cemrom iulie 2018
update 12 Nov 2018

Radu Rey: „România are nevoie de un ministru delegat pentru zona de munte“

Zona montană din țara noastră are un ambasador de nădejde. Este vorba de domnul Radu Rey, un specialist de calibru mondial, care la cei 77 de ani ai săi încă se preocupă de viitorul muntelui, cu tot ceea ce înseamnă el: gospodărie montană, zootehnie și bogății naturale. Ce spune despre situația actuală, despre perspectivele produsului montan, dar și despre politica ce ar trebui implementată? Cu siguranță foarte multe, iar fiecare opinie este bine argumentată, nici n-ar avea cum să stea altfel după o activitate de peste 45 de ani consacrați muntelui, dintre care 20 de ani în cadrul Ministerului Agriculturii.

Pericolul? Depopularea montană

Născut la Vatra-Dornei, una dintre cele mai cunoscute zone de munte din țara noastră, Radu Rey este președintele Forumului Montan din România și am putea continua prin prezentarea diverselor funcții pe care le-a dobândit de-a lungul vremii datorită pregătirii sale continue. Însă toate aceste funcții și distincții primite denotă iubirea și atașamentul acestuia pentru munte, pentru oamenii din zonă, motiv pentru care a studiat continuu, a scris cărți, unele devenind chiar emblematice pentru continentul european. Un astfel de exemplu este lucrarea intitulată Munții și secolul XXI, care a fost apreciată chiar și de fostul președinte al Comisiei Europene, José Manuel Barroso, care i-a transmis mulțumiri spunându-i că aceasta a stat la baza temeiului produsului montan în Europa. Este doar un exemplu care exemplifică profesionalismul domnului Rey și care demonstrează faptul că este într-adevăr un specialist de calibru mondial, așa cum am specificat încă de la începutul acestui articol.

Însă care este situația actuală în zonele de munte? Care sunt necesitățile agriculturii? Sau, mai bine spus, ce trebuie făcut ca aceste zone din țara noastră să se bucure de prosperitatea de altădată? „Sunt multe de făcut! În ultima vreme se pare că lucrurile s-au mai lămurit. Din ce cauză? Cred că din necesitatea din ce în ce mai stringentă de a înțelege ce înseamnă ruralul montan și aici mă refer mai ales la zootehnie, care este motorul economic al zonei de munte. Sunt numeroase probleme, iar cea mai importantă cred că este îmbătrânirea accelerată a populației, cumulată cu plecarea tineretului mai ales peste hotare, fapte care duc la pericolul depopulării montane. Aceasta din urmă este cea mai îngrijorătoare și asta din mai multe perspective, dar mai ales financiară și culturală. De aceea trebuie să facem eforturi astfel încât în această zonă importantă a țării să continue activitatea. Și este vorba în special de creșterea animalelor“, a declarat prof. univ. dr. Radu Rey.

Fânețele și pășunile, ineficient valorificate

RADU ReyDiscuția cu domnul Rey a avut loc după o întâlnire a agricultorilor din zona Sucevei, iar concluziile prezentate în cadrul acelui forum l-au deznădăjduit: „Nu demult am asistat la o prezentare în care era evidențiat faptul că în județul Suceava, cel care a fost primul județ decenii întregi în zootehnie, are în prezent o oaie/ha. Eu cred că greșeala majoră s-a făcut în 2007, atunci când s-a acordat subvenție doar de la peste 50 de oi. Or în zona de munte nu toată lumea deține atât de multe capete. Iar în 2014 lucrurile s-au schimbat și mai rău, acordându-se banii de la 150 de oi. Tradiția românească era ca majoritatea să dețină câteva capete, 15-20, care să se reunească într-o singură turmă de aproximativ 500 de capete, ce urca pe munte și uite așa se păstra continuitatea îngrășămintelor organice. Iar acestea garantau producția anului viitor și tot așa în fiecare sezon, iar noi ca popor am făcut acest lucru sute de ani, de aceea există în zona de munte flora acesta de o calitate excepțională. Noi trebuie să apreciem și să valorificăm iarba. Aceasta poate fi valorificată în special prin zootehnie, pentru că la munte nu poți face altfel de culturi. Iar pentru ca iarba să fie de calitate, trebuie să existe îngrășăminte organice, iar ca acestea să existe trebuie să vorbim mai întâi de existența fermierului, apoi de cea a animalelor care produc îngrășămintele organice“, a continuat Rey.

Acesta a subliniat faptul că, dacă timp de 7-8 ani nu sunt asigurate îngrășămintele organice, iarba nu va mai avea aceeași valoare și practic este imposibil de recuperat, iar în aceste condiții se impune un program care trebuie să țină cont mai întâi de acest aspect.

