reclama youtube lumeasatuluitv

Strategia RNP pe termen mediu (2012-2017), reactualizată

Apariţia Strategiei forestiere a Uniunii Europene, la sfârşitul anului trecut, a determinat Regia Naţională a Pădurilor (RNP) – Romsilva să reactualizeze şi să adapteze la noile cerinţe Strategia RNP pe termen mediu (2012-2017). Aceasta a fost prezentată recent, în cadrul Simpozionului internaţional cu tema „Strategii forestiere în ţări din Europa“. Au fost expuse şi analizate aspecte privind situaţia pădurilor din câteva state europene şi strategiile lor.

Evenimentul a fost organizat la Bucureşti, de Regia Naţională a Pădurilor (RNP) – Romsilva, Con­federaţia Sindicatelor Silvicultorilor din România – Consilva şi Grupul de Consultanţă al Experţilor Forestieri din Europa (AGFEE).

Au participat reprezentanţi ai forestierilor din Bosnia, Ungaria, Republica Moldova, Ucraina, Serbia şi România. A fost de faţă Doina Pană, ministru delegat pentru Ape, Păduri şi Piscicultură.

În deschiderea manifestărilor, Adam Crăciunescu, directorul general al RNP, a urat bun venit celor prezenţi. De asemenea, a prezentat pe scurt evenimentul. Astfel, în prima parte a întâlnirii, a avut loc ceremonia de decernare a Diplomei de Merit şi a Trofeului de Cristal din partea AGFEE unor personalităţi din presă, care s-au remarcat în ţările lor, prin promovarea şi susţinerea intereselor pădurii, a rolului şi importanţei activităţii silvicultorilor.

Pentru ţara noastră, Diploma de Merit şi Trofeul de Cristal au fost acordate (pe merit!) cunoscutului gazetar George Nuţă de la Radio România Actualităţi.

Strategie proprie pentru dezvoltare

Nu insistăm pe strategiile altor state europene şi ne vom rezuma la Strategia RNP pe termen mediu (2012-2017). Aceasta a fost concepută şi pusă pe hârtie de dr. ing. Adam Crăciunescu şi de dr. ing. Ion Machedon. Se numeşte Strategia de dezvoltare a Regiei Naţionale a Pădurilor – Romsilva. A fost prezentată de Ciprian Pahonţu, consilier RNP.

„Regia Naţională a Pădurilor şi-a elaborat propria strategie pe termen mediu, pentru dezvoltarea organizaţiei. Această strategie, apreciată ca având un impact major, de natură să asigure o orientare clară pentru dezvoltarea ulterioară, a fost aprobată de către Consiliul de Administraţie al Romsilva, prin Hotărârea nr. 9/2012, şi a fost transmisă tuturor unităţilor teritoriale ale Regiei“ –, a spus Pahonţu.

Conform afirmaţiilor sale, pentru monitorizarea aplicării strategiei, la nivel central, a fost constituit un grup de lucru, prin decizia directorului general. Strategia a trebuit să fie reactualizată, pentru a fi pusă în concordanţă cu Strategia forestieră a Uniunii Europene, adoptată la finalul anului 2013, precum şi cu obiectivele prioritare din Programul de administrare pe următorii patru ani, al Consiliului de Administraţie al Romsilva.

„Obiectivul principal al Strategiei a fost identificat şi definit ca fiind Creşterea competitivităţii Regiei Naţionale a Pădurilor – Romsilva, în condiţiile gestionării durabile a fondului forestier administrat şi ale valorificării superioare a produselor pădurii“ – a explicat consilierul RNP.

Domnia sa a precizat că au fost identificate 27 de obiective strategice principale şi 81 de măsuri şi acţiuni pentru aplicarea acestora, structurate pe principalele domenii de activitate ale Regiei. În continuare au fost prezentate măsurile şi acţiunile specifice, în vederea realizării fiecărui obiectiv în parte, în condiţii optime. Din păcate, este un document mult prea stufos, pentru a-l prezenta în totalitate.

