Kuhn GMx aprilie2021    reclama youtube lumeasatuluitv
update 12 Apr 2021
Lumea Satului

Lumea Satului

Plăţile directe în agricultură se duc în cea mai mare parte la agricultori de peste 60 de ani

Un studiu realizat pentru Comisia Naţională de Prognoză care a avut la bază date ale APIA arată că cei mai mulţi beneficiari ai plăţilor directe în agricultură au peste 60 de ani şi deţin, în total, mai mult de 2,2 milioane hectare de teren.

Din datele APIA care au stat la baza acestui studiu reiese că 32% dintre agricultorii beneficiari ai plăţilor directe au peste 70 de ani şi deţin peste 1,1 milioane de hectare de teren, iar 26% au vârste între 60 şi 70 de ani şi sunt proprietari a aproape 1,2 milioane de hectare.

Tinerii, cei mai puţin interesaţi de agricultură, potrivit acestui studiu, sunt codaşii clasamentului, situându-se pe ultimele locuri. Astfel, 13% dintre beneficiarii plăţilor directe pe suprafaţă sunt fermieri între 30 şi 40 de ani şi cultivă terenuri ce nu depăşesc 500.000 de hectare, iar o pondere de 1% o reprezintă fermierii sub 30 de ani, aceştia cultivând terenuri ce nu depăşesc 93.000 hectare.

Sursa: Gazeta de Teleorman

Cât mai multe produse autohtone, în supermarket

La Braşov a avut loc primul Forum dedicat producătorilor locali din centrul ţării, prin care se urmăreşte identificarea şi dezvoltarea unor contracte de parteneriat cu producătorii locali din zonă pentru aducerea pe rafturile magazinelor a cât mai multor produse autohtone.

Proiectul demarat acum doi ani "Produceţi româneşte, Vindem româneşte", începe să-i intereseze tot mai mult pe producătorii locali interesaţi să vândă produsele într-un timp scurt şi la preţuri avantajoase. Peste 100 de producători locali au luat parte la forum, iar parteneriatele concrete între aceştia şi magazinele Real se vor stabili în cadrul unui târg al producătorilor locali care se va desfăşura pe 9 noiembrie la Braşov.

Prezent la Forumul producătorilor locali. Cornel Dicu, director în cadrul Ministerului Agriculturii, a declarat că produsele româneşti sunt foarte bune, dar în acest moment avem o piaţă puţin organizată pentru micii producători. "Este o iniţiativă foarte bună pentru micii producători. Cred că odată cu semnarea acestor parteneriate cu producătorii locali, vom vedea mai puţini producători în oboare, târguri sau la margine de drum, care îşi vând produsele în condiţii total necorespunzătoare", a spus Cornel Dicu.

O mare parte a producătorilor locali prezenţi la forum se interesau de modul în care trebuie să ajungă produsele în magazin, de etichetare, preţuri, livrare. Forumul producătorilor locali a fost organizat în colaborare cu Consiliul Judeţean, Camera de Comerţ şi Industrie şi cu sprijinul Direcţiei Agricole Braşov şi a Breslei Meşteşugarilor din Transilvania.

Sursa: Brasovul tau

Bursa cerealelor de la Corabia salvează agricultura din Olt

La ora actuală speculanţii se folosesc de toate mijloacele posibile pentru a mări preţul la cereale. În tot acest timp ţăranii sunt obligaţi să-şi vândă agoniseala de peste an pe un preţ de nimic.

Speculanţii s-au obişnuit să cumpere vara producţia agricultorilor la preţuri mici şi să o vândă iarna sau primavara cu un preţ de două trei ori mai mare. Reprezentanţii Consiliului Judeţean Olt speră că această situaţie va înceta imediat ce va începe să funcţioneze bursa de cerealelor de la Corabia.

Prin acest proiect finanţat cu fonduri europene producătorii vor fi ajutaţi să obţină profit astfel încât aceştia îşi vor putea fixa singuri preţul corect la cereale. Presaţi de neajunsuri şi de datoriile pe care le au la banci, dar şi de lipsa spaţiilor de depozitare, agricultorii olteni dau profitul intermediarilor, care profită la maxim de situaţia creată.

Dan Băragăn, şeful Direcţiei Agricole, cunoaşte situaţia în care se află producătorii şi cere ca o ultimă soluţie salvatoare intervenţia statului pentru a stabili preţul corect al grâului.

