reclama youtube lumeasatuluitv

Romsilva a dat startul campaniei de împăduriri de toamnă

Campania de împăduriri de toamnă a fost marcată oficial, joi, la Ocolul Silvic Brănești din cadrul Direcției Silvice Ilfov, la eveniment participând domnul Dragoș Ciprian Pahonțu, directorul general al Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva, domnul Cezar Răduță, director al Direcției Silvice Ilfov, colegi silvicultori, elevi și cadre didactice ale Colegiului Silvic ”Theodor Pietraru” din Brănești.

Pentru campania de împăduriri de toamnă, Romsilva a planificat plantarea a    4,1 milioane de puieți forestieri, urmând să fie regenerate 2.537 de hectare fond forestier de stat, din care 1.340 de hectare regenerări naturale și 1.233 de hectare prin împăduriri. De asemenea, sunt prevăzute completări curente în plantații pe o suprafață de 207 de hectare și lucrări de refacere a plantațiilor pe alte 141 de hectare.

Programul anual de regenerare a pădurilor de stat administrate de Romsilva, prevedere împăduriri pe o suprafață de 14.252 de hectare, din care 8.721 de hectare prin regenerări naturale și 5.531 de hectare prin împăduriri, completări curente în plantații pe 2.589 de hectare și lucrări de refacere a plantațiilor afectate de calamități pe alte 306 hectare.

IMPADURIRE TOAMNA 3 1

În campania de împăduriri de primăvară, Romsilva a regenerat 12.100 de hectare, adică 84,9% din programul anual, 7.629 de hectare fiind regenerate natural, iar 4.471 de hectare au fost împădurite. În campania de primăvară au fost plantați 28,9 miioane de puieți, valoarea investițiilor în regenerarea pădurilor de stat ridicându-se la 70,3 milioane de lei.

În ultimii 26 de ani, Regia Națională a Pădurilor – Romsilva a regenerat natural sau artificial peste 540.000 de hectare păduri de stat. Romsilva administrează 3,14 milioane de hectare păduri de stat, aproximativ 47% din totalul fondului forestier național.

Mii de hectare de pădure afectate de fenomenele meteorologice extreme din ultima săptămână

Fenomenele meteorologice extreme înregistrate, în ultimele zile, în mai multe județe din vestul țării, au produs pagube semnificative în pădurile proprietatea publică a statului, administrate de Regia Națională a Pădurilor – Romsilva.

Astfel, din primele date provizorii centralizate, a rezultat un volum cumulat al arborilor rupți sau doborâți de aproximativ 460.000 de metri cubi, din care 246.000 de metri cubi sunt doborâturi în masă, adică întreaga suprafață de pădure a fost afectată. La un volum mediu de 300 de metri cubi la hectar, specialiștii Romsilva estimează că peste 700 de hectare de pădure au fost doborâte complet.

Datele sunt provizorii, având în vedere că inventarierea arborilor afectați este îngreunată de blocarea căilor de acces.

Cele mai mari pagube au fost înregistrate la Direcția Silvică Bihor, cu aproximativ 200.000 de metri cubi, Direcția Silvică Arad, cu 85.000 de metri cubi și Direcția Silvică Maramureș, cu 70.000 de metri cubi.

Echipe ale Romsilva acționează în continuare pentru deblocarea căilor de acces și inventarierea arborilor doborâți.

Conform normelor silvice, suprafețele vor fi refăcute de silvicultori, în cazul doborâturilor în masă, unde distrugerile sunt complete, după obținerea aprobărilor legale și după evacuarea lemnului afectat, terenul fiind reîmpădurit în cel mult doi ani.

Reamintim că în primul semestru al acestui an, în urma fenomenelor meteorologice extreme au fost afectate alte 82.750,79 de hectare aflate în proprietatea publică a statului, administrate de Regia Națională a Pădurilor – Romsilva. Din acestea, 136,4 hectare au fost doborâturi în masă.

Anul trecut, fenomenele meteorologice extreme au afectat, în total, în pădurile de stat administrate de Romsilva, o suprafață cumulată de 204.687 de hectare, volumul total de produse accidentale fiind de 1.347,8 mii metri cubi.

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva administrează 3,14 milioane de hectare de pădure aflate în proprietatea publică a statului și asigură servicii silvice, pe baze contractuale, pentru încă un milion de hectare aflat în proprietatea unităților administrative sau în cea privată.

Sursa: RNP-Romsilva

Romsilva a identificat alte aproape patru mii de hectare de păduri virgine și cvasivirgine

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva a identificat în primul semestru al anului alte 3.840,46 de hectare de păduri virgine și cvasivirgine, solicitând deja introducerea acestor suprafețe de pădure, aflate în proprietatea publică a statului, în Catalogul Național al Pădurilor Virgine și Cvasivirgine, conform Ordinului de Ministru 2525/2016.

Din acestea, 2.996,38 de hectare sunt păduri virgine și 844,08 hectare păduri cvasivirgine.

Specialiștii Romsilva au identificat 1.757,71 hectare la Ocolul Silvic Arpașu din județul Sibiu, 1.063 de hectare la Ocolului Silvic Strâmbu Băiuți din județul Maramureș și 175,67 de hectare la Ocolul Silvic Tarnița din județul Mehedinți, toate încadrându-se în categoria funcțională păduri virgine.

În județul Maramureș au fost identificate, în total, 633,21 hectare păduri de stat care se încadrează în categoria funcțională păduri cvasivirgine, pe raza ocoalelor silvice Groșii Țibleșului, Mara și Strâmbu Băiuți. Au mai fost identificate și alte păduri cvasivirgine în județul Caraș-Severin, 58,33 hectare la Ocolul Silvic Berzeasca, în județul Hunedoara, 87,41 hectare pe raza Ocolului Silvic Geoagiu, și în județul Neamț, 65,13 hectare la Ocolul Silvic Pipirig.

Procesul de identificare și includere a suprafețelor în Catalogul Național al Pădurilor Virgine și Cvasivirgine continuă, anual, specialiștii Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva analizând peste 300 de mii de hectare fond forestier aflat în proprietatea publică a statului.

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva a inclus deja, anul trecut, 9.983 de hectare în Catalogul Național al Pădurilor Virgine și Cvasivirgine.

Recent, Regia Națională a Pădurilor – Romsilva, Ministerul Apelor și Pădurilor, împreună cu organizațiile WWF România și Greenpeace România au reușit introducerea a 24.679,4 hectare de păduri virgine și seculare de fag în Patrimoniul Mondial Natural al UNESCO, din acestea, 24.341,3 de hectare fiind în proprietatea publică a statului și administrate de Romsilva.

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva administrează 3,14 milioane de hectare fond forestier proprietate publică a statului și 22 de parcuri naționale și naturale.

Sursa: Romsilva

Modificarea Codului Silvic dă bătăi de cap și RNP-ului

În Parlamentul României se află în dezbatere și modificarea Codului Silvic. Acest subiect a generat și continuă să genereze numeroase și înfocate controverse. Acestea sunt cu atât mai aprinse cu cât modificarea Codului Silvic urmează unor alte acte normative care au redus drastic sancțiunile aplicate pentru tăierea ilegală a copacilor din pădure. În acest context există temeri că modificarea Codului Silvic în sensul despre care se vorbește în Parlament ar conduce la un adevărat haos și ar declanșa un jaf la scară națională a pădurilor.

Un punct de vedere a două federații ale forestierilor din Bucovina am prezentat în numerele trecute. Am considerat necesar să avem și un punct de vedere al Regiei Naționale a Pădurilor Romsilva. Această regie administrează aproximativ jumătate din pădurile României. Iată, așadar, ce crede despre această modificare legislativă conducerea Romsilva:

„Unele dintre propunerile respective, în forma actuală, ar avea impact direct asupra Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva, prin majorarea la 65% a volumului de masă lemnoasă recoltată de unitățile regiei și prin implicarea unităților administrativ-teritoriale în centralizarea solicitărilor de lemn de foc destinate populației.

În fondul forestier administrat de Regia Națională a Pădurilor, volumul de lemn din categoria produselor accidentale, de igienă și cel rezultat din lucrările de îngrijire a arboretelor tinere reprezintă circa 45% din volumul recoltat anual, iar dacă se adaugă și volumul care poate fi tras la sorți, de maximum 20% din volumul anual, conform Regulamentului în vigoare, s-ar ajunge la 65%, care trebuie recoltat prin resurse proprii sau prin prestări servicii.

Spre exemplu, anul trecut, la nivelul Regiei, din volumul total de masă lemnoasă, a fost pus în circuitul economic 17% în regie proprie și 5% prin prestări servicii. Considerăm că această reglementare nu trebuie să fie imperativă, lăsând Regiei Naționale a pădurilor – Romsilva opțiunea modului de exploatare, în funcție de posibilitățile reale de exploatare.

În privința implicării unităților administrativ-teritoriale în centralizarea solicitărilor de lemn de foc pentru populație, menționăm că Regia a realizat deja un inventar al comunităților locale dependente de lemnul de foc recoltat de Regie, urmând ca ele să beneficieze cu prioritate de această resursă.

Menționăm că unitățile Regiei pot acoperi doar parțial necesarul de lemn de foc în unele zone ale țării, acolo unde pădurile au fost retrocedate foștilor proprietari. RNP administrează la această dată 3.145.703 ha fond forestier proprietate publică a statului, ceea ce reprezintă 49% din fondul forestier național.“

Una dintre principalele modificări ale Codului Silvic este creșterea cantității de lemn de foc ce ar urma să se recolteze anual la nouă milioane metri cubi, în condițiile în care, până acum, anual s-au valorificat în jur de cinci milioane m.c.

Alexandru GRIGORIEV

Revista Lumea Satului nr. 12, 16-30 iunie 2017 – pag. 40

Forestierii bucovineni avertizează: „Piața lemnului va fi iremediabil bulversată!“

Recent, mai mulți parlamentari au solicitat modificarea Codului Silvic. Inițiativa lor a stârnit reacții puternice din partea unor asociații ale forestierilor. Într-un document comun depus la Senat, Asociația Forestierilor „Valea Someșului“ și Asociația Forestierilor „Bucovina“ atrag atenția asupra gravității implicațiilor acestor modificări. În plus, ceea ce este o dovadă de normalitate, chiar dacă o normalitate mai rar întâlnită în România, propun și soluții alternative.