CE nu are o autoritate forestieră

Marian Stoicescu, preşedintele AGFEE, a prezentat Studiu privind cadrul instituţional al organizaţiilor mondiale şi europene de elaborare a obiectivelor generale şi a strategiilor forestiere. A afirmat că, încă de la înfiinţare, în anul 2011, Consiliul Silvicultorilor Europeni şi Grupul de Consultanţă al Experţilor Forestieri din Europa au solicitat Comisiei Europene şi Parlamentului European înfiinţarea unei autorităţi forestiere în cadrul Comisiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală. Menirea autorităţii ar fi elaborarea şi coordonarea strategiilor forestiere, politicilor forestiere şi activităţii din domeniul forestier.

„Răspunsul primit din partea instituţiilor europene se rezumă la asigurări că o autoritate forestieră va fi creată după completarea Actului de constituire a Uniunii Europene cu termenul păduri“ – a declarat Stoicescu. Menţionăm că, la nivel european, funcţionează un cadru instituţional pe domeniu, Forest Europe, iar la nivelul Uniunii Europene strategiile şi politicile comune forestiere sunt elaborate de Comisia Europeană. În schimb, la nivel global, Organizaţia Naţiunilor Unite a creat instituţii care, reconsiderând rolul şi importanţa pădurilor, au ca obiective cooptarea tuturor statelor membre în procesul de conservare şi dezvoltare durabilă a pădurilor.

Stoicescu a adăugat că, în ultimele decenii, s-a constatat interesul organizaţiilor mondiale şi europene de a se implica în dezvoltarea durabilă a pădurilor, iniţiind în acest sens strategii forestiere. Necesitatea elaborării strategiilor forestiere şi aplicării politicilor forestiere la nivel global şi european este determinată, printre altele, de adâncirea crizei energetice, iminenţa crizei apei şi a hranei şi de potenţialul pădurilor de a atenua aceste crize.

Apel către instituţii internaţionale

La încheierea lucrărilor, participanţii au prezentat câteva concluzii care urmau să fie trimise instituţiilor Naţiunilor Unite, Forest Europe şi Uniunii Europene.

De exemplu, în apel se spune că rolul, activitatea şi expertiza silvicultorilor, a organizaţiilor regionale, naţionale sau internaţionale ale silvicultorilor în domeniul silvic trebuie luate în considerare la elaborarea strategiilor şi politicilor forestiere la nivel naţional şi internaţional.

De asemenea că propunerile silvicultorilor europeni către instituţiile şi autorităţile naţionale şi internaţionale sunt pentru a se asigura un management durabil forestier tuturor pădurilor şi să se ia în considerare, în egală măsură, funcţiile ecologice, sociale şi economice ale pădurilor.

În opinia forestierilor europeni, domeniul silvic, prin gospodărirea durabilă a pădurilor, poate să asigure locuri de muncă pentru toate categoriile socio-economice care au activitate în acest domeniu.

Nu în ultimul rând, învăţământul şi cercetarea forestieră trebuie consolidate prin strategii forestiere la nivel naţional şi internaţional, având în vedere contribuţia acestora la viitorul pădurilor.

Traian Dobre

Noul Cod Silvic, bine-venit, dar cu lipsuri

Regia Naţională a Pădurilor (RNP) – Romsilva consideră că modificarea Codului Silvic, o lege fundamentală a silviculturii, este de natură să asigure cadrul legislativ necesar pentru o nouă abordare a problematicii administrării fondului forestier. Principial, prevederea referitoare la valorificarea lemnului exclusiv sub formă de sortimente fasonate poate crea elemente solide pentru asigurarea unei competiţii corecte pe piaţa lemnului, a afirmat Adam Crăciunescu, directorul general al RNP, într-o recentă conferinţă de presă.

Numai că măsurile care trebuie luate impun o atentă analiză şi o eşalonare corectă şi realistă a aplicării ei. Este vorba de un efort financiar considerabil pentru crearea infrastructurii necesare, dar şi pentru asigurarea resursei umane specializate, efort pe care trebuie să-l facă administratorii de păduri, fie ei de stat sau privaţi.

„Prin modificarea Normelor referitoare la provenienţa şi circulaţia lemnului şi produselor lemnoase, precum şi la regimul spaţiilor de depozitat materiale lemnoase şi al instalaţiilor de prelucrat lemn rotund, s-au implementat şi în România prevederile Regulamentului nr. 955/2010 al Comisiei Europene“, a afirmat Crăciunescu.