Salvarea agricultorilor va veni cu siguranţă odată ce Bursa de cereale de la Corabia va deveni funcţională. Acolo se vor desfăşura tranzacţii pentru cereale şi se va stabili un preţ real al acestora. O dată cu Bursa, în zona Dunării vor fi construite şi silozuri pentru depozitarea grânelor. Proiectul Bursei de cereale este într-un stadiu avansat de implementare. Firma de construcţii a început deja lucrările şi a promis că le va finaliza până la anului.

Sursa: Gazeta Oltului

Arabii, interesaţi de terenurile agricole şi oile karakul din Botoşani

După occidentali a venit rândul arabilor să fie interesaţi de potenţialul agricol al judeţului. Arabii vor să cumpere sute de hectare şi să înfiinţeze în judeţ ferme de oi karakul. Preşedintele Consiliului Judeţean Florin Ţurcanu se laudă că este unul dintre cei care le-a vândut arabilor oi la un superpreţ.

Tot mai mulţi străini vin să ne cumpere judeţul. Punctele de atracţie sunt agricultura şi zootehnia, puritatea produselor şi lipsa cosmetizării, acestea fiind detalii de importanţă maximă. Terenurile agricole ale ju deţului au devenit un punct de atracţie pentru străini.

Ieftine, bune şi fertilizate în mod natural, aşa au fost caracterizate loturile care în ultimii ani au trecut în proprietatea investitorilor străini.
Tendinţa s-a accentuat în ultimii ani, cumpărătorii fiind atraşi de preţurile mici, de calitatea solului care a fost ferit de fertilizatorii artificiali, care până la urmă periclitează atât calitatea produsului cât şi sănătatea consumato' Personal am vândut nişte miei arabilor cu 800 de lei bucata " Florin Ţurcanu rului, dar şi de forţa de muncă ieftină. La sate, primii care şi-au înstrăinat pământul au fost bătrânii, care nu mai aveau putere să-1 muncească.

în judeţ, aproximativ 10 la sută din suprafaţa arabilă a fost cumpărată de străini. De la italieni, austrieci, nemţi, olandezi şi chiar suedezi, dar şi unii arabi, terenurile din Bo toşani au atras capital străin pentru investiţii.

Şeful Direcţiei Judeţene Agricole, Cristian Delibaş, a declarat că, din cele aproape 300.000 hectare de teren arabil din judeţ, străinii au cumpărat 20.000 de hectare. 'Este impropriu spus că străinii au cum parat terenurile deoarece vorbim de firme româneşti cu capital străin. In jur de 20.000 de hectare de teren arabil este dfânut de străini", a precizat directorul instituţiei. Aceste terenuri cumpărate de investitorii străini sunt folosite pentru culturile mari, adică porumb, grâu, soia, rapiţă. în propor ţie de 99 la sută, străinii cultivă terenurile cunpărate.

Achiziţia de terenuri agricole a început din 2004-2005, atunci când botoşânenii îşi vindeau hectarul de teren arabil şi cu 4 milioane lei vechi.
Preţurile au evoluat mult, iar acum cel mai ieftin teren agricol costă 700-800 euro hectarul şi ajunge până la 3.000 euro, în funcţie de mai multe criterii, calitate, grad de compactare a suprafeţei. 

Preşedintele Consiliului Judeţean, Florin Ţurcanu, a afirmat că a purtat discuţii cu mai multe persoane din Arabia Saudită, acestea fiind interesate în a investi în judeţul Botoşani, arabii arătându-se atraşi atât de solurile fertile, dar şi de zootehnia din zonă. Fiorin Ţurcanu este de părere că fermierii botoşăneni vor avea numai de câştigat prin venirea arabilor la Botoşani, aceştia fiind dispuşi să investească sume importante în fermele din judeţ. 'Personal am vândut nişte miei arabilor cu 800 de lei bucata" a spus Florin Ţurcanu. Conform celor declarate de Ionică Nechifor, preşedintele Asociaţiei Moldoovis, afacerişti din Arabia Saudită şi-au exprimat interesul vizavi de rasa de oi Karakul de la Botoşani, atât datorită produselor lactate de calitate, cât şi a cărnii, pe care musulmanii vor să o ducă în Emirate, acolo unde este o delicatesă.