În continuare prezentăm cele mai importante părți din document:

„Constatăm cu regret că propunerile de modificare a Codului Silvic înregistrate la Senat de un grup de parlamentari PSD vor bulversa ireversibil piața lemnului, vor duce la distrugerea capitalului privat din sectorul de exploatare și industrializare a lemnului și vor scumpi lemnul de foc pentru marea majoritate a populației.

Așa cum reiese din motivarea propunerii legislative de modificare a Codului Silvic, necesarul de lemn de foc ar fi de cca 18 milioane mc, în condițiile în care, conform EUROSTAT, anual s-a valorificat ca lemn de foc un volum de cca 5 milioane mc. Cum motivează specialiștii care au redactat textul diferența de 13 milioane mc? Cum vor reuși angajații RNP să sporească volumul de lemn de foc legal recoltat, în condițiile în care volumul ce poate fi recoltat legal din proprietatea publică a statului este de cca 9 milioane mc, din acest volum lemnul de foc reprezentând cca 4 milioane mc?

Cantitatea de lemn de foc recoltată legal este aceiași, indiferent de cine o valorifică.

Am susținut și susținem valorificarea lemnului din pădurile proprietatea publică a statului prin agenți economici pentru a permite competitivitatea, dezvoltarea comunităților locale, dezvoltarea mediului de afaceri și a capitalului românesc.

După 27 de ani de economie de piață este obligatorie valorificarea lemnului în condițiile eficienței economice și, dacă ne referim la lemnul de foc, este obligatorie asigurarea necesarului potrivit nevoilor consumatorului – livrat la domiciliul acestuia, despicat, uscat, paletizat. Utilizând această resursă, am creat un serviciu la îndemâna populației care creează locuri de muncă și aduce taxe și impozite bugetului de stat.

Sub masca populistă a asigurării lemnului de foc pentru populație, un grup de foști angajați ai RNP, acum parlamentari, au strecurat în proiectul de modificare a Codului Silvic prevederi ce contrazic principiile concurenței și liberul acces la resursa de masă lemnoasă.

Prin aceste modificări se forțează facilitarea accesului operatorului economic RNP la peste 70% din volumul de masă lemnoasă din proprietatea publică a statului de care va profita discreționar, pe alese, evitând valorificarea acestuia prin licitație publică, instituindu-se monopolul de stat pe piața lemnului de foc, precum și pe piața lemnului de lucru subțire.

Este inacceptabilă propunerea de la punctul prin care se urmărește vânzarea directă a lemnului rămas nevalorificat, evitându-se astfel concurența unei licitații publice.

Adoptarea acestor măsuri va duce la crearea unei noi clase de privilegiați care vor avea acces, pe bază de recomandare, la lemnul oferit de stat.

Asigurarea lemnului de foc pentru populație este reglementată de Ordinul 413/2001, iar art. 6 (2) prioritizează asigurarea lemnului de foc către «invalizi, bătrâni, familii sărace cu situații deosebite, creșe, grădinițe, case de copii…», suprareglementarea acestui serviciu prin Codul silvic fiind nejustificată.

Considerăm că aprovizionarea cu lemn de foc va fi mult mai dificilă în special în zonele din sudul țării, unde suprafața fondului forestier nu poate acoperi necesarul de lemn de foc, iar agenții economici din centrul și nordul țării nu vor mai dispune de volumele necesare pentru a aproviziona și această regiune.

Pentru rezolvarea problemei lemnului de foc propunem:

1. Eliminarea TVA la vânzarea lemnului de foc către persoane fizice. Măsura va reduce prețul lemnului, dar în același timp va elimina și evaziunea de pe acest segment de piață.

2. Adoptarea Legii biomasei prin care să fie valorificate resursele lemnoase provenite din resturi de exploatare, vârfuri, crengi, din vegetația aflată în afara fondului forestier, a resturilor provenite din agricultură (paie, coceni, resturi).

3. Facilități și sprijin din partea Statului pentru realizarea lucrărilor de izolare termică a clădirilor și utilizarea instalațiilor solare pentru asigurarea apei calde menajare.

4. UAT-urile prin intermediul serviciilor sociale specializate să identifice persoanele nevoiașe și, în baza unui estimat, să lanseze proceduri publice de achiziție a lemnului de foc pe care să îl pună la dispoziția acestora.“

Precizăm că cele două asociații reunesc peste 700 de firme ce dețin atestate de exploatare eliberate de Ministerul Apelor și Pădurilor și, împreună, pot exploata și comercializa un volum de cca două milioane mc masă lemnoasă anual.

Alexandru GRIGORIEV

Revista Lumea Satului nr. 10, 16-31 mai 2017 – pag. 46-47

Au scăzut tăierile ilegale de pădure

Tăierile ilegale în fondul forestier de stat administrat de Regia Națională a Pădurilor – Romsilva înregistrează noi scăderi, volumul acestora fiind cu 20,86% mai mic în primul trimestru al anului, în comparație cu perioada similară a anului trecut.

Astfel, în primele trei luni ale acestui an s-a înregistrat un volum al tăierilor ilegale de 8.533 metri cubi, față de 10.782 metri cubi în primul trimestru din 2016. Prejudiciul provocat de tăierile ilegale este, de asemenea, în scădere, la 2,27 milioane de lei, față de 3,2 milioane de lei în primul trimestru al anului trecut.

Angajații Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva au efectuat în primul trimestru al acestui an 23.190 de controale privind circulația materialului lemnos, din care 5.274 în comun cu organele de poliție, fiind constatate 335 de infracțiuni silvice și 4.638 de contravenții silvice. În urma acestor controale, au fost aplicate amenzi cu o valoare totală de 9,8 milioane de lei și s-au confiscat 4.790 de metri cubi de material lemnos.

Și în fondul forestier privat administrat de Romsilva, volumul tăierilor ilegale s-a diminuat în primele trei luni ale anului cu 20,14%, înregistrându-se 4.408 metri cubi tăiați ilegal.

Datele centralizate în primul trimestru al anului confirmă tendința descrescătoare a tăierilor ilegale în fondul forestier de stat, pe fondul intensificării controalelor angajaților Romsilva, anul trecut înregistrându-se o scădere semnificativă, de 16,27%, adică un volum total de 47.788 de metri cubi.

În schimb, au crescut de patru ori agresiunile îndreptate împotriva personalului silvic, în primele trei luni fiind înregistrate 12 cazuri de agresiune, față de 3, în perioada similară a anului trecut.

Sursa – RNP ROMSILVA

Numărul incendiilor de pădure este în creștere

Numărul incendiilor de pădure înregistrate, în primul trimestru al acestui an, în fondul forestier administrat de Regia Națională a Pădurilor – Romsilva, se apropie de totalul incendiilor produse în întreg anul 2016, arată centralizarea acestor evenimente pe primele trei luni.

Astfel, în primul trimestru s-au înregistrat 129 de incendii de pădure în fondul forestier administrat de Romsilva. Aceste incendii au afectat în total 592,3 hectare, pagubele fiind evaluate la 6.700 de lei. Spre comparație, pe întregul an 2016, la nivelul fondului forestier proprietate publică a statului, s-au înregistrat 135 de incendii de pădure, care au afectat în total 452,9 hectare, pagubele ridicându-se la 207.628 de lei.

Cele mai multe incendii s-au produs, de la începutul anului, în județele Gorj, 37, Mehedinți, 22, și Alba, cu 17 incendii.

Cum aproape 95% din incendii au fost provocate de focuri nesupravegheate, Regia Națională a Pădurilor – Romsilva recomandă supravegherea focului lângă păduri, iar la plecare, verificarea stingerii acestuia.

Pentru prevenirea incendiilor, angajații Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva iau măsuri de monitorizare a fondului forestier administrat, prin patrule în zonele cu vulnerabilitate sporită la incendii și amplasează panouri avertizoare la limita fondului forestier, la intrarea pe drumurile forestiere și de-a lungul traseelor turistice.

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva administrează 3,14 milioane de hectare fond forestier aflat în proprietatea publică a statului.

Sursa: Regia Națională a Pădurilor - ROMSILVA

Acțiune civică DuPon Pioneer - plantare de arbori

DuPont Pioneer este una dintre cele ami cunoscute companii de pe piața agricolă la nivel mondial. Activează cu succes, iar fermierii colaboratori obțin producții care le asigură rentabilitate fermei. Însă pe lângă cercetare și oferirea produselor de calitate, reprezentanții companiei au grijă de mediu, ba mai mult aceasta este una dintre valorile de bază. Din acest motiv în Luna Plantării Arborilor, compania DuPont Pioneer a organizat sâmbătă 18 martie o acțiune de împădurire ce a avut loc cu sprijunul Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva, pe raza Ocolului Silvic Brănești.

“Una din valorile noastre fundamentale ale comapniei nostre este grija față de mediu. Ne-am adresat Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva sa deveneim parteneri pentru o zi în Luna Plantării Arborilor. Este o campanie la care au participat reprezentații Pioneer alături de familie și de tânăra generație pentru care noi am realizat până la urmă această acțiune și pentru care vrem să devenim un model. Noi cei implicați în domeniul agricol știm faptul că trebuie să avem grijă de sol pentru a asigura hrana de zi cu zi, însă pe lângă hrană, trebuie să ne asigurăm un mediu cât mai sănătos urmașilor noștri.De aceea, țin să mulțumesc Regiei Naționale a Pădurilor pentru sprijinul acordat și îi felicit pe toți cei care în perioada 15 martie- 15 aprilie se implică în campania Luna Plantării Arborilor” , a delarat Maria Cîrjă, director marketing DuPont Pioneer România și Republica Moldova.

plantari arbori

Acțiunea de împădurire a avut loc cu sprijinul reprezentaților Regiei Naționale a Pădurilor, iar arborii au fost plantați sub îndrumarea acestora conform schemei indicate: 2x0.75 metri.

“Ne bucurăm că reprezentații DuPont Pioneer au fost alături de noi în acestă acțiune de regenerare a pădurii. Este bine de știut faptul că Romsilva pune la dispoziție puieți din pepinierele proprii atât pentru campania de primavară, cât și pentru campania de toamnă. Producem anul aproximativ 47 de milioane de puieți, dintre care donăm prin sponsorizare persoanelor îndreptățite cca. 2 milioane, conform Legii 32/94. Țin să precizez faptul că pădurea trebuie privită ca fiind principalul factor de mediu pentru noi oamenii, iar în contextul schimbărilor climatice, consider că rămâne principalul factor de echilibru“, a specificat ing. Emilian Balea - Regia Națională a Pădurilor Romsilva.

