu a înregistrat niciodată pierderi, fiind una dintre cele mai profitabile regii ale ţării. RNP menţine integritatea pădurilor, asigurând paza şi administrarea acestora pentru 3,1 milioane ha proprietate a statului şi 1,1 milioane ha private.

Regia are un potenţial economic deosebit, care poate să crească prin dezvoltarea unor activităţi de prelucrare atât a lemnului, cât şi a fructelor de pădure şi a plantelor medicinale, dezvoltarea activităţii de vânătoare şi salmonicultură, prestarea de servicii de consultanţă silvică, măsurători topografice etc.

În opinia sa, Romsilva este principalul factor de menţinere a integrităţii pădurilor şi singura soluţie de a stopa distrugerea din sectorul privat, preluând aceste păduri în administrare.

România, colonie forestieră?

„Deşi sunt grupuri interesate, din ţară sau străinătate, pentru ca Regia Naţională a Pădurilor să-şi restrângă activitatea de pază şi administrare a pădurilor din sectorul privat, de administrare şi valorificare superioară a masei lemnoase din sectorul de stat, considerăm că este în interesul României ca Romsilva să continue şi să dezvolte aceste activităţi. Mana­gementul forestier durabil care se practică este adaptat condiţiilor socio-economice ale ţării. Manageriatul regiei a fost întotdeauna performant, iar în multe perioade rezultatele au fost deosebite“ – a afirmat Stoicescu.

Preşedintele FAP a spus că distrugerea RNP, printr-o aşa-zisă reformă legată de implementarea OUG nr. 109/2011, va aduce deservicii imense pădurii, aservind pădu­rile statului unor grupuri de interese şi transformând România într-o colonie forestieră.

„Cine are interes ca, la Romsilva, să se implementeze OUG nr. 109/2011? Probabil acele grupuri din ţară sau din afara ei, care au interes pentru pădurile Statului Român. Probabil cei care doresc masă lemnoasă recoltată din pădurile Statului Român într-un volum cât mai mare şi la un preţ cât mai mic. Probabil cei care sunt interesaţi de un profit cât mai mare, fără să ia în considerare că pădurile sunt un bun de interes naţional, că, fără ele, România devine o ţară expusă inundaţiilor, alunecărilor de teren, deşertificării. Probabil acele grupuri din ţară sau străinătate care vor să beneficieze cât mai mult de pădurile Statului Român, protejând astfel pădurile din ţările lor. Din nefericire, totul este posibil prin aplicarea OUG nr. 109/2011“ – a mai spus Stoicescu.

Traian Dobre
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.7, 1-15 APRILIE 2013

RNP împădureşte peste 6.100 ha în 2013; marţi are loc prima acţiune a 'Lunii Plantării Arborilor'

Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice şi Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva organizează marţi prima acţiune de împădurire din acest an, eveniment care se va desfăşura pe raza Ocolului Silvic Snagov din cadrul Direcţiei Silvice Ilfov.

'Lunii Plantării Arborilor' are loc în fiecare an, în perioada 15 martie - 15 aprilie, cu acest prilej Romsilva demarând o serie de activităţi de împădurire şi alte manifestări dedicate formării conştiinţei forestiere în rândul cetăţenilor.
Această perioadă coincide cu lucrările specifice campaniei de împăduriri de primăvară, în cadrul căreia se vor realiza 3.713 hectare, din cele 6.120 hectare programate a se împăduri în anul 2013.

'În afara lucrărilor de împădurire ce urmează să fie realizate în suprafeţele de fond forestier administrate, în acest an Romsilva este pregătită să sponsorizeze cu circa un milion de puieţi forestieri, persoanele fizice şi juridice care doresc să-şi împădurească suprafeţe proprii şi să valorifice, prin vânzare, la preţuri accesibile, alte două milioane de puieţi forestieri şi ornamentali', a anunţat recent Romsilva.

La eveniment sunt invitaţi să participe reprezentanţi ai Guvernului, Parlamentului, ONG-urilor de profil şi mass-media.