'Am avut discuţii cu câteva persoane din Arabia. Acestea îşi doresc să înfiinţeze ferme în judeţul Botoşani. Ei sunt foarte interesaţi de rasa Karakul, care este specială pentru ei. Încercăm să concretizăm lucrul acesta în următoarea perioadă. Eu ţin foarte mult în a investi în fermele pe care le avem noi şi să producem noi. Dacă vor înerca să investească dânşii într-o fermă prprie, în judeţul Botoşani, nu ne vom opue. Ne-am bucura dacă prin parteneriate reuşim să implicăm fermierii botqăneni în a produce şi a valorifica pe piaţa arabă", a spus Ionică Nechifor, preşedintele Asociaţiei Moldoovis Botoşani.

Sursa: Evenimente de Botosani

Agricultorii cer compensaţii

Agricultorii din judeţul Mureş au depus peste 19.400 de cereri prin care solicită ajutor pentru pagubele produse de secetă în valoare de peste 6,9 milioane de lei, a anunţat miercuri, Liviu Timar, şeful Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (DADR) Mureş.

'Toate producţiile din acest an sunt mai mici (...) Pentru a compensa efectele secetei, actualul Guvern a promovat HG 197/2012, prin care se acordă un ajutor de minimis tuturor producătorilor agricoli - persoane fizice, PFA-uri, SRL-uri dar numai pentru zece hectare cultivate în arabil. Şi celor care au avut 1.000 de hectare li se acordă tot pentru 10 hectare.

Termenul de depunere la nivelul direcţiilor agricole a fost 15 octombrie şi noi suntem în faza de finalizare, facem ultimele corecţii. S-au depus 19.400 de cereri, un număr destul de mare, pentru 69.000 ha. Asta înseamnă valoric în jur de 6,9 milioane de lei. Este o sumă semnificativă', a declarat presei Liviu Timar.
Acesta a precizat că plata, conform actului normativ, va începe din 1 noiembrie, însă tot ceea ce este înscris în cereri trebuie să corespundă cu datele deţinute de Agenţia de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură.

'La APIA se verifică, o parte prin teledetecţie. Nu cred să fie modificări sau anumite nereguli, fiindcă se ştie că APIA verifică şi oamenii sunt penalizaţi dacă nu se respectă ceea ce se declară', a precizat Liviu Timar.

Şeful DADR Mureş a afirmat că la aproape toate culturile din această toamnă producţiile înregistrate sunt cu 50-60% mai mici faţă de cele obţinute anul trecut.
Timar preciza recent că deşi cantitatea de precipitaţii a fost cu mult sub media multianuală, nu se poate vorbi de culturi calamitate în totalitate, ci doar de producţii diminuate în diferite procente.

De exemplu, la cultura de grâu, orz şi triticale, în judeţul Mureş s-a obţinut, în acest an, o producţie considerată bună pentru condiţiile meteo din acest an, adică 2.800-3.000 de kg/ha, iar la porumb boabe, 2.700-2.800 de kg /ha, faţă de 4.900 de kg/ha cât a fost anul trecut.
Sursa: 24 ore muresene

Comisarul UE pentru agricultură dezamăgit de intenţia Ucrainei de a suspenda exportul de grâu

Comisarul european pentru agricultură şi dezvoltare rurală Dacian Cioloş s-a declarat profund dezamăgit de intenţia Ucrainei de a-şi suspenda exporturile de grâu, transmite joi agenţia de presă ucraineană Unian, cu referire la biroul de presă al comisarului european.

'Sunt profund dezamăgit de acest mesaj, care va adăuga presiuni inutile asupra pieţelor internaţionale agricole', citează biroul de presă declaraţia lui Dacian Cioloş.

Recunoscând dorinţa Ucrainei de a-şi asigura securitatea alimentară pe piaţa internă, comisarul european a făcut apel la Kiev să evite măsurile care ar putea antrena creşterea preţurilor globale la produsele alimentare şi ar putea crea riscuri pentru rutele comerciale tradiţionale.

Declaraţia comisarului european pentru agricultură survine anunţului oficial al ministrului ucrainean pentru politici agrare şi alimentaţie Mykola Prysiazhniuk, care a anunţat miercuri că Ucraina îşi suspendă de la 15 noiembrie exporturile de grâu în totalitate.

'Va fi o interdicţie absolută începând cu 15 noiembrie. Urmează o decizie a cabinetului de miniştri în această privinţă. Noi nu facem jocuri, pur şi simplu nu avem de ales', a declarat ministrul ucrainean într-un interviu acordat agenţiei de presă Reuters.

El a mai spus că Ucraina va lua în considerare impunerea unor restricţii în cazul în care nivelul ridicat al exporturilor va spori riscul creşterii preţurilor la produse pe piaţa internă.