Parcela în care s-a desfășurat activitatea de plantare făcea cândva parte din celebrii Codrii Vlăsiei în care predominau stejarii masivi. Cum de-a lungul timpului au avut loc defrișări și ulterior regenerări naturale sau artificiale, dar cu specii mai puțin rentabile astăzi, acțiunea Romsilva a vizat plantarea de puieți de stejar, însă alături de puiți de frasin, păr și sânger.

plantari arbori RNP Romsilva

Larissa SOFRON

Victorie după 16 ani. Regia Națională a Pădurilor - Romsilva a câștigat procesul cu Fondul Bisericesc Ortodox Român al Bucovinei

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva a câștigat definitiv procesul cu Fondul Bisericesc Ortodox Român al Bucovinei, 166.813 hectare de fond forestier rămânând astfel în proprietatea publică a statului român și în administrarea Romsilva.

Procesul a fost intentat acum 16 ani de Fondul Bisericesc Ortodox Român al Bucovinei, care a cerut recunoașterea dreptului de proprietate pentru cele 166.813 de hectare, aflate în județul Suceava.

Litigiul s-a judecat în acești ani la mai multe instanțe din țară, în mai multe cicluri procesuale, la Curtea de Apel Suceava, Curtea de Apel Galați, Curtea de Apel Timișoara, Curtea de Apel Cluj, precum și Înalta Curte de Casație și Justiție.

Acțiunea Fondul Bisericesc Ortodox Român al Bucovinei a fost respinsă definitiv de Curtea de Apel Cluj și irevocabil de Înalta Curte de Casație și Justiție acum trei ani, iar calea extraordinară de atac a revizuirii a rămas irevocabilă în acest an, prin Decizia 192 a Înaltei Curți de Casație și Justiție.

În cursul anului trecut, juriștii Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva au reușit să păstreze în proprietatea publică a statului român încă 21.387 de hectare de fond forestier, cele mai multe în județele Buzău, 2.754 de hectare, Gorj, 2.622 de hectare și Argeș, 1.276 de hectare.

În urma aplicării legilor pentru restituirea proprietăților, fondul forestier proprietate publică a statului, administrat de Regia Națională a Pădurilor – Romsilva, s-a diminuat la 3,14 milioane de hectare, adică aproape 49% din totalul fondului forestier național.

Angajații Romsilva tot mai agresați de hoții de lemne

Un angajat al Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva, I.N., pădurar în cadrul Ocolului Silvic Pucioasa – Direcția Silvică Dâmbovița, a fost agresat recent de un grup de persoane surprinse în timp ce tăiau ilegal lemn din fondul forestier de stat. Angajatul Romsilva a fost internat în Spitalul Județean din Târgoviște, cu multiple leziuni la picioare și în zona toracică.

De la începutul anului, acesta este al șaptelea caz de agresiune asupra personalului de teren al Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva, pe fondul sporirii acțiunilor de pază și a controalelor. Agresiunile anterioare au avut loc pe raza Ocoalelor Silvice Ghimpați, județul Giurgiu, Roșiori de Vede, județul Teleorman, Dolhasca și Marginea, județul Suceava, Bocșa Montanei, județul Caraș-Severin și Târgu Mureș. În patru din aceste cazuri, personalul silvic agresat a necesitat îngrijiri medicale.

În toate cazurile de agresiune, organele de cercetare au deschis dosare de urmărire penală pentru infracțiunile de vătămare corporală sau ultraj.

La Romsilva, un an bun prevestește altul și mai bun

„Romsilva a încheiat anul 2016 cu rezultate foarte bune. În același timp, au fost create premisele ca și în anul 2017 activitatea Regiei să se desfășoare în condiții bune, care să conducă la rezultatele scontate“, a apreciat domnul Dragoș Ciprian Pahonțu, directorul general al Regiei Naționale a Pădurilor ROMSILVA.

Venituri mai mari, cu mai puțin lemn tăiat

Conform datelor prezentate de domnia sa, veniturile totale obținute în anul 2016 sunt de 1,932 miliarde lei, față de 1,842, câte erau prevăzute în bugetul de venituri și cheltuieli. Aceasta în condițiile în care au fost recoltați cu aproximativ 820.000 metri cubi de lemn mai puțin decât era planificat. „Este un lucru bun că am reușit să menținem în rezervă această cantitate de lemn. Este o presiune mai mică pe care am pus-o asupra pădurilor“, apreciază conducătorul regiei.

Una dintre cele mai mari realizări în domeniul depășirilor este la capitolul reîmpăduriri. Aproape 16.000 ha de pădure au fost regenerate în mod artificial sau natural în cursul anului trecut.

Cu acestea, suprafața totală de pădure rege­nerată în ultimii 25 de ani a ajuns să depășească 528.000 ha.

Cea mai mare parte a veniturilor realizate, aproape 87%, au provenit din vânzarea de masă lemnoasă. Alte cinci procente au fost obținute în urma serviciilor asigurate altor proprietari de păduri. Cele 30 de păstrăvării au produs 531 tone de pește, cu 23 mai mult decât era planificat. Au fost valorificate 173,8 tone carne de vânat, iar cele trei fazanerii ale Romsilva au obținut 28.598 de fazani.

O reușită importantă a celor 16.500 de angajați ai regiei a fost și reducerea furturilor de lemn. În primele nouă luni ale lui 2016, cantitățile de lemn tăiat ilegal din pădurile statului s-au ridicat la 36.000 mc, adică 0,3 – 0,4%, din cantitatea totală de lemn tăiat.

Lemnul de foc, o prioritate esențială

„Lemnul de foc a fost, în ultima parte a anului 2016, una dintre prioritățile esențiale pentru regie“, a ținut să precizeze dl Pahonțu. „În prima jumătate a anului 2016 legislația nu ne permitea să punem lemn pe piață în mod direct decât dacă rămânea neadjudecat după două licitații și o negociere directă. Lucru care, evident, nu se întâmpla.

Începând din toamnă, am putut vinde direct lemn de foc. Având în vedere situația, am făcut un efort să putem asigura cantități suficiente. Așa se face că, dacă în primele opt luni ale anului au fost puși pe piață direct 450.000 mc, în ultimele patru luni au fost vândute încă 400.000“, a mai adăugat directorul Romsilva.

„Punerea pe piață a acestor lemne de foc a reprezentat un efort major, în condițiile în care Romsilva administrează doar 49% din fondul forestier existent în România, iar 85% din dreptul de recoltare a fost vândut societăților comerciale atestate, în conformitate cu legislația existentă. Ca urmare, toate aceste cantități au fost obținute din cele 15 procente din masa de recoltat, rămase în patrimoniul regiei“, a ținut să sublinieze Dragoș Pahonțu.

Prețul mediu pentru metrul cub de lemn de foc oferit de Romsilva a fost de 132 lei, de trei – patru ori mai mic decât cel de pe piața liberă.

Licitațiile pentru 2017, aproape încheiate

Pentru anul 2017 au fost deja adjudecate, prin licitații publice, drepturile de recoltare pentru 3.336.590 mc de lemn, reprezentând 78% din volumul brut oferit agenților economici pentru anul acesta. Prețul mediu de pornire a licitației a fost de 149,48 lei/mc, iar cel de vânzare a urcat până la 185,64. La licitația principală au fost oferiți 1.223.491 mc rășinoase, 549.977 mc fag, 330.913 mc stejar, 552.577 mc diverse specii tari și 636.39 mc esențe moi.

În ceea ce privește modul în care au fost cheltuiți banii Romsilva, conducerea Regiei a fost la fel de transparentă. 88,5 milioane lei au fost cheltuiți pentru investiții, iar alte 100 milioane au fost adăugate fondului de accesibilizare. În acest din urmă capitol sunt incluse investițiile necesare pentru construcția a 127 de drumuri noi și 210 reabilitări/refaceri. Lungimea totală a drumurilor pe care s-a intervenit a fost de 1.626 kilometri. Alte drumuri, cu o lungime de 513 km au fost proiectate, lucrările urmând să înceapă în 2017.

Din fondul de investiții, 56,3 milioane de lei au fost cheltuite pentru cumpărarea de utilaje productive. 4,48 milioane lei reprezintă suma pusă la dispoziția hergheliilor aflate în administrarea Romsilva. O sumă însemnată, 777.000 lei, a fost cheltuită pentru funcționarea pepinierelor, care au furnizat puieții nece­sari regenerărilor de pădure.

„E important să fim alături de proprietarii de păduri!“

Dincolo de toate cifrele prezentate, cele mai importante realizări ale Romsilva sunt legate de modul în care personalul regiei cooperează cu ceilalți proprietari de păduri. Această chestiune este cu atât mai importantă cu cât, deși Romsilva reunește cei mai numeroși specialiști în domeniu, administrează mai puțin de jumătate din pădurile din România.

„Față de alte țări, în România nu s-a făcut niciodată educație forestieră, în adevăratul sens al cuvântului. Tocmai de aceea este important să fim alături de proprietarii de păduri“, consideră dl Pahonțu.

Noua legislație, recent intrată în vigoare, face posibil ca posesorii de păduri cu suprafețe de sub 30 ha să poată solicita Romsilva, cu titlu gratuit, atât paza pădurilor, cât și supravegherea stării de sănătate. „Acesta este un pachet de măsuri de minimis, cuprins în HG 864. O altă prevedere legală obligă regia să intervină și pentru combaterea dăunătorilor“, a mai arătat șeful Romsilva.

„În concluzie, 2017 poate fi un an bun pentru pădurile României, dacă lucrurile vor continua să se mențină pe făgașul acesta“, nădăjduiește directorul general al Romsilva.

Alexandru GRIGORIEV

Revista Lumea Satului nr. 2, 16-31 ianuarie 2017 – pag. 44-45

Alarmă „Este nevoie de educație în domeniul silvic!“

Dintotdeauna, pădurea a reprezentat una dintre cele mai importante și evidente componente ale avuției noastre naționale. Numai că, până în urmă cu mai bine de un sfert de secol, doar silvicultorii realizau că nu este și o rezervă inepuizabilă. Însă, în ultimele decade, tot mai mulți dintre noi am devenit conștienți că fondul forestier nu se poate regenera de la sine. În acest context se desfășoară programele de împădurire ale Regiei Naționale a Pădurilor, Romsilva.