Program specific pentru zona montană

Întrebat dacă are sprijin din partea clasei politice din țara noastră, acesta a declarat faptul că bune intenții au existat de-a lungul timpului, însă este conștient de faptul că zona de munte nu este prioritară pentru Ministerul Agriculturii, chiar dacă au existat și miniștrii care s-au implicat în mod deosebit în această problematică. „Nu putem izbuti cu zona de munte decât cu un program clar și diferit față de cel aplicat în celelalte zone agricole. 80% din agricultura țării nu este montană, iar presiunea mare a agriculturii, exersată încă dinainte de ‘89, este atât de intensă asupra zonelor de cultură mare încât, oricât de bine au fost intenționați unii miniștri, au fost copleșiți de problemele numeroase pe care le are zona bazată pe culturi. De aici această marginalizare a zonei de munte. Din acest motiv susțin că singura soluție este separarea problemelor zonei de munte de restul agriculturii. Trebuie un secretariat de stat care să se ocupe de această zonă și să implice toate cele 15 ministere care acționează în zona de munte. Ultima strategie pe care am elaborat-o a ținut cont de aceste aspecte și a influențat în bine actualul program de guvernare care a inclus muntele pentru prima dată în istorie în Planul Național de Dezvoltare Rurală“, a mai declarat domnul Rey.

Mai mult decât atât, acesta susține că în zona de munte ar trebui să existe un ministru delegat pentru zona montană care să aplice o strategie specifică zonei: „Pot spune că am fost inițiatorul acestei idei în Europa, atunci când am fost vicepreședinte 8 ani de zile în EUROMONTANA. E nevoie ca la nivel politic să existe acceptarea unui astfel de plan care să aibă temei legal și susținere financiară. De aceea spun că organizarea la nivel montan este elementară. Trebuie să urmăm ce zice Comisia Europeană și Parlamentul European și pentru următoare etapă să creăm un subprogram tematic pentru zona de munte, având în cadrul Ministerului Agriculturii un secretar de stat care să se ocupe de problemele zonei de munte.“

Comuna și cooperativa

„Punerea în valoare a produsului montan nu se poate realiza decât prin sistem cooperatist, deoarece gospodăriile mici și mijlocii sunt caracteristice muntelui românesc. Și atunci cred că dacă în fiecare comună ar exista o cooperativă, care să scoată din propriul depozit produsul montan, atunci prețul lui ar fi unul corect“. Radu Rey

Ion BANU, Larissa SOFRON

Revista Lumea Satului nr. 8, 16-30 aprilie 2017 – pag. 42-44

Un nou centru ştiinţific pentru economia montană

Economia zonei montane va beneficia, în viitorul apropiat, de aportul cercetării româneşti, în urma dezvoltării infrastructurii a Institutului Naţional de Cercetări Economice (INCE) „Costin C. Kiriţescu“ Bucureşti, a Academiei Române, prin crearea Centrului de Economie Montană (CE-MONT). Noul lăcaş al ştiinţei, al cărui suflet este prof. dr. Radu Rey, va fi realizat graţie unui proiect cofinanţat prin Fondul European de Dezvoltare Regională. Unicitatea CE-MONT rezultă din faptul că nici în România şi nici în ţările carpatice şi balcanice nu există o entitate de cercetare-dezvoltare şi educaţie similară, axată pe specificitatea economico-socială şi de mediu montane. Proiectul dezvoltă un pol de excelenţă montanologică, ca prioritate românească în domeniu. Academia Română a încercat să înfiinţeze CE-MONT, în decembrie 2008, însă lipsa banilor a dus la necesitatea accesării de fonduri europene.

Agricultura montană, mai bine valorificată

„Despre munte se vorbeşte puţin din punctul de vedere al economiei, mai ales că acesta este considerat mai mult o sursă de materie primă. Însă, pentru o dezvoltare durabilă, cred că este nevoie de o altă abordare, astfel încât agricultura montană să poată fi mai bine valorificată, iar muntele să aibă asigurată dăinuirea în timp, fără a fi dus până la epuizare, cum se întâmplă cu exploatările miniere şi forestiere“ – a spus acad. Ionel Haiduc, preşedintele Academiei Române.

„Lansarea noului proiect reafirmă vocaţia şi misiunea INCE, ca instituţie academică pentru cercetare fundamentală, institut care îşi propune să-şi asume un rol esenţial în dezvoltarea şi conservarea patrimoniului ştiinţific, a instituţiilor şi identităţii naţionale“ – a afirmat prof. dr. Luminiţa Chivu, director general al INCE.

Creşterea productivităţii exploataţiilor agricole

În ciuda vârstei onorabile, Radu Rey se bucura ca un copil când afirma că CE-MONT vizează domenii ale economiei specifice zonelor de munte, cu predilecţie agricultura/zootehnia din gospodăriile rurale şi alte resurse ale mediului montan.

Prin viitoarele proiecte de cercetare, se va realiza creşterea productivităţii exploataţiilor agricole montane private, cu perspective pentru dezvoltarea unor obiective de valorificare a produselor de calitate, asigurând astfel siguranţa şi securitatea alimentară a celor aproximativ 3 milioane de oameni care trăiesc în munţii României. De asemenea, creşterea productivităţii acestor exploataţii agricole va contribui la aprovizionarea cu hrană de calitate şi beneficii de sănătate a consumatorilor din mediul urban şi va reduce decalajele faţă de alte ţări dezvoltate cu munţi din Uniunea Europeană. Astfel se va ameliora nivelul de civilizaţie, cu diferenţierile date de condiţiile naturale, economice şi tradiţionale ale populaţiei montane.