Sursa AGERPRES

Romsilva, o regie cu creştere anuală substanţială a profitului

Datele preliminarii arată că, în 2012, Regia Naţională a Pădurilor (RNP) – Romsilva a obţinut un profit brut de 85.729,4 mii lei, cu 260% mai mare faţă de suma propusă iniţial de 32.996 mii lei. De asemenea, comparativ cu 2011, profitul brut a crescut cu 228% (37.642 mii lei), a declarat dr. ing. Adam Crăciunescu, director general al acestei instituţii, în cadrul unei recente conferinţe de presă, susţinute la noul sediu.

Domnia sa a afirmat că şi cifra de afaceri a crescut spectaculos, cu 131% faţă de programarea de la începutul anului în curs, şi cu 120%, raportat la anul trecut, când s-au realizat 1.216.515 mii de lei.

„Din valorificarea produselor pădurii, lemnoase şi nelemnoase, precum şi din celelalte servicii şi activităţi aducătoare de venituri, se preconizează realizarea unei cifre de afaceri de 1.463.824 mii lei, în 2012. Aceasta reprezintă 131% faţă de cifra de afaceri programată, de 1.114.199 mii lei“ – a menţionat directorul general.

Potrivit domniei sale, sumele au fost mai mari, în principal ca urmare a majorării preţului masei lemnoase, practic o adaptare la cerinţele pieţei.

„În ultimele şapte luni, am creat o disciplină în ceea ce priveşte valorificarea lemnului, prin licitaţii. Acest lucru s-a văzut în semestrul al II-lea, printr-o creştere a preţului mediu de valorificare. Practic, cifra de afaceri pe care o realizăm în plus anul acesta, în creştere cu 20% faţă de 2011, se datorează valorificării la preţuri mult mai bune a masei lemnoase“ – a spus Crăciunescu.

Suprafaţa împădurită, mai mare

Directorul general al RNP a informat presa că programul de regenerare a pădurilor, în 2012, în fondul forestier proprietate publică a statului, a prevăzut refacerea pădurilor pe o suprafaţă de 14.575 ha, din care 8.455 ha prin regenerări naturale şi 6.120 ha prin regenerări artificiale (plantări).

Programul aprobat a urmărit asigurarea integrităţii şi permanenţei pădurilor, exercitarea cu continuitate a funcţiilor de protecţie şi de producţie, precum şi extinderea suprafeţei fondului forestier, prin împădurirea de terenuri degradate, preluate în fondul forestier în anii anteriori de către Romsilva.

Faţă de acest program, prin mobilizarea unor importante resurse financiare, materiale şi umane, s-a asigurat depăşirea acestuia şi s-au realizat regenerări naturale pe 9.262 ha (110%) şi împăduriri pe 6.414 ha (105%), rezultând un total de 15.676 ha (108%).

„Pentru asigurarea condiţiilor normale de vegetaţie, în arboretele tinere s-au prevăzut lucrări de îngrijire. Programul stabilit pentru anul 2012 s-a cifrat la 90.621 ha, iar suprafaţa parcursă cu astfel de lucrări a fost de 97.991 ha“, a adăugat Crăciunescu.

Recoltarea lemnului, sub nivelul programat

Directorul general a spus că, pentru anul 2012, Consiliul de Administraţie al RNP a aprobat un program de recoltare a masei lemnoase de 9.865.000 de metri cubi. Faţă de acest program, s-a exploatat un volum de 9.522.600 mc, ceea ce reprezintă 97%. „Recoltarea s-a făcut cu respectarea prevederile legale referitoare la încadrarea în posibilitatea pădurilor, stabilită prin amenajamentele silvice, precum şi a cerinţelor impuse de starea de dezvoltare a arboretelor“, a afirmat directorul general.

Domnia sa a amintit că, în calitatea sa, conferită de Codul Silvic (Legea nr.46/2008), de administrator al fondului forestier naţional proprietate publică a statului, RNP gospodăreşte o suprafaţă de 3.266.494 ha. De asemenea, administrează sau asigură servicii silvice, în baza a 147.937 de contracte, pentru o suprafaţă de 1.123.378 ha, fond forestier proprie­tate publică a unităţilor administrativ teritoriale sau privată a proprietarilor, persoane fizice şi juridice.