Peste 34 milioane de puieți plantați în 2016

„Multe dintre cele ce se petrec sunt cauza necunoașterii cu adevărat a ceea ce se întâm­plă în silvicultură. Din acest motiv am conceput și am început derularea unui program de educare, în special pentru cei mai tineri, în acest sens. În 2017, acest program se va desfășura la o scară mai mare și va fi foarte vizibil“, ne-a declarat dl Dragoș Ciprian Pahonțu, directorul general Romsilva.

Cu ocazia lansării campaniei de împăduriri din anul 2016, care a avut loc în zona Ocolului Ghimpați, s-a dat startul programului de educare, prin plantarea de către pădurari, împreună cu elevii Școlii Gimnaziale din comuna Schitu, a unei suprafețe de cca 0,55 ha de pădure. Este doar o părticică minusculă din totalul de 3.500 ha, câte sunt programate pentru reîmpădurire în această toamnă. Dintre acestea, 1.471 ha vor fi regenerate natural, restul urmând a fi împădurite artificial. În plus, mai sunt prevăzute lucrări de completări curente pe 211 ha și de refacere pe 258 ha.

Acestea vin să se adauge celor 11.582 ha de pădure regenerate în această primăvară. Per total, anul acesta Romsilva și-a propus să reușească regenerarea a 14.570 ha de pădure, dintre care 8.640 ha pe cale naturală și 5.930 ha pe cale artificială. Pe încă 576 ha pădurea distrusă în urma unor calamități va fi refăcută, iar pe 2.525 ha vor fi completate golurile.

34,2 milioane de puieți produși în pepinierele proprii a folosit Regia Națională a Pădurilor pentru realizarea acestui plan. Costurile se ridică la peste 86 milioane de lei. Banii au fost obținuți prin alocarea unei cote din prețul obținut pentru vânzarea materialului lemnos tăiat.

Pădurile, armă împotriva schimbărilor climatice

Cele mai întinse suprafețe forestiere pe care se desfășoară în această toamnă activități de reîmpădurire se află în județele Tulcea – 712 ha, Dolj – 231 ha și Brăila – 176 ha. Suprafețe importante vor fi împădurite și în județele Ialomița, Călărași și Constanța. După cum se poate observa, se urmărește extinderea pădurilor, cu precădere în zonele din sudul Munteniei și din Dobrogea, cele mai afectate de secetă și arșiță. Conform studiilor specialiștilor, în ultimele decade temperatura medie anuală a crescut cu 0,8°C, ceea ce a provocat schimbări majore în ecosistemele de la noi.

În anii anteriori, în zone foarte sensibile, cum sunt cele din Lunca Dunării și din Delta Dunării, au fost efectuate experimente privind utilizarea unor noi specii sau crearea unor noi combinații de specii în aceeași pădure. Acum, rezultatele sunt transpuse în practică. S-au creat condiții pentru producerea de puieți de salcie selecționată și clone de plopi euroamericani.

Unul dintre principalele obiective urmărite este utilizarea cu precădere a speciilor autohtone și utilizarea celor hibride doar în zone unde acestea au condiții mai bune decât cele tradiționale.

Reîmpădurire, dar nu oricum

O altă chestiune care poate părea măruntă, dar în realitate este foarte importantă, este cea a stabilirii celei mai avantajoase combinații de specii, în funcție de condițiile zonei. Spre exemplu, la Albele, în zona Ocolului Silvic Ghimpați, unde s-a dat startul campaniei de toamnă, specia principală folosită a fost gârnița, specifică zonei. Dar, pentru a-i da un sprijin mai bun în dezvoltare, la fiecare trei rânduri de gârniță a fost intercalat câte unul de meri și peri pădureți, combinați cu sânger. De asemenea, s-a mai introdus, la câte cinci rânduri, și unul de cer. O astfel de combinație face ca puieții din cultura principală să aibă condiții optime de dezvoltare. Pădurea care va crește ulterior va fi una armonioasă, echilibrată și cu o structură omogenă.

Silvicultorii caută, după cum preciza dl Pahonțu, să stimuleze, cât mai mult posibil, regenerarea pe cale naturală a pădurilor, din cel puțin două motive. Primul dintre ele este de natură biologică. Pădurea regenerată pe cale naturală se va autoregla în privința soiurilor și asocierilor. Al doilea considerent este de natură economică. În cazul reîmpăduririlor naturale, costurile sunt reduse semnificativ. O împădurire artificială presupune o serie de operațiuni, unele destul de costisitoare. Se începe cu des­țelenirea terenurilor și scoaterea rădăcinilor vechi. În multe situații, având în vedere că este vorba despre foste păduri, rădăcinile sunt adânci și au dimensiuni deloc neglijabile. Urmează apoi scarificarea tere­nului, după care se realizează o arătură și o discuire, apoi pichetarea. Aceasta din urmă constă în marcarea pe teren a locului fiecărui puiet ce va fi plantat. O parte din aceste lucrări, Romsilva le realizează în regie proprie. Pentru altele, încheie contracte cu prestatori de servicii. Spre exemplu, în toamna anului trecut au fost încheiate contracte pentru lucrări de pregătire a terenului cu 22 de agenți economici, pentru 1.600 ha.

Nu doar suprafața contează

O privire neavizată aruncată pe statistici ar putea duce la concluzia că a te îngrijora de soarta pădurilor românești e doar un alarmism ieftin. La ora actuală, suprafața împădurită a țării noastre se ridică la peste 6,55 milioane ha, conform datelor INS. Adică, aproximativ la fel ca în 1950, de exemplu, când aveam 6,7 milioane ha. Dar suprafețele nu spun totul. În timp ce acum 40 de ani ponderea speciilor ce populau pădurile românești o dețineau esențele tari, valoroase, acum o dețin speciile repede crescătoare. Fagul și stejarul au fost înlocuite de tei, plop și arin, esențe cu o valoare economică redusă. Tocmai de aceea sunt cu atât mai mult de apreciat eforturile Regiei Naționale a Pădurilor și sub aspect calitativ, nu numai cantitativ.

În acest context, noul Cod Forestier, publicat la sfârșitul lunii noiembrie, creează un cadru legislativ care permite o mai mare eficiență a ajutorului pe care Romsilva dorește și poate să-l asigure deținătorilor privați de suprafețe forestiere. Doar în ultima lună, ONG-uri și persoane fizice au primit gratuit de la Regie aproape 180.000 de puieți.

În condițiile în care doar 3,15 milioane ha de pădure din cele 6, 55 milioane, câte are România, se află în proprietatea statului, astfel de colaborări devin de o importanță strategică. Și iată cum revenim la mesajul directorului general Romsilva, care insistă asupra importanței educației silvice!

Alexandru GRIGORIEV

Revista Lumea Satului nr. 1, 1-15 ianuarie 2017 – pag. 48-49

ROMSILVA ÎNCEPE VÂNZAREA POMILOR DE CRĂCIUN

Peste 61.000 de pomi de Crăciun sunt oferiți în acest an spre vânzare de către Regia Națională a Pădurilor – Romsilva, cei mai mulți, peste 41.000, fiind brazi și restul, molizi.

Aproape 36.000 de pomi de Crăciun sunt recoltați din culturi dedicate, precum cele sub culoarele electrice, din operațiunile silvice de rărituri, prin îndepărtarea arborilor tineri care împiedică dezvoltarea pădurii din care provin, iar peste 25.000 sunt puieți ornamentali, din pepinierele proprii, aceștia putând fi vânduți cu rădăcină protejată sau direct în ghivece, urmând să atingă dimensiunile pomilor de Crăciun în timp de șapte ani.

Cei mai mulți puieți ornamentali de brad provin din pepinierele Romsilva din județele Suceava, Ilfov, Prahova și Cluj.

Prețurile de vânzare sunt aceleași ca în ultimii ani - pentru pomii de Crăciun recoltați din regenerări naturale, între 10 și 30 de lei, în funcție de specie și înălțime, iar pentru pomii cu înălțimea de peste 3 metri, considerați comenzi speciale, prețurile sunt stabilite de direcțiile silvice, pornind de la 20 de lei pentru fiecare metru înălțime.

Pentru puieții ornamentali, prețurile variază între 30 și 150 de lei.

Vânzarea pomilor de Crăciun se face de către fiecare direcție silvică în parte, în funcție de comenzile primite de la agenții comerciali, sau direct către persoanele fizice.

Romsilva dă startul campaniei de împăduriri din toamna 2016

Aproape 3.500 de hectare vor fi regenerate artificial sau natural de Regia Națională a Pădurilor – Romsilva, în urma campaniei de toamnă de împăduriri, care a debutat vineri, 25 noiembrie, la Ocolul Silvic Ghimpați, din cadrul Direcției Silvice Giurgiu.

Romsilva va investi peste 30 de milioane de lei în regenerarea a 3.456 de hectare, urmând să folosească în jur de 5,5 milioane de puieți, din producție proprie. În cursul acestei campanii de toamnă, vor fi regenerate natural 1.471 de hectare, alte 1.985 de hectare urmând să fie împădurite artificial. În plus, mai sunt prevăzute lucrări de completări curente pe 211 de hectare și altele de refacere pe 258 de hectare.

Cele mai întinse suprafețe parcurse cu lucrări de împădurire se află în județele Tulcea, 712 de hectare, Dolj, 231 de hectare și Brăila, 176 de hectare.

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva a programat pentru întreg anul regenerarea a 14.570 de hectare, aflate în proprietatea statului, din care 8.640 hectare prin regenerări naturale și 5.930 de hectare prin regenerări artificiale. În plus, au fost planificate completări curente de 2.525 de hectare și lucrări de refacere în urma calamităților pe 576 de hectare.

Din aceste suprafețe, în campania derulată în primăvară, au fost regenerate 11.582 de hectare, adică 79,5% din programul anual, 7.418 de hectare pe cale naturală și alte 4.164 de hectare pe cale artificială. Romsilva a investit în campania de primăvară 56,4 milioane de lei, folosind 28,7 milioane de puieți din pepiniere proprii.

Romsilva a sprijinit și acțiunile de plantare inițiate de organizații non-guvernamentale sau persoane fizice oferind, gratuit, 177.600 de puieți, cu o valoare de 68.642 de lei.

”Dezvoltarea durabilă a pădurilor este prioritatea noastră și facem acest lucru de decenii, investind masiv, an de an, în regenerări. Refacem suprafețe mari de pădure și astfel le salvăm, împădurim altele de la zero, unele pe terenuri degradate, iar de aceste investiții vom beneficia și noi și generațiile viitoare, pentru că întreaga societate își dorește un mediu curat”, a declarat Dragoș Ciprian Pahonțu, directorul general al Romsilva, prezent la acțiunea de împădurire de la Ocolul Silvic Ghimpați.