Ucraina, unul din primii zece exportatori mondiali, a anunţat o reducere a recoltei sale din acest an de trei ori din cauza condiţiilor meteorologice nefavorabile. În acelaşi timp, SUA suferă de cea mai gravă secetă din ultima jumătate de secol. Ca urmare, preţurile mondiale la grâu, porumb şi soia au crescut brusc în această vară.

Săptămâna trecută, Ministerul pentru Politici Agrare şi Alimentaţie de la Kiev anunţase că potenţialul de export de grâu ar putea fi epuizat în Ucraina către 15-20 noiembrie a.c..

Ivan Bisiuk, adjunctul ministrului agriculturii, le-a atras atenţia comercianţilor de cereale că la data de 19 octombrie au fost contractate circa 5,4 milioane de tone de grâu pentru aprovizionarea pieţelor externe, cu 1,4 milioane de tone mai mult decât prevede Memorandumul, făcând apel la aceştia să fie mai rezervaţi în privinţa încheierii de noi contracte.

Sursa: AGERPRES

Dacă România are o şansă să nu mai plece tinerii, aceasta este agricultura (min. Educaţiei)

Agricultura ar putea revitaliza situaţia socio-economică a ţării, iar pentru aceasta tinerii ar trebui să se orienteze mai mult spre acest domeniu şi instituţiile de învăţământ să formeze mai mulţi specialişti, a declarat ministrul Educaţiei, Ecaterina Andronescu, aflată joi la Iaşi (nord-est de Bucureşti).

"Dacă România are o şansă ca să nu ne mai plece tinerii, aceasta este agricultura", a declarat ministrul.

Ecaterina Andronescu participă la festivităţile organizate de Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară (USAMV) "Ioan Ionescu de la Brad" cu prilejul centenarului instituţiei. Ea a acordat o diplomă şi o plachetă din partea Ministerului Educaţiei pentru recunoaşterea valorii instituţiei de învăţământ superior ieşene.

Sursa: AGERPRES

Târg de 'Sfântul Dumitru' la Muzeul Satului

Muzeul Naţional al Satului "Dimitrie Gusti" organizează, în perioada 26 - 28 octombrie, Târgul de "Sfântul Dumitru".

Potrivit directorului general al instituţiei, conf. univ. dr. Paula Popoiu, în cele trei zile de sărbătoare, vizitatorii se vor putea bucura de prezenţa ansamblurilor folclorice, a tarafurilor şi a soliştilor de muzică populară românească şi ale etniei bulgare, precum şi de muzica de fanfară, muzica religioasă, onorurile militare... în echipament de epocă, teatru, de o expoziţie de fotografie, parada costumelor de inspiraţie populară şi o şezătoare la mijloc de zi.

Meşteri populari veniţi din toate zonele ţării vor fi prezenţi la târg cu obiectele create şi realizate de ei.

Pe 27 octombrie, graţie colaborării cu Ambasada Ciprului în România, muzeul va găzdui un moment de dans şi de muzică religioasă susţinute de grupuri de artişti din Cipru.

Nu vor lipsi produsele din gastronomia tradiţională - cozonaci, plăcinte, produse din carne, brânzeturi, turtă dulce, produse bio - miere, fructe şi legume, zacuscă, ori dulceţuri.

Pentru cei care poartă numele de Dumitru, Dumitra, conducerea Muzeul Satului va oferi acces gratuit (pe bază de buletin) la târg în zilele de 26 şi 27 octombrie.

Sursa: AGERPRES

România solicită prelungirea taxării inverse la cereale

Ministerul Finanţelor Publice a făcut demersurile necesare pentru prelungirea taxării inverse la cereale pe o perioadă cel puţin egală cu perioada de taxare inversă aprobată pentru Ungaria şi Bulgaria, tocmai pentru a asigura o echilibrare în comerţul din zonă, a declarat Doru Dudaş, director general al Direcţiei Generale Legislaţie de Cod Fiscal în MFP.

Un lucru foarte important pentru România, a spus acesta, este faptul câ se află în curs de finalizare o modificare a directivei europene privind taxarea inversa care va permite, pe de o parte, lărgirea listei existente cu bunuri pentru care taxarea inversă poate fi adoptată de ţările membre fără derogare, iar pe de altă parte, aplicarea acestei proceduri în regim de urgenţă în cazuri de evaziune fiscală flagrante.