Alte surse de venit

Conform celor spuse, Romsilva are în gestiune 308 fonduri cinegetice şi zece complexe de vânătoare. Prin acţiunile organizate, s-au valorificat, pe piaţa internă şi pe cea externă, 154 t de carne de vânat şi 43.990 de exemplare de vânat viu.

Din activitatea de salmonicultură, s-au valorificat 561 t de păstrăv pentru consum.

De asemenea, în cursul anului 2012, s-au valorificat 4.520 t de fructe de pădure, 638 t de ciuperci comestibile şi 924 t de plante medicinale din flora spontană.

Activitatea de creştere, exploatare şi ameliorare a cabalinelor de rasă se desfăşoară în 17 secţii de creştere. Rezultatele acesteia se reflectă în realizarea a 1.538 de capete în patrimoniul genetic naţional, faţă de un program de 1.508 capete (102%). Totodată, s-au valorificat 325 de cabaline.

„Romsilva nu poate face o strategie în sectorul de creştere a cabalinelor, dar solicităm Ministerului Agriculturii să vină cu o strategie clară în acest domeniu. Avem un material genetic care trebuie folosit, iar partea ecvestră trebuie să o dezvoltăm mult mai mult. După întâlnirile pe care le vom avea după 1 ianuarie 2013 cu reprezentanţii MADR, trebuie să găsim o soluţie ca să avem posibilitatea de a atrage şi alte surse de finanţare a acestei activităţi, nu numai bugetul RNP“ – a declarat directorul general.

Pentru asigurarea hranei efectivelor de cabaline, s-au obţinut 20.374 t de producţie vegetală, pe o suprafaţă totală de 7.863 ha de teren agricol, din care 5.441 ha de teren arabil.

Investiţii

Programul de investiţii al Romsilva – a afirmat Crăciunescu – a avut în vedere asigurarea de condiţii pentru desfăşurarea activităţii în condiţii optime. Astfel, au fost vizate necesitatea modernizării bazei tehnico-materiale în capacităţile proprii de producţie, a tehnologiilor utilizate, precum şi asigurarea accesibilităţii la fondul forestier, prin modernizarea şi extinderea reţelei de drumuri forestiere şi realizarea unor lucrări de curăţare a bazinetelor hidro­logice torenţiale sau a celor de reconstrucţie ecologică.

„Accesibilizarea fondului forestier este foarte importantă pentru regie, deoarece consider că nu ar trebui să mai avem zone inaccesibile. Avem bani pentru realizarea de drumuri forestiere, iar în 2012 am îndeplinit întreg programul, respectiv am cheltuit toată suma de 48 milioane de lei, pe care am alocat-o. La ora actuală, avem şi lucrări în avans“ – a adăugat Crăciunescu.

În limita resurselor constituite în baza prevederilor legale, precum şi a prevederilor Bugetului de venituri şi cheltuieli aprobat, programul de investiţii a fost realizat integral. S-au folosit 77.052 mii lei din fonduri bugetare şi 48.022 mii lei din fonduri extrabugetare.

Traian Dobre
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.3, 1-15 FEBRUARIE 2013

Romsilva va renunţa la activităţile neprofitabile în 2013

Regia Naţională a Pădurilor (RNP) - Romsilva va renunţa, în 2013, la activităţile neprofitabile desfăşurate la nivelul direcţiilor silvice, însă va investi în modernizarea unor capacităţi de producţie necesare producerii hranei pentru animale şi în acele activităţi care produc pentru piaţă.

"Am făcut o analiză cu directorii direcţiilor silvice şi am decis să închidem în 2013 toate activităţile nerentabile, unde se fac produse care nu mai sunt cerute pe piaţă. În schimb vom dezvolta activităţile care s-au adaptat economiei de piaţă. Vom lua măsuri de modernizare a unor păstrăvării pentru creşterea producţiei de peşte de calitate, dar şi a unor fazanării", a declarat, recent, directorul general al Romsilva, Adam Crăciunescu.

Acesta a subliniat că unele fazanării şi păstrăvării gestionate de Romsilva nu mai corespund din punct de vedere al amplasamentului sau din cauza reducerii debitului de apă, acestea urmând să fie desfiinţate sau închise. Pe de alte parte, altele vor fi modernizate pentru reducerea preţului de cost.