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva administrează 3,15 milioane de hectare fond forestier de stat și a regenerat, în ultimii 25 de ani, peste 528.000 de hectare.

Codul Silvic, o altă lege negociată de grupuri de interese?

Tăierile ilegale de pădure par a fi o problemă fără sfârșit. La adăpostul unei legi care nu se aplică, în umbra sărăciei proprietarilor care nu își pot păzi pădurile, hoții de lemn, mai mari sau mai mici, au făcut prăpăd în peste 400.000 ha de pădure. O situație nepermisă în alte state, la noi pare că nu poate fi oprită nici cu presiunea ONG-urilor, nici cu cea a societății civile. Ne întrebăm atunci de ce avem un Cod Silvic și de ce nu se aplică? Avem o altă lege negociată de grupuri de interese? Care este situația în sectorul silvic, în opinia celor care încearcă să lupte cu drujba nemiloasă a prăduitorilor de pădure, aflăm de la Marian Stoicescu, președintele Federației pentru Apărarea Pădurilor.

– Domnule Stoicescu, reprezentați Apărarea Pădurilor, un ONG, dar și o structură europeană. Despre ce este vorba și în ce măsură vă implicați în domeniul silvic?

– Reprezint Federația pentru Apărarea Pădurilor, un ONG reprezentativ pentru societatea civilă din sectorul silvic, ce are ca președinți de onoare pe academicianul Victor Giurgiu, singurul silvicultor care este academician în Academia Română, pe domnul academician Mircea Malița, prof. univ. Ioan Milescu. În componența acestui ONG sunt multe organizații profesionale, dar și sindicale. Este vorba de Societatea Inginerilor Silvici din România – Progresul Silvic, Confederația – Consilva, Asociația Constructorilor Forestieri din România, Asociația Proprietarilor de Păduri din România, Asociația Pensionarilor Silvici din România. Sindicatele din silvicultură activează extrem de puternic în această organizație, noi punem mare accent pe modul de administrare a pădurilor, pe statutul personalului silvic și luptăm ca demnitatea acestei profesii să nu fie știrbită.

– Ați enumerat mai multe structuri care fac parte din acest ONG, dar v-aș întreba cât de eficientă este activitatea tuturor acestor structuri în contextul în care știm ce se întâmplă în păduri?

– Federația pentru Apărarea Pădurilor își face datoria, apără pădurea, dar și pe cei care slujesc pădurea, iar lucrul acesta îl facem prin diferite acțiuni, manifestări și, dacă este nevoie (și a fost nevoie), prin organizarea unor acțiuni de protest la nivelul ministerului de resort, a Guvernului, pentru a apăra pădurea în primul rând printr-o legislație normală, astfel încât pădurea româ­nească să fie manageriată corect.

– Cu toate acestea, se defrișează ilegal păduri. Este adevărat?

– Din păcate, este adevărat. Problema cea mare este în sectorul silvic privat. Să nu uităm că, din totalul de 3,1 mil. ha de păduri private din România, 600.000 ha de sunt neadministrate, nepăzite, iar din această suprafață circa 400.000 ha sunt deja distruse. Acest lucru s-a întâmplat prin acțiunea unor grupuri bine organizate, grupuri de interese care acum acționează pentru a accede la lemnul pădurilor statului, intervenind chiar la unele structuri guvernamentale și autorități pentru a obține o legislație favorabilă accesului la aceste păduri. Totodată, Apărarea Pădurilor își va face datoria și va reacționa. Am organizat până acum 8 acțiuni de protest, pentru că a fost nevoie de ele, 6 pichetări la Ministerul Mediului și la Guvern și 2 mari mitinguri în Piața Victoriei.

– Dar avem legislație. Orice pădure, indiferent în proprietatea cui se află, trebuie exploatată în regim silvic. De ce nu se întâmplă lucrul acesta? Organele care ar trebui să impună și să verifice aplicarea legii nu își fac datoria?

– Aşa este. În primul rând nu respectă legislația. Avem Codul Silvic și există un articol 97 în Codul Silvic ale cărui prevederi sunt clare. Statul, prin Guvern, acordă subvenții proprietarilor de păduri private care au proprietăți forestiere până în 30 ha pentru a-și putea administra, păzi aceste păduri. Din păcate, de când a apărut Codul Silvic și până în prezent nu s-a acordat niciun ban proprietarilor de păduri. De aceea sunt acele 400.000 ha de păduri din sectorul privat distruse. Statul, prin Guvern, prin Autoritatea Publică Centrală care răspunde de silvicultură, prin Ministerul Mediului – Departamentul pădurilor trebuie să-și facă datoria și să respecte legea.

– Reprezentați și o structură silvică la nivel euro­pean. Ați apelat la sprijinul lor pentru a pune ordine în sistemul silvic românesc?

– Am avut onoarea să fiu ales în aprilie anul acesta ca președinte al Consiliului Silvicultorilor Europeni, cea mai importantă organizație profesională a silvicultorilor din Europa, cu aproape 60.000 de membrii din 13 țări. Acest consiliu este informat despre situația terenurilor forestiere din fiecare țară și își face datoria. Noi am făcut apel prin acest consiliu la autoritățile române să ia măsuri, astfel încât instituțiile abilitate să aplice acel management forestier durabil în toate pădurile României.

– În ultimele luni s-au produs schimbări radicale la conducerea RNP – Romsilva. Este benefică sau a perturbat oarecum activitatea din domeniul silvic?

– Noi considerăm că această schimbare era nece­sară în contextul în care se afla fosta conducere. Sperăm ca noul director general al Romsilva, ing. Ciprian Pahonțu, să dea dovadă de performanța profe­sională pe care noi știm că o are și să ajute pădurile de stat și cele 1,9 mil. ha de păduri din sectorul privat și pe care le administrează, un total de 4,3 mil. ha. Așteptăm lucruri bune de la noua conducere.

– Credeți că se vor reglementa lucrurile de așa manieră încât să nu se mai defrișeze ilegal în sectorul silvic? În viitor să nu se mai vorbească de astfel de acțiuni?

– La nivelul regiei sunt sigur că așa se va întâmpla, nici până acum în sectorul de stat nu au fost tăieri ilegale pe suprafețe mari, dar cred că aceste tăieri ilegale vor fi eradicate, iar în sectorul silvic privat noi, ca reprezentanți ai societății civile, ne vom face datoria și vom trage de mânecă autoritățile dacă nu se vor lua măsuri de salvare a acestor păduri.

Ion Banu, Patricia Pop

Revista Lumea Satului nr. 14, 16-31 iulie 2016 – pag. 46-47

Avem perdele forestiere realizate în proporție de 0,45%

În 2014, prin OUG nr. 38 de modificare a Legii 289/2002, Guvernul României a aprobat Programul național de realizare a perdelelor forestiere pentru protecția autostrăzilor și a drumurilor naționale. Fără a fixa un orizont de timp pentru plantare, programul prevede înființarea, în 33 de județe, a 5.257 ha de perdele, care să protejeze 1.752 km de căi rutiere. Cele mai mari investiții vizează județele Călărași (162 km de drum, 488 ha de perdele) și Teleorman (125 km de drumuri, 375 ha de perdele).

Regia Națională a Pădurilor – Romsilva și structurile sale teritoriale au calitatea de autoritate contractantă, fondurile fiind asigurate de la bugetul statului, în limita sumelor anuale aprobate cu această destinație și derulate prin Departamentul pentru Ape, Păduri și Piscicultură din cadrul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP).

23,69 ha plantate, dintr-un program de 5.257 ha

Până în clipa de față au fost realizate perdele de protecție pe o suprafață de 23,69 ha (0,45% din totalul programului) corespunzătoare tronsonului Autostrăzii A2 dintre Cernavodă și Fetești, care vor proteja împotriva înzăpezirilor 11 km de magistrală, pe ambele sensuri. Plantarea s-a efectuat în toamna anului 2014 pe un teren trecut din proprietatea publică a statului și administrarea Agenției Domeniilor Statului în fondul forestier proprietate publică a statului și în administrarea Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva. Probabil din acest motiv a existat mai multă operativitate. În rest, este nevoie de procedura mai greoaie a exproprierilor.

Din datele furnizate de Romsilva, prin Direcția de Comunicare a MMAP, în afară de suprafața plantată pe A2 sunt elaborate documentații tehnice pentru încă 39,71 ha de perdele (0,75%): 31,81 ha pe Autostrada A1 București – Pitești, în dreptul localităților Dragomirești Vale (Ilfov), Vânătorii Mici, Joița (Giurgiu), Corbii Mari, Uliești (Dâmbovița) și Rătești (Argeș); 8,53 ha pe Autostrada A2 București – Constanța, pe segmentul dintre Cernavodă și Fetești.

Pentru această suprafață, acolo unde proprietarii nu și-au dat acordul în vederea înființării perdelelor pe terenurile deținute, Regia Națională a Pădurilor-Romsilva a demarat procedurile de expropriere. Lucrările de plantare vor fi realizate în 2016, dacă exproprierilor vor fi efectuate.

Structurile teritoriale de specialitate ale autorității publice centrale care răspund de silvicultură au încheiat, în anul 2015, contracte de servicii pentru elaborarea documentațiilor tehnico-economice aferente suprafeței totale de 685 ha (13,02% din total program) perdele forestiere de protecție a căilor de comunicații. După avizarea acestor studii se va solicita proprietarilor acordul în vederea înființării perdelelor și, în funcție de răspunsul acestora, se vor demara fie procedurile de expropriere, fie achiziția lucrărilor.

Dintr-un raport al MMAP aflăm că, între anii 1990 și 2013, Romsilva a mai plantat 2.036 ha de perdele forestiere, fără a se specifica însă câte dintre acestea sunt pentru protecția drumurilor/căilor ferate și câte pentru culturile agricole. Cele mai mari suprafețe au fost înființate în județele Vrancea, Buzău, Constanța, Ialomița, Ilfov, Dâmbovița, Olt, Dolj și Timiș.

Amenajări forestiere în câmp: planuri multe, realizări minime

Vorbind despre perdelele de protecție a culturilor agricole, nu se mai știe, în prezent, câte din vechile amenajări se mai păstrează astăzi după distrugerile și sustragerile de material lemnos din anii 1990-2002. Știm doar că Institutul de Cercetări și Amenajări Silvice (ICAS), cu toate cele șase subunități ale sale, a elaborat, în 2005 și 2006, documentații privind înființarea / reabilitarea unor perdele pentru 15.500 ha în județele Dolj, Teleorman, Olt și Mehedinți și trei studii de amplasament pentru județele Constanța (3.800 ha), Tulcea (1.157 ha) și Ilfov (241 ha).