Dintre elementele de noutate, directorul general a enumerat: clarificarea evidenţei şi, totodată, a gestiunii lemnului pe picior – separat de cele privind masa lemnoasă exploatată şi fasonată – implicit a celor legate de obligativitatea cântăririi transporturilor de acest fel; eliminarea unor prevederi contradictorii din legislaţia în vigoare referitoare la termenul de valabilitate a documentelor ce însoţesc transportul de lemn (Legea contravenţiilor vs.

Normele mai sus pomenite); obligativitatea implementării sistemului de precauţie necesară (due diligence) ce stabileşte obligaţiile operatorilor la prima introducere pe piaţă a lemnului; în aceste condiţii Romsilva va fi cel mai mare operator din piaţa românească.

Domnia sa a mai adăugat: interzicerea transportului lemnului şi a produselor lemnoase pe drumurile forestiere pe timpul nopţii; emiterea documentelor de însoţire a transporturilor de lemn de către ocoalele silvice pentru materialele lemnoase livrate de la pădure, către toţi operatorii ce exploatează, prelucrează sau comercializează lemn sau materiale lemnoase.

În opinia lui Crăciunescu, consecinţa cea mai importantă constă în punerea pe piaţă a materialului lemnos cu provenienţă certă şi cu un volum cert măsurat. În condiţiile în care şi comercianţii au o serie de obligaţii referitoare la ţinerea evidenţei clienţilor şi a cantităţilor tranzacţionate, se asigură şi posibilitatea asigurării trasabilităţii lemnului şi a produselor lemnoase.

Unele prevederi, de neaplicat

Conform celor spuse, prevederea referitoare la cumpărarea de către Romsilva de terenuri, în vederea împăduririi, va trebui să aibă în vedere posibilitatea reală de a se asigura finanţarea de la bugetul statului, necesară pentru această acţiune.

De asemenea, există multe „rezerve“ referitoare la alte prevederi. De exemplu, noul Cod Silvic impune necesitatea avizării de către conducătorul autorităţii publice a şefilor de ocoale din structura Romsilva. Această autoritate este reprezentată de Departamentul pentru Ape, Păduri şi Piscicultură (DAPP) din cadrul Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice.

Din păcate, nimeni nu a ţinut cont că RNP are personalitate juridică şi face angajări conform prevederilor Codului Muncii, Statutului personalului silvic, Contractului colectiv de muncă.

O altă modificare impune obligativitatea de a obţine autorizaţia de practică pentru personalul silvic, fără a fi vorba de o profesie liberală. Chiar dacă ar fi, dreptul de liberă practică nu se acordă de către autorităţi, ci de organizaţii profesionale acreditate!

Noul Cod Silvic mai prevede asigurarea pazei proprietăţilor private sub 30 ha, cu finanţare din sursele proprii ale Romsilva. Aceste suprafeţe însumează aproximativ un milion de hectare, iar în unele judeţe RNP are structuri de administrare pentru numai 10-20% din fondul forestier. De unde personal? De unde bani?

Viitoarea lege, un instrument politic?

Marian Stoicescu, preşedintele Federaţiei pentru Apărarea Pădurilor (FAP), a mers mai departe şi a afirmat recent că, prin prevederile sale, proiectul de lege aserveşte personalul silvic de pe tot cuprinsul ţării politicului, transformând Codul Silvic într-un instrument electoral pentru anul 2014. În opinia sa, Codul Silvic este cea mai importantă lege pentru domeniul silvic şi forestier din România. De aceasta depind menţinerea, dezvoltarea şi gospodărirea durabilă a pădurilor.

„Codul Silvic nu trebuie transformat într-o lege de susţinere a politicului în campaniile electorale, campanii care încep din anul 2014, prin posibila politizare a personalului silvic şi posibila folosire a resurselor pădurii în susţinerea acestor campanii. Codul Silvic trebuie să rămână o lege pentru menţinerea, dezvoltarea şi gospodărirea durabilă a pădurilor“, a declarat Stoicescu. În timpul conferinţei de presă, preşedintele FAP a amintit că, în ultimii ani, au fost omorâţi patru pădurari de către infractori surprinşi furând lemn în pădure, iar în fiecare an au fost semnalate peste 40 de cazuri de agresiuni asupra pădurarilor, soldate cu vătămări corporale deosebit de grave.