„Proiectul contribuie la sporirea capacităţii de cercetare într-un domeniu deficitar, la creşterea competitivităţii ştiinţifice pe plan internaţional, prin amplificarea cunoştinţelor privind un areal vast şi marcat de specificitate şi formarea de cercetători tineri, pe domenii mulţi şi interdisciplinare, ca specialităţi montanologice, din Uniunea Europeană. Proiectul face parte din obiectivul principal al programului privind creşterea competitivităţii economice, în condiţiile sporirii importanţei munţilor, sub efectele schimbărilor climatice şi demografice, ca resursă însemnată şi regenerabilă de hrană, energie şi privind absorbţia de carbon.

Prin amplasarea CE-MONT în interiorul spaţiului montan, într-o zonă-pilot, cu mari tradiţii în creşterea animalelor, calitatea produselor lactate şi în turism şi cu acumulări instituţionale şi creative în ultimii 20 ani şi prin calitatea infrastructurii se va asigura un mediu de cercetare şi educaţie de nivel tehnico-ştiinţific înalt şi atractiv pentru cercetătorii tineri din România, dar şi pentru specialişti şi cercetători din străinătate“, a declarat Rey.

Necesitatea înfiinţării CE-MONT

Munţii Carpaţi ai României se numără printre cei mai masivi din Europa, întinşi pe 74.000 km pătraţi, ceea ce reprezintă puţin peste 31% din teritoriul naţional. Aici îşi duce viaţa aproximativ 16% din populaţie, în 825 de localităţi, dintre care 80 de oraşe şi municipii, 3.560 de sate şi 850.000 gospodării tradiţionale, cu 3 milioane ha de terenuri agricole şi 4 milioane ha de păduri. Conform domniei sale, până în 1990, cercetările în domeniile economiei agroalimentare şi sociale montane au fost ignorate, iar un sistem de învăţământ adaptat specificităţii economiei rurale montane nu a existat. Situaţia persista în mare măsură şi la nivelul anului 2012.

Slabele competenţe, limitarea apariţiei factorilor de progres, erori de orientare şi marginalizarea agroeconomiei montane, insuficienţa unor eforturi au generat stagnare şi regres, cu o amplă rămânere în urmă a cercetării ştiinţifice în domeniile economiei rurale, montane.

„Tocmai această regretabilă rămânere în urmă a cercetării ştiinţifice româneşti se doreşte a fi recuperată şi prin proiectul de dezvoltare a Centrului de Economie Montană. Conectarea INCE prin CE-MONT la reţeaua de cercetare ştiinţifică consacrată zonelor de munte din UE şi la nivel mondial va permite o evoluţie mai rapidă în creşterea calităţii cercetării ştiinţifice, transferuri de know-how şi participarea creativă, inovativă a cercetării româneşti la punerea în operă a unor soluţii optimale şi durabile de dezvoltare echilibrată, cu protejarea populaţiei, tradiţiilor şi mediului montan.

Se urmăreşte ca CE-MONT să deţină capacitatea de a previziona schimbări de esenţă, de a programa şi de a contribui la fundamentarea unor noi strategii şi politici destinate valorificării superioare şi durabile a resurselor zonei montane, un colaborator util pentru sfera decizională“ – a menţionat Rey.

Laboratoare de studii şi cercetare

Potrivit proiectului european, CE-MONT va fi dotat cu 12 laboratoare de studii şi cercetare. Acestea vor viza economia exploataţiilor agricole montane; economia resurselor montane neagricole şi energetice, regenerabile, industrii şi servicii; geografie economică, demografie şi sociologie; legislaţie, strategii şi politici montane comparate şi relaţii ştiinţifice internaţionale şi altele.

Proiectul mai include Universitatea montană est-europeană (denumire generică), cu rol aplicativ pentru masteranzi, doctoranzi, cercetători, precum şi „Biblioteca montană“, prevăzută iniţial cu 500 de lucrări consacrate zonelor montane. Difuzarea rezultatelor cercetărilor şi cunoştinţelor specifice şi utile în spaţiul montan se va realiza prin editarea revistei lunare Viaţa munţilor şi a alteia bianuale Muntele, ultima bilingvă (română şi engleză). În plus, va funcţiona Caravana montană mobilă, care va realiza evenimente ştiinţifice şi acţiuni de promovare şi conştientizare în spaţiul montan.

Câteva date tehnice ale proiectului

● Proiectul se înscrie în Programul Operaţional Sectorial „Creşterea Competitivităţii Economice“ – Investiţii pentru viito­rul dumneavoastră.

● Valoarea totală: 29.581.496 lei.

● Valoarea finanţării nerambursabile: 24.380.218 lei.

● Locul amplasării CE-MONT: Vatra Dornei, judeţul Suceava.

● Data semnării contractului: 21.12.2012.

● Data limită a finalizării: 30.06.2015.

● Personal: 30 de cercetători şi 5 angajaţi administrativi.

Traian Dobre
REVISTA LUMEA SATULUI, NR.13, 1-15 IULIE 2013

Abonează-te la acest feed RSS