Eficiența amenajamentelor silvice (lupta contra secetei și a altor adversități legate de climă și relief, prevenirea și combaterea proceselor de degradare a solului, protejarea și dezvoltarea fondului natural de entomofagi etc.) a fost prezentată de ing. Gheorghe Albu din Constanța, fost secretar de stat în MADR, cel care se numără printre puținii fermieri din România care au realizat, pe cheltuială proprie, perdele de protecție pe terenurile pe care le cultivă.

Scurt istoric al protecției culturilor și al drumurilor prin perdele forestiere

– 1880: s-au înființat primele 20 ha de perdele de protecție în actualul județ Ialomița;

– 1884: a început activitatea de fixare a nisipurilor cu perdele de protecție din salcâm la Piscul Vechi, în sudul Olteniei;

– 1890/1895: s-au fixat, pentru prima dată în România, circa 3.000 hectare de nisipuri mobile și semimobile, cu puiet de salcâm;

– 1906: se fac studii aprofundate pe 1.000 ha plantate în perdele de tip rețea la Dâlga (Călărași), Mărculești (Ialomița), Râmnicelu (Buzău), Poarta Albă, Ciocârlia (Constanța) și Zorleni (Vaslui);

– 1947/1960: s-au mai plantat 5.000 ha de perdele forestiere de protecție în Dobrogea (Valul lui Traian – Constanța), Băragan (Chișcani – Brăila, Jegălia – Călărași, Mărculești – Ialomița, Moara Domnească – Ilfov) și sudul Olteniei și s-au înființat stațiunile experimentale silvice Bărăgan și Dobrogea.

– 1961: acțiunea de instalare a perdelelor a fost abandonată, fiind defrișate o mare parte dintre suprafețe, chiar și cele constituite cu rol experimental;

– 1970: se reia plantarea perdelelor pe nisipurile din sudul Olteniei, în amenajările complexe hidroameliorative Sadova – Corabia, Calafat - Ciuperceni și Bistreț – Dunăreni;

– 1990: mai multe perdele de protecție a nisipurilor/solurilor nisipoase din sudul Olteniei și de protejare a căilor de comunicație au fost distruse;

– 2000: s-a elaborat „Strategia Națională și programul de acțiuni privind combaterea deșertificării, degradării terenurilor și secetei“;

– 2002: a fost publicată Legea nr. 289 privind perdelele forestiere de protecție a căilor rutiere și a zonelor supuse deșertificării;

– 2014: s-a aprobat Programul național de realizare a perdelelor forestiere pentru protecția autostrăzilor și drumurilor naționale (n.n. – sursă ASAS).

Maria BOGDAN

Romsilva - la ceas de bilanț. Adam Crăciunescu explică deciziile luate cât a fost la conducerea RNP

Directorul general demisionar, Adam Crăciunescu, a prezentat presei principalele date ale Raportului directorului general privind modul de îndeplinire a programului de activitate pentru anul 2015, raport prezentat și aprobat cu o zi înainte în Consiliul de Administrație al Regiei Naționale a Pădurilor.

Deși convocarea presei s-a făcut „din scurt“, interesul și prezența au fost mari

Camerele de luat vederi ale televiziunilor, dar și reportofoanele redactorilor de știri s-au deschis flămânde de senzațional. Din păcate pentru aceștia, conferința de presă a fost axată pe prezentarea raportului de activitate al directorului general și doar în planul doi s-a discutat câte ceva despre problemele ridicate la mitingul organizat în fața Guvernului de mai multe organizații și sindicate din domeniul lemnului în 26 ianuarie. Chiar dacă Adam Crăciunescu a încercat să fie zâmbitor pe tot parcursul conferinței, nu a reușit să-și ascundă amărăciunea. Mai ales că raportul, așa cum veți vedea și dumneavoastră, este strict de partea directorului general. Absolut toate criteriile de eficiență au fost depășite, de exemplu unele cifre, cum ar fi cea de 220 mil lei a profitului brut obținut pe 2015, care a fost cu 72,6% mai mare față de 2014, în condițiile în care cifra de afaceri s-a ridicat și ea cu 15,5%, la o valoare netă de 1.588 milioane lei. O altă cifră care vine în sprijinul managerului general este redu­cerea cheltuielilor la mia de lei venituri de la 919 lei la 881 lei, în principal prin investițiile făcute în achiziționarea de utilaje noi folosite în exploatare, dar și de echipamente de lucru sau în retehnologizări ale proceselor de producție (aproape 74 milioane de lei).

Anul trecut s-au recoltat din pădurile RNP Romsilva aproape 9 mil. metri cubi de masă lemnoasă, după cum urmează: 6,43 mil. mc prin contracte de vânzare-cumpărare de masă lemnoasă pe picior; 901.300 mc prin prestări servicii de exploatare și 1,638 mil. mc în regie proprie.

De la „nivel de piață“ la „condiții de piață“ e ca de la iad la rai

Sau cel puțin aceasta este opinia directorului general al Romsilva. În conformitate cu articolul 20, aliniatul 4, din HG 924/2015, fundamentarea prețului de pornire la licitațiile pentru masă lemnoasă pe picior se pornește de la nivelul de piață al prețurilor de referință pe specii, pe grade de accesibilitate, pe sortimente și în funcție de tehnologia de exploatare, apro­bate în condițiile legii prin decizia nr. 691/12.11.2015. Mai mult decât atât, spune directorul general, „corectitudinea modului de calcul al prețurilor de referință a fost recunoscută și de către MMAP la analiza din 29.12.2015 după boicotul agenților economici din decembrie. Conform regulamentului de valorificare (articolul 20, aliniatul 5), nivelul prețurilor se actualizează anual, înainte de licitația principală, și deci „conform legislației actuale ele nu pot fi modificate decât la licitația principală aferentă anului de producție 2017“.

Cu toate aceste nemulțumiri și acțiuni de boicotare, susține directorul general, Romsilva a vândut, din cele 4,3 mil metri cubi de lemn pe picior oferit spre licitație, până pe 26.01.2016, peste 1,3 mil. metri cubi, respectiv 32% din producția propusă la valorificare pentru anul acesta. În condițiile în care mai sunt 15 direcții silvice care nu au făcut licitații. „Iar la lemnul fasonat s-au licitat prețuri de achiziție și cu 40% mai mari decât nivelul de piață“. Deci, susține Adam Crăciunescu, „nu este vorba de exces de zel, ci doar de respectarea legislației și a regulamentului în vigoare“.

La ora când scriu textul, MMAP a catadicsit să înlocuiască „nivelul de piață“ cu sintagma „condiții de piață“, așa cum Romsilva propusese la început. Cât de mult pot însemna un cuvânt, o sintagmă și uneori chiar și o virgulă pusă aiurea (sau special) într-un text de lege sau regulament de funcționare. Să sperăm că acum toată lumea va fi mulțumită.

Romsilva nu deține monopol pe piața lemnului

Pădurea administrată de RNP Romsilva aduce pe piață sub 50% din totalul volumului comercializat în țară. Deci nici aici nu se susțin acuzațiile aduse de protesta­tari. De fapt, spune directorul general, suprafața exploatată de Romsilva este acum de 3.154.661 ha, în scădere cu 62.356 ha (48.000 ha au fost retrocedați către proprietarii care au obținut decizii definitive în instanțe, iar restul a fost trecut în proprietatea fostului ICAS) față de anul trecut. Romsilva mai are în administrare și 767.000 ha păduri ale persoanelor fizice, dar și 376.000 ha ale diverselor UAT (primării, în special).

Regenerarea fondului forestier și administrarea parcurilor naționale

Regenerarea pădurilor s-a asigurat anul trecut pe o suprafață de 16.907 ha, conform raportului directorului general Adam Crăciunescu. Din această suprafață, circa 60% (10.037 ha) s-a regenerat natural prin aplicarea tratamentelor de regenerare sub adăpostul pădurii mature. În județele Botoșani și Olt s-au împădurit, pentru reconstrucția ecologică a unor terenuri degradate, 49 ha. Iar pentru consolidarea plantațiilor din anii trecuți s-au făcut completări pe 3.442 ha și s-au refăcut plantații calamitate pe 354 ha.

Pentru aceste lucrări s-au folosit 37,3 mil. puieți forestieri din pepinierele Romsilva, iar valoarea totală a cheltuielilor s-a ridicat la aproape 110 mil. lei. Romsilva a asigurat și materialul săditor (962.892 puieți), alături de asistența tehnică, prin sponsorizare. În plus, au oferit contra cost aproape 5 mil. puieți forestieri.

Pe 99.048 ha s-au efectuat lucrări de îngrijire și conducere a arboretului tânăr. Un alt aspect important al activității a constat în lucrările de combatere a dăunătorilor și păstrarea unei stări fitosanitare bune a pădurilor. Deși nu a fost un an cu probleme mari din acest punct de vedere, s-au efectuat lucrări pe 1.211 ha în pepiniere și solarii și pe 126.760 ha cu arborete, costurile fiind de peste 6 mil. lei.

Adam Crăciunescu susține că a demisionat din motive personale

„Am motivele mele personale pentru demisie. Nu îmi este teamă de nimic. Atâta vreme cât știu că am respectat întrutotul legislația și mi-am făcut datoria cu onestitate. A venit vremea să mă mai ocup și de altceva.“ A promis însă presei că în conferința de final de mandat o să comunice mult mai multe despre toate aceste motive care l-au îndemnat să-și depună mandatul de director general înainte de termen (termenul era 2017), începând cu data de 21 martie.

Reamintim că pe 14 ianuarie anul acesta Cristiana Pașca Palmer, ministrul Mediului Apelor și Pădurilor, l-a revocat din Consiliul de Administrație al RNP Romsilva pe Adam Crăciunescu. „Decizia de a-l revoca pe domnul Crăciunescu din Consiliul de Administrație are la bază un motiv simplu, deși nu a fost o decizie ușoară: cu toată prezumția de nevinovăție, nu este normal ca un om asupra căruia există suspiciuni să rămână într-o poziție pentru că acest lucru se răsfrânge și asupra Romsilva.“

Dacă există acest fel de presiuni e poate normal să dai înapoi. Deși Adam Crăciunescu nu vrea să aducă în fața presei adevăratele motive e clar că s-au făcut presiuni pentru ca domnia sa să plece din funcție în ciuda rezultatelor economice care plasează, în sfârșit, regia în rândul agenților economici viabili. „E clar că deranjează faptul că prin Romsilva s-au creat ordine și disciplină în sistem“, a mai spus în final, zâmbind amar, Adam Crăciunescu.