'Aş vrea să vă spun că - un lucru important pentru România - este în curs de finalizare, probabil la începutul anului viitor, o modificare a directivei europene în acest sens, care are două componente importante pentru noi. Şi anume, se discută lărgirea anexei existente la directivă cu bunuri pentru care taxarea inversă să poată fi adoptată de ţările membre fără o derogare.

După cum ştiţi, procedura de obţinere a derogării este de durată - de 6, 8, 9, 10 luni prin extinderea acestei liste unde noi am solicitat tocmai includerea pe această listă permanentă şi a cerealelor, deci să avem posibilitatea să o adoptăm fără derogare şi fără scurgerea unui timp", a precizat Doru Dudaş, la o conferinţă privind industria berii şi agricultura.

Sursa: Glasul Maramuresului

Piaţa nefiscalizată din industria alimentară autohtonă influenţează situaţia economică din România

Situaţia economică din România pentru perioada 2012-2013 este percepută ca fiind una dificilă în contextul unei pieţe nefiscalizate evaluate la aproximativ 46% din valoarea industriei alimentare româneşti, dar cu valori semnificative mult mai mari, de până la 80%, în industria de morărit şi panificaţie, sectorul de fructe şi legume sau comerţul tradiţional, relevă raportul 'Romanian Food Compass 2012-2013: Executive Survey & Market Trends" realizat de organizaţia independentă EFMI Business School România.

Evoluţia preţurilor materiilor prime şi instabilitatea din zona euro sunt printre cei mai importanţi factori ce pot afecta, în perioada următoare, companiile autohtone din industria alimentară şi comerţul cu amănuntul din România, se menţionează în raport.

Cercetarea se bazează pe opiniile agregate ale managerilor din industria alimentară şi a comerţului cu amănuntul referitoare la cele mai relevante aspecte ce ţin de evoluţia economiei româneşti, a industriei alimentare şi a comerţului cu amănuntul, a mediului intern al companiilor din sector şi a consumatorului român. 
Conform opiniei majoritare a managerilor participanţi la cercetare, evoluţia preţurilor materiilor prime (100%) reprezintă cel mai temut factor care ar putea afecta activitatea companiilor din industria alimentară în perioada următoare, urmat de instabilitatea din zona euro (75%), instabilitatea politică şi legislativă din România (57%), evoluţia şomajului (43%) şi corupţia (36,5%). 

Raportul arată că, pe termen mediu (1-3 ani), majoritatea managerilor participanţi la cercetare (66%) estimează o creştere anuală uşoară (cuprinsă între unu şi trei puncte procentuale) a economiei româneşti în ansamblu, 11% scădere economică, 11% stagnare şi doar 12% creştere de peste trei puncte procentuale. 
De asemenea, reprezentanţii companiilor din industria alimentară şi a comerţului cu amănuntul nu întrevăd o modificare a TVA în intervalul 2012-2013 (72%). Mai mult, doar 4,5% dintre respondenţi consideră că această taxă va creşte şi 23,5% se aşteaptă ca TVA să scadă doar la produse alimentare.

"În general, situaţia economică din perioada 2012-2013 este percepută ca fiind dificilă în contextul unei pieţe nefiscalizate evaluate la aproximativ 46% din valoarea industriei alimentare româneşti cu excepţii semnificativ negative (cu valori de pană la 80%) în cazul următoarelor industrii: morărit şi panificaţie, lactate, fructe şi legume, carne şi produse din carne şi comerţ tradiţional. Restanţele consumatorilor la credite cât şi factorii demografici sunt, de asemenea, temeri majore pentru executivii intervievaţi, însă ponderea acestor factori este mai semnificativă pe termen mediu şi lung", se arată în raport. 

Companiile participante la studiul 'Romanian Food Compass 2012-2013: Executive Survey & Market Trends' sunt Albalact, Grup Angst, Barilla, BDG Group, Billa România, Caroli Foods Group, România Hypermarche Cora, Heidi Chocolat, Kamis Condimente, Muller Dairy Ro, Rompak - Pakmaya, Montebanato - Pangram, Profi Rom Food, Selgros Cash & Carry, Tchibo Brands, Titan, Tymbark Maspex Romania, Zeelandia. 

EFMI Business School România este o organizaţie independentă afiliată cu EFMI Business School, Olanda, ce îşi propune să creeze şi să facă schimb de cunoştinţe, concepte şi studii de piaţa în industria alimentară românească.

Sursa: AGERPRES

Abonează-te la acest feed RSS