„Acţiunea de denigrare a personalului silvic, susţinută de unii factori politici, are scop ca opinia publică să accepte ideea politizării acestui personal şi să ascundă adevărata cauză a distrugerii pădurilor din România: nerespectarea, începând cu anul 2008, de către autoritatea publică centrală, care răspunde de silvicultură, a prevederilor actualului Cod Silvic, respectiv inexistenţa vreunei iniţiative de acordare a subvenţiilor prevăzute de lege pentru paza şi administrarea pădurilor particulare până în 30 ha“, a menţionat Stoicescu.

Din aceste motive, FAP a organizat în lunile noiembrie şi decembrie 2013 pichete de protest sub geamurile Parlamentului, cerând parlamentarilor să nu voteze acele articole care fac rău pădurii.

Câteva revendicări

Dintre revendicări menţionăm „depolitizarea sectorului silvic, inclusiv a instituţiilor de administrare a pădurilor, pentru a nu se favoriza apariţia corupţiei, a furturilor de lemn şi a distrugerii pădurilor. În acest sens, se solicită să fie menţionată în textul proiectului de lege nedependenţa de factorul politic a personalului angajat în sectorul silvic“.

Se cere scoaterea din textul legii autorizarea, suspendarea sau retragerea autorizaţiei de practică a personalului silvic conform unei proceduri aprobate de autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură (DAPP), deoarece personalul silvic va fi înregimentat politic, pentru a nu-şi pierde locurile de muncă şi pentru a avea posibilitatea să-şi practice profesia.

De asemenea, FAP solicită eliminarea prevederii conform căreia şeful de ocol silvic din cadrul RNP este numit cu avizul DAPP, pentru că acest lucru poate aservi politic toţi conducătorii de unităţi şi subunităţi, implicit tot personalul din cadrul Romsilva.

Nu în ultimul rând, se doreşte „eliminarea interzicerii vânzării masei lemnoase pe picior, măsură ce va falimenta RNP, ocoalele silvice private şi majoritatea agenţilor economici autohtoni care exploatează sau procesează masa lemnoasă exploatată, favorizând însă agenţii economici foarte puternici care vor dicta astfel preţul masei lemnoase“.

Stoicescu a mai spus că este absolut necesară depolitizarea viitorului Consiliu Naţional pentru Silvicultură, astfel încât acest organism să fie constituit şi să funcţioneze pe baza unui regulament care să nu fie impus de DAPP.

Traian Dobre

RNP împădureşte peste 6.100 ha în 2013; marţi are loc prima acţiune a 'Lunii Plantării Arborilor'

Ministerul Mediului şi Schimbărilor Climatice şi Regia Naţională a Pădurilor - Romsilva organizează marţi prima acţiune de împădurire din acest an, eveniment care se va desfăşura pe raza Ocolului Silvic Snagov din cadrul Direcţiei Silvice Ilfov.

'Lunii Plantării Arborilor' are loc în fiecare an, în perioada 15 martie - 15 aprilie, cu acest prilej Romsilva demarând o serie de activităţi de împădurire şi alte manifestări dedicate formării conştiinţei forestiere în rândul cetăţenilor.
Această perioadă coincide cu lucrările specifice campaniei de împăduriri de primăvară, în cadrul căreia se vor realiza 3.713 hectare, din cele 6.120 hectare programate a se împăduri în anul 2013.

'În afara lucrărilor de împădurire ce urmează să fie realizate în suprafeţele de fond forestier administrate, în acest an Romsilva este pregătită să sponsorizeze cu circa un milion de puieţi forestieri, persoanele fizice şi juridice care doresc să-şi împădurească suprafeţe proprii şi să valorifice, prin vânzare, la preţuri accesibile, alte două milioane de puieţi forestieri şi ornamentali', a anunţat recent Romsilva.

La eveniment sunt invitaţi să participe reprezentanţi ai Guvernului, Parlamentului, ONG-urilor de profil şi mass-media.

Sursa AGERPRES

Abonează-te la acest feed RSS