Tudor CALOTESCU

Noul Cod Silvic, sub lama drujbei

În ciuda faptului că autorităţile au dat de înţeles că noul Cod Silvic va fi adoptat în procedură de urgenţă în prima parte a anului, faptele indică opusul. Până în acest moment (la data redactării prezentului material), nu numai că noua Lege a Pădurilor nu a intrat în vigoare, dar autorităţile par a se antrena într-o adevărată „alba-neagra“ cu respectivul cod.

Curat-murdar

Potrivit autorităţilor, Noul Cod Silvic (de fapt, este vorba de legi noi introduse în actualul cod) îşi propune combaterea tăierilor ilegale de pădure, sprijinirea industriei prelucrătoare autohtone sau dezvoltarea durabilă a pădurilor, acestea fiind câteva dintre prevederile conţinute în noua legislaţie. Astfel, după ani de dezbateri intense, după ce a fost adoptat în procedură de urgenţă la Senat, proiectul cu modificările la Codul Silvic a ajuns, tot în procedură de urgenţă, pe masa membrilor Comisiei de Mediu de la Camera Deputaţilor, iar deputaţii au dat raport favorabil noului Cod Silvic cu amendamente admise. Acest lucru s-a întâmplat la finele lunii septembrie 2014. Apoi, pe 18 februarie 2015, Camera Deputaţilor a adoptat proiectul de modificare a Codului Silvic, votul final având loc câteva zile mai târziu în şedinţa de plen. Numai că, după ce noua legislaţie a fost aprobată de guvern la jumătatea lunii martie, aceasta a fost retrimisă înapoi în Parlament de preşedintele Klaus Johannis. Aşadar Codul Silvic s-a „împiedicat“ acolo unde ne-am fi aşteptat mai puţin, la preşedinţie. Klaus Iohannis precizează că motivul retrimiterii legii pentru modificarea şi completarea Codului Silvic la Parlament se referă, printre altele, la faptul că „unele dintre intervenţiile legislative adoptate în cuprinsul acestei legi sunt de natură să limiteze activitatea operatorilor economici şi să aibă un impact nedorit asupra mediului concurenţial şi, implicit, asupra economiei, creând premisa legislativă a unui tratament juridic discriminator“. „Aşa cum au fost redactate, unele dintre dispoziţiile acestei legi ar putea atrage posibilitatea ca statul român să fie acuzat de încălcarea obligaţiilor asumate în calitate de stat membru al Uniunii Europene“, a arătat Johannis într-un comunicat.

Ce se întâmplă?

Noul Cod Silvic schimbă practic regulile după care se face comercializarea lemnului, având prioritate la achiziţie producătorii locali de mobilă. Totodată, noua legislaţie stabileşte un procent de maximum 30% - nivelul pe care o singură companie îl poate achiziţiona din lemnul total scos la vânzare dintr-o anumită specie. Tocmai această prevedere a atras nemulţumirea administraţiei prezidenţiale, citată mai sus, chiar dacă „nemulţumirea“ respectivă a fost „amestecată“ cu altele patru, legate, bineînţeles tot de noile legi. Ce nu ne spune nimeni dintre oficiali e că există trei companii austriece care sunt şi cei mai mari jucători din industria lemnului şi care controlează un sfert din piaţa de profil. Iar unele voci susţin că tocmai aceste companii sunt vizate, ce e drept, indirect, de prevederile noului Cod Silvic dacă acesta va fi aplicat în forma actuală. Mai precis, este vorba de luarea unor „măsuri antimonopol prin care un operator economic nu va putea achiziţiona sau procesa mai mult de 30% din volumul unui sortiment industrial de masă lemnoasă, din fiecare specie“, după cum se arată în noua legislaţie. Iar „măsurile antimonopol“ fac parte din „principiile“ pe care se bazează noul cod.

Prima reacţie la „poziţia“ prezidenţială a venit de la fostul ministru delegat pentru Ape, Păduri şi Piscicultură Doina Pană. Acesta i-a trimis preşedintelui Klaus Iohannis o scrisoare pe tema Codului Silvic, în care îl acuză că a fost dezinformat de anumite companii. „Solicitarea dumneavoastră de reexaminare, transmisă Parlamentului României, este un drept constituţional şi respect acest lucru, dar motivele care stau la baza ei mă fac să cred că aţi fost dezinformat, inclusiv de către reprezentanţii unor companii cu interese în domeniu“, a arătat Doina Pană, referindu-se fix la companiile austriece.

Codrul nu mai e frate cu românul

Marian Stoicescu, preşedintele Confederaţiei Sindicale Consilva, a declarat pentru Lumea Satului că, în general, observaţiile preşedintelui Johannis la Codul Silvic au fost pertinente şi la obiect. „Acea prevedere din legea de modificare a Codului Silvic prin care pădurile până în 10 ha nu mai trebuie amenajate într-adevăr nu este o prevedere europeană. Pentru că, în spaţiul UE, toate, absolut toate pădurile sunt amenajate. În Suedia, de exemplu, există un plan silvic în care sunt prevăzute toate lucrările pe care le doreşte proprietarul pe o durată de 10 ani. În plus, în ţările UE există prevederi clare cât anume să exploatezi pe an, nu poţi să defrişezi când vrei şi cum vrei. Această modificare o vedem cu toţii salutară“, explică Marian Stoicescu. „Cealaltă prevedere, cu limita de 30%, este ambiguă, din punctul meu de vedere. Prima impresie pe care o lasă observaţia preşedintelui ar fi că se încalcă regimul concurenţial statutat în Uniunea Europeană. Dar, să ne spună domnii din Austria câţi români au putut să cumpere păduri austriece? Pentru că în Austria, dacă vrei să cumperi o pădure, autorităţile pun atâtea condiţii încât, în cele din urmă, te laşi păgubaş. De exemplu, în această ţară trebuie să faci dovada că eşti un administrator care cunoaşte funcţiile pădurii, care o respectă şi care o gospodăreşte durabil. Iar pentru asta ai nevoie de un certificat. Cu alte cuvinte, nu poate oricine cumpăra o pădure, trebuie să aduci dovezi care să-ţi certifice performanţa. Deci, când vine vorba de austrieci dar şi de alte ţări din UE nu se pune problema respectării a nu-ştiu-ce valori. Dar, într-adevăr, problema este de concurenţă. Pentru că aceste companii austriece care funcţionează în România sunt foarte puternice şi pot prin preţurile pe care le practică să preia cam tot ce se prelucrează ca masă lemnoasă. Practic, respectivii îşi distrug concurenţa şi au şanse să capete monopol pe pădurile româneşti, deci să practice ce preţ vor“, ne-a mai declarat Marian Stoicescu.

O afacere de 4 miliarde de euro

Industria lemnului este una dintre cele mai vechi din România şi este o afacere de peste 4 miliarde de euro pe an. În sector îşi desfăşoară activitatea mai mult de 11.000 de companii care activează atât în domeniul prelucrării, cât şi în cel al exploatării. Cel mai mare jucător este Holzindustrie Schweighofer, cu un profit de aproape 100 milioane euro în 2013 şi afaceri de 470 milioane de euro. Cele mai mari trei companii din prelucrarea lemnului au capital austriac şi au un portofoliu de afaceri de aproape 1 mld. euro.

Bogdan Panţuru

Radarul Pădurilor - o armă „mortală“ pentru braconieri

De peste 20 de ani pădurile din România au cunoscut un jaf sistematic. Sute de mii de hectare au fost distruse şi aproape nimeni nu a fost niciodată tras la răspundere. Situaţia părea disperată până acum o lună, când a intrat în vigoare un sistem care va scoate braconierii din joc: Radarul Pădurilor.

Sistem informatic complex

Radarul Pădurilor este de fapt nu un radar, aşa cum îl cunoaşte lumea, ci un sistem informatic complex care permite monitorizarea traseului lemnului de la plecarea din pădure şi până la prelucrarea sau ieşirea din ţară, în timp real. Printr-o hotărâre de guvern s-a stabilit că începând din prima săptămână a lunii octombrie toate transporturile de lemn, cu excepţia lemnului „pentru foc“, în volum de până la trei metri cubi, transportat cu atelaje, să se facă obligatoriu folosind acest sistem informatic. Astfel, la fiecare transport de lemn lucrătorul silvic sau firma care a cumpărat lemnul respectiv trebuie să se înscrie în sistemul informatic SUMAL, pe care îl accesează de pe un telefon inteligent (smartphone). Apoi, datele de pe avizul de însoţire a transportului vor fi verificate de sistem şi, dacă sunt corecte – avizul a fost procurat legal, cantitatea respectivă de lemn a fost recoltată legal, sistemul va emite un cod unic de înregistrare (CUI), care trebuie înscris în avizul de însoţire. În cazul în care datele înscrise pe aviz nu sunt corecte, aplicaţia nu generează codul unic, drept urmare serverul central emite un mesaj de avertizare pentru utilizator şi o alertă către organele de control. Odată plecat din pădure, în cazul unui control, transportatorul trebuie să prezinte avizul cu cod unic. Legalitatea trans­portului se poate verifica şi fără oprirea maşinii, căutând datele avizului în sistemul informatic după numărul de înmatriculare. Odată ajuns la destinaţie, lemnul nu poate fi recepţionat până când cei din depozit nu verifică în sistemul informatic corectitudinea codului unic. Oriunde pleacă mai departe lemnul, la un alt depozit, la fabrică sau la vamă, trebuie făcută aceeaşi verificare. Toate depozitele de lemn trebuie amplasate obligatoriu în zone cu semnal. Potrivit autorităţilor, în acest fel, în afara transportului cu atelaje al lemnului de foc, totul va fi monitorizat.