"Vor fi mai puţine fazanării, vor fi zonale, pentru reducerea preţului de cost în producerea fazanilor astfel încât asociaţiile de vânătoare, chiar şi cele private, să-şi permită popularea fondurilor de vânătoare cu fazani. La ora actuală, costurile sunt ridicate pentru că lucrăm încă cu tehnologia anilor '90", a spus Crăciunescu.

Romsilva se confruntă la ora actuală cu probleme legate de achiziţia hranei pentru animale, din cauza contestaţiilor depuse în urma licitaţiilor, în acest sens intenţionând să modernizeze o capacitate de producţie de hrană concentrată pentru unităţile proprii de producţie.

În ceea ce priveşte acţiunile de vânătoare, Romsilva a înregistrat în ultimul an o scădere considerabilă a încasărilor din cauza crizei financiare, dar şi din cauza cedării unui număr de peste 200 de fonduri de vânătoare, de la circa patru milioane de euro anual, la sub un milion de euro în prezent.

"La ora actuală piaţa a scăzut foarte mult pe vânat, criza economică şi financiară afectând activitatea de vânătoare, care şi aşa era destul de scumpă. Numărul de vânători a început să scadă şi cei care mai sunt nu mai cheltuie cât cheltuiau anii trecuţi. Dacă înainte stăteau 5 zile la vânătoare, acum poate stau 2-3 zile. Nu mai este o cerere atât de mare pe piaţa pentru vânat, deşi noi oferim prin fondurile regiei vânat din fauna sălbatică, mai puţin cel produs în crescătorii. Încasările din activitatea de vânătoare au scăzut sub un milion de euro pentru că am cedat foarte multe fonduri. Din cele peste 500 mai avem doar 308 şi am pierdut fondurile cu vânat de valoarea mare", a adăugat şeful Romsilva.

RNP - Romsilva are în gestiune 308 de fonduri cinegetice, precum şi un număr de 10 complexuri de vânătoare. Prin acţiunile de vânătoare organizate în 2012 s-au valorificat pe piaţa internă şi pe cea externă 154 tone carne vânat, precum şi 43.990 exemplare vânat viu. De asemenea, din activitatea de salmonicultură s-au valorificat 561 tone păstrăv pentru consum.

Regia Naţională a Pădurilor estimează pentru 2012 o cifră de afaceri de 1,46 miliarde de lei, în creştere cu 20% faţă de anul trecut şi un profit brut de 85,72 milioane lei, de peste două ori mai mare decât în 2011.

RNP-Romsilva funcţionează din 2010 sub autoritatea Ministerului Mediului şi Pădurilor şi administrează 3.266.494 hectare de pădure aflată în proprietatea statului şi asigură servicii silvice, în baza a 147.937 contracte, pentru o suprafaţă de 1.123.378 hectare fond forestier proprietate publică a unităţilor administrativ teritoriale sau privată a proprietarilor privaţi, persoane fizice şi juridice.

Sursa AGERPRES

Romsilva vrea o strategie clară în sectorul creşterii cailor de rasă

Conducerea Regiei Naţionale a Pădurilor (RNP) - Romsilva îşi doreşte o strategie clară în sectorul creşterii şi întreţinerii cailor de rasă pentru o gestionare corespunzătoare a acestei activităţi, precum şi atragerea unor resurse financiare, altele decât bugetul regiei.

"Romsilva nu poate face o strategie în sectorul de creştere a cabalinelor pentru că regia nu se ocupă de strategii. Solicităm Ministerului Agriculturii să vină cu o strategie clară în acest domeniu. Avem un material genetic care trebuie folosit, iar partea ecvestră trebuie să o dezvoltăm mult mai mult. După întâlnirile pe care le vom avea după 1 ianuarie 2013 cu reprezentanţii MADR trebuie să găsim o soluţie ca să avem posibilitatea de a atrage şi alte surse de finanţare a acestei activităţi nu numai bugetul RNP", a declarat, joi, directorul general al Romsilva, Adam Crăciunescu.

Activitatea de creştere, exploatare şi ameliorare a cabalinelor de rasă se desfăşoară în prezent în cele 17 secţii de creştere din subordinea regiei, la ora actuală existând 1.538 de cabaline în patrimoniul genetic naţional, în creştere cu 2% faţă de programul estimat la începutul anului, respectiv 1.508 capete (102%). Totodată s-au realizat un număr de 325 capete cabaline valorificate. Pentru asigurarea hranei efectivelor s-a realizat o cantitate de 20.374 tone producţie vegetală, pe suprafaţa totală de 7.863 ha teren agricol, din care 5.441 ha teren arabil.

RNP-Romsilva a preluat activitatea de întreţinere a cabalinelor în 2002, anual cheltuind circa 6-7 milioane lei pentru administrarea acestei activităţi. AGERPRES

Romsilva scoate la vânzare aproape 66.000 de brazi pentru Sărbători, în 2012

Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva scoate la vânzare pentru populaţie 65.833 de brazi pentru Sărbătorile de Crăciun şi Anul Nou, din speciile brad şi molid, o cantitate cu 20% mai mică decât în 2011, preţurile de valorificare fiind similare cu cele din anii trecuţi, respectiv între 10 şi 30 de lei, fără TVA.

Potrivit informaţiilor Romsilva, în 2012 RNP are posibilitatea de a recolta şi valorifica pe piaţa internă un număr de 65.833 pomi de Crăciun, din care din specia brad 34.067 bucăţi, în condiţiile în care anul trecut regia a scos pe piaţă 82.104 pomi de Crăciun, din care 44.026 bucăţi au fost din specia brad.

Preţurile de vânzare către populaţie şi agenţi economici sunt de 10 lei la pomii de Crăciun cu o înălţime între 0,7 metri şi 1,3 metri, de 20 lei la pentru cei situaţi între 2,01 şi 3 metri, pentru specia molid, şi între 20 lei la pomii de Crăciun cu o înălţime între 0,7 - 1,3 metri şi 30 lei la cei situaţi între 2,01 şi 3 metri din specia brad. Preţurile nu includ TVA. Solicitările pentru exemplare cu înălţimi mai mari de trei metri sunt considerate comenzi speciale, iar preţul se aprobă de fiecare direcţie silvică în parte, pornind de la tariful minim de 20 lei/metru.

Romsilva precizează că brazii vor fi recoltaţi din regenerările naturale cu o densitate excesivă, prin efectuarea de operaţiuni ce au ca scop crearea unor arborete durabile, ce urmăresc promovarea speciilor adaptate condiţiilor staţionale, precum şi din culturi specializate de unde se recoltează an de an pomi de Crăciun, în vederea satisfacerii nevoilor populaţiei în perioada sărbătorilor de iarnă. Valorificarea acestora se face de către direcţiile silvice din cadrul regiei, prin ocoalele silvice din subordine.

Pentru evitarea tăierilor ilegale, cât şi a comerţului ilegal cu pomi de Crăciun, Romsilva împreună cu Poliţia Română, Jandarmeria Română şi Inspectoratele Teritoriale de Regim Silvic şi Cinegetic desfăşoară acţiuni comune în fondul forestier, pe drumurile publice, în locurile de vânzare, ca şi în anii anteriori, pentru prevenirea şi sancţionarea unor astfel de fapte. Acţiunile de control privind modul de comercializare a pomilor de Crăciun au ca obiect atât pomii de Crăciun din producţia internă cât şi pe cei aduşi din import.

Romsilva nu îşi propune să acopere necesarul de brazi pentru Crăciun deoarece sunt agenţi comerciali care aduc pomi din import, dar şi proprietari privaţi de păduri care vin pe piaţă cu brazi sau molizi. Pe de altă parte, hipermarketurile şi magazinele de bricolaj sau de mobilă vând pomi de iarnă din import, dar la preţuri mult mai ridicate decât cele de pe piaţa locală. Cei mai mulţi brazi din import vin din Danemarca, Ungaria, Germania şi Polonia, dar şi din Olanda, Austria şi Italia, la preţuri medii de circa 20 de euro.

Sursa AGERPRES

Abonează-te la acest feed RSS