Jaful nu mai putea continua

Statisticile neoficiale arată că, până în acest moment, paguba produsă fondului forestier din România este de peste opt miliarde de euro, prin distrugerea a circa 400.000 de hectare de pădure, la un preţ mediu de 20.000 de euro pe hectar. Potrivit reprezentanţilor Federaţiei pentru Apărarea Pădurilor, până în prezent circa 400.000 de hectare de pădure au fost distruse şi alte sute de mii de hectare sunt expuse distrugerii, având în vedere că 500.000 de hectare nu sunt nici păzite şi nici administrate. „Federaţia noastră salută orice măsură care poate împiedica distrugerile de păduri, pentru că acest jaf nu mai poate continua. Radarul Pădurilor este o măsură importantă, dar care trebuie completată de respectarea Codului Silvic, respectiv acordarea subvenţiilor pentru administrarea pădurilor particulare de până la 30 ha“, ne-a declarat Marian Stoicescu, preşedintele Federaţiei pentru Apărarea Pădurilor. Potrivit lui Stoicescu, „aceste subvenţii sunt foarte importante dacă ne gândim că, din totalul de 6,4 milioane de ha de pădure din România, doar 3,1 milioane ha sunt administrate de stat. Tot statul administrează şi 1,1 milioane ha păduri din sectorul privat. Deci acest sector are o pondere uriaşă în totalul suprafeţei de pădure şi de aici şi problemele care au fost cu tăierile ilegale.“

Primele efecte, scăderea drastică a braconajului

De controlul transporturilor de lemn se ocupă deja poliţişti, angajaţi ai inspectoratelor teritoriale de regim silvic şi de vânătoare şi vameşii. Iar primele efecte ale programului Radarul Pădurilor se văd deja. „Sistemul produce deja efecte serioase pe piaţă şi estimez că în ultima lună tăierile ilegale de pădure s-au redus cu până la 50%“, ne-a declarat Cătălin Tobescu, vicepreşedintele Federaţiei Proprietarilor de Păduri şi Păşuni din România. „Efectele se văd deja în piaţă prin creşterea volumului de material lemnos, dar şi prin creşterea preţului la cherestea în depozite. Iar acesta este primul semn că sistemul este eficient, demonstrând totodată, dacă mai era nevoie, că pe aceste pieţe era lemn la negru. Acum totul iese la suprafaţă“, explică Cătălin Tobescu. În privinţa Poliţiei Române, aceasta arată într-un document că „prin implementarea acestui sistem se doreşte stoparea tăierilor ilegale de lemn şi combaterea evaziunii fiscale în domeniu (...) şi că toate transporturile de lemn, cu excepţia lemnului în volum de până la 3 m.c., transportat cu atelaje, se fac obligatoriu folosind sistemul informatic Radarul Pădurilor“.

Mai mulţi „NU“

În concluzie, nu se vor mai putea încărca materiale lemnoase şi implicit transporta cu acelaşi aviz de însoţire de mai multe ori, nu se vor mai putea legaliza materiale lemnoase tăiate ilegal întrucât se va memora locul de unde s-a încărcat materialul lemnos, nici nu va mai fi posibilă modificarea cantităţilor înscrise pe avizele de însoţire, după valorificarea acestora pe piaţă. Nu se vor mai putea transporta materiale lemnoase fără provenienţă legală fără ca organele de control să nu ştie, nu se vor putea transporta cantităţi mai mari decât cele care au fost procurate în condiţii legale. Nu va mai putea fi posibil ca un utilizator să vândă sau să transmită avize către un alt utilizator, pentru că acestea nu vor putea fi folosite. Într-un astfel de caz sistemul va genera o alertă care va fi comunicată organelor de control, acestea fiind obligate să dispună măsurile legale. Aceste alerte sunt memorate şi pot fi verificate oricând. Şi încă ceva... Radarul Pădurilor poate fi apelat şi prin numărul naţional de urgenţă 112, acest lucru însemnând că practic orice cetăţean care doreşte să fie verificat un mijloc de transport lemn „suspect“ poate apela serviciul comunicând numărul maşinii de transport al materialului lemnos.

Woodtracking şi Iwoodtracking

Aplicaţia Radarul Pădurilor are două componente informatice. Prima componentă, care este denumită Woodtracking, este destinată atât ocoalelor silvice, de stat sau private, cât şi operatorilor economici care exploatează, transportă şi comercializează material lemnos. În momentul încărcării materialelor lemnoase în mijloacele de transport operatorii vor introduce în sistem datele înscrise pe avizul de expediţie, inclusiv coordonatele geografice ale punctului de încărcare. Cea de-a doua componentă a aplicaţiei este Iwoodtracking. Aceasta este destinată organelor de control, respectiv tuturor celor care au atribuţii legale de control al circulaţiei materialului lemnos.

Bogdan Panţuru

La Bihor, nu doar lemnul face bani

• Interviu cu Adrian Florescu, director Direcţia Silvică Bihor

– Domnule director, aş vrea să începem cu începutul. Ce patrimoniu silvic are judeţul Bihor?

– Fondul forestier naţional regăsit pe teritoriul judeţului Bihor însumează aproximativ 189.000 ha, din care din proprietatea publică a statului, a mai rămas, 61.000 ha – o treime. Două treimi aparţin altor deţinători, suprafeţe redobândite în timp, după 1990, în baza legilor fondului funciar. În plus, DS Bihor, ca unic administrator al pădurilor proprietate publică a statului, în baza contractelor de administrare şi pază, prestări servicii silvice, are în administrare încă 54.000 ha, provenite din gestionarea suprafeţelor aparţinând primăriilor comunale şi orăşeneşti (parte din ele) şi persoanelor juridice (asociaţii, composesorate). Bisericile ortodoxe, catolice şi romano-catolice şi-au constituit propriile ocoale silvice.

Ca structură, DS Bihor are în componenţă nouă ocoale silvice, asigurând, ca teritorialitate, aproape întreaga suprafaţă a judeţului: Aleşd, Beiuş, Dobreşti, Marhita, Oradea, Remeţi, Sudrigiu, Săcuieni şi Tinca.

– Este clar, sunt de acum mai multe categorii de proprietari ai pădurilor. Se mai respectă amenajamentele silvice şi, ca o consecinţă, se exploatează pădurile în regim silvic?

– Amenajamentul silvic e baza, altfel nu putem funcţiona. Este cadrul legal pe care trebuie să-l respectăm, implementăm şi care aduce feedback-ul necesar pentru lucrările care trebuie executate în timp. Deci vorbim de durabilitate, noi trebuie să asigurăm acest lucru, asta-i menirea noastră.

– Se fac tăieri – mă refer la cele legale – dar în ce măsură este asigurată menţinerea suprafeţei împădurite prin regenerări şi plantări noi.

– Cam în fiecare an – mă voi referi aici numai la proprietatea statului, dar putem face o paralelă, cam 1 la 1, cu proprietatea privată administrată de noi – în jur de 400-600 ha sunt parcurse cu lucrări de regenerare. Ne obligăm ca în termenul prescris de lege, de doi ani, să asigurăm împăduririle acolo unde sunt tăierile rase ori ultimele tăieri şi, în plus, intervenim şi cu completări în regenerări acolo unde nu-i asigurată reuşita. Activitate avem, suntem mulţumiţi şi de faptul că dispunem de pepiniere silvice care să ne asigure materialul săditor pe care îl putem pune la dispoziţie inclusiv pentru cei care îşi doresc să planteze specii din zona noastră de activitate.

– Cea mai mare parte a sectorului silvic din Bihor se află în Munţii Apuseni. Aţi preluat suprafeţele de teren degradat, aţi plantat, se folosesc ele pentru sectorul silvic?

– Din suprafeţele degradate – alunecări de teren, eroziuni, abuzuri despre care nu ne face cinste să vorbim – am preluat prea puţin şi asta nu pentru că nu am dorit să ne implicăm, dar proprietarii lor cedează greu, nu înţeleg că noi le asigurăm continuitatea.

– Bănuiesc că nu vă este deloc indiferent când vedeţi ce se întâmplă uneori în păduri, indiferent ale cui sunt acestea…

– Într-adevăr, sunt ceva ani în spate în care am parcurs etapele necesare, dar nu suficiente, din cadrul administrării fondului forestier şi pot spune că am întâlnit toate situaţiile posibile. De la un ocol silvic de câmpie până la administrarea Parcului Natural Apuseni. Sigur că mă doare sufletul când văd că se taie şi un copac în afara exploatării planificate, dar încercăm să ţinem lucrurile sub control.

– În afara administrării şi protecţiei sectorului silvic, desfăşuraţi şi activităţi comerciale. Care sunt acestea?

– Activitatea de bază este asigurarea continuităţii pădurilor rezultată din lucrări de îngrijire, curăţire şi de igienă, Doamne fereşte, accidentale, însumând aproximativ 180.000 mc/an, suficient pentru a asigura atât desfăşurarea activităţii administrative, cât şi a executa, din surse proprii, toate lucrările care se impun. Principalul venit este adus de masa lemnoasă pe care o valorificăm la nivel superior prin modalităţile pe care le avem la îndemână.

Ca tradiţie, putem spune că ne îngrijim să aducem pe piaţă şi produse ale pădurii, cum sunt, de pildă, fructele de pădure. În perioada aceasta colectăm afine negre şi estimăm, pentru anul acesta, aproximativ 100-150 t, apoi până în toamnă continuăm cu mure, mai puţin cantitativ, şi în final, în septembrie, avem măceşele, porumbele…

– …probabil şi ciuperci.

– Ciupercile le-am concesionat, se ocupă altcineva de acest segment. Suntem poate printre puţinii din ţară care produc şi fructe mai puţin cunoscute cum este mălinul american, din care se face bitter-ul. Aşadar, nu doar lemnul face bani.

– Care-i piaţa de desfacere a produselor? În afară de lemn, care are direcţia lui?

– Beneficiarii depăşesc graniţele ţării – Austria, Germania, Franţa, dar a intervenit puternic pe piaţă anul acesta China. Aceasta a solicitat cam tot ce se obţine în pădurile României.

– Piaţă există, doar să avem ce vinde.

– Da, vremea ne este favorabilă – a plouat la timp, îngheţuri nu prea au fost… Din păcate, seceta prelungită din perioada verii ne-a afectat.

– Ştiu că aveţi şi păstrăvării, o activitate destul de dezvoltată. Face parte din activitatea dvs. comercială?

– De doi ani avem o cifră de afacere în creştere, nu vreau să spun de la cât am pornit, dar am ajuns la cifra de 35 milioane de lei.

– Atunci spuneţi de câte ori a crescut.

– În fiecare an, cu 10-20%, şi ne străduim să ne încadrăm şi să atingem toţi indicatorii de performanţă pe care ni-i propunem.

Ion BANU

Abonează-te la acest feed RSS