Autoritățile anunță: cheltuieli de peste un miliard de euro în irigații

Ce va fi, dacă va fi, până la urmă, vom vedea!

Irigațiile au fost și sunt un subiect despre care se vorbește mult de cel puțin 10 -15 ani și tot de 10-15 ani s-a făcut extrem de puțin în acest domeniu sensibil. Pe site-ul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale găsim, în clipa în care vorbim, două documente care se referă la irigații: Programul de guvernare pentru agricultură, care poartă sigla unui partid, și Programul național de reabilitare a infrastructurii principale pentru irigații, asumat de MADR, ca parte a unei strategii naționale.

Program politic de guvernare

Programul PSD de guvernare pentru agricultură imaginează un plan în trei etape: etapa I, 2017-2020, refacerea a 40 de amenajări care acoperă 1,3 mil. ha; etapa a II-a, 2018-2020, refacerea a 37 de amenajări corespunzătoare pentru 0,490 mil. ha; etapa a III-a, 2019-2020, refacerea a 9 amenajări pentru 0,190 mil. hectare. Efortul financiar însumat este de 1,482 miliarde de euro: 1,14 miliarde de euro de la bugetul de stat și 342 milioane de euro de la FEADR. De aceste 86 de amenajări ar beneficia 484 de organizații ale udătorilor cu peste 200.000 de agricultori.

Program tehnic al MADR

Celălalt document, realizat anul trecut, este programul oficial după care MADR lucrează. Acesta explică, pe larg: ce a avut România în domeniul irigațiilor; ce mai are astăzi valid ca sistem; ce acțiuni/măsuri au fost realizate până acum; care este planul până în 2020. Programul vorbește despre aceleași trei etape de lucru: *etapa I, 40 de amenajări de irigații (infrastructură principală), cu suprafața de 1.317.042 ha, pe care s-au constituit Organizații și Federații ale Organizațiilor de Îmbunătățiri Funciare (OIF și FOIF) ce au accesat Măsura 125 a din cadrul PNDR 2007-2013; *etapa a II-a, 37 de amenajări de irigații viabile, cu suprafața de 490.089 ha, pe care s-au constituit OIF și FOIF ce vor putea accesa Submăsura 4.3 din cadrul PNDR 2014-2020; *etapa a III-a, 9 amenajări viabile de irigații, în suprafață de 199.810 ha, pe care nu sunt constituite Organizații ale Utilizatorilor de Apă pentru Irigații (OUAI). În cazul în care se vor constitui, acestea vor trece în etapa a II-a de reabilitare.

Ce a avut România în domeniul irigațiilor?

Sistemele de irigații din România, construite până în anul 1990, acopereau circa 22% din suprafața agricolă a țării și aproximativ 34% din suprafața arabilă. Aceste cifre corespund unei suprafețe amenajate pentru irigat de cca 3,1 milioane ha. Nord-vestul, vestul și centrul necesită mai puțină apă de irigații, în vreme ce în sud și sud-est, regiuni cu deficit de precipitații, suprafața acoperită de irigații este mai mare.

Ce avem astăzi?

În prezent, Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare apreciază că 1,5 mil. ha reprezintă suprafața viabilă și marginal viabilă, ceea ce ar corespunde unui procent de 11% din suprafața agricolă a țării, din care suprafața viabilă este de 823.000 ha: canale de aducțiune și distribuție – 10.630 km; rețele de conducte îngropate – 26.700 km; stații de pompare plutitoare și fixe – 2.710 de bucăți; construcții hidrotehnice – 4.856 de bucăți. În program se spune: „amenajările de irigații sunt într-un stadiu avansat de degradare și, pe 75% din suprafața acestor amenajări, irigațiile nu sunt funcționale, iar cele funcționale sunt ineficiente din punctul de vedere al consumului de apă/energie și costisitoare pentru fermieri“. Probleme mari sunt la infrastructura primară, care aparține statului. Ca gestionare a sistemului de irigații, avem, practic, următoarea situație: infrastructura principală/primară aflată în domeniul statului (care face obiectul programului pe care-l prezentăm astăzi); infrastructura secundară, preluată de OIF și FOIF de la ANIF; infrastructura interioară din ferme.

Ce s-a realizat în ultimii ani?

Nu foarte mult. Au fost constituite 475 OIF, pe o supra­față de 1.085.053 ha, care au preluat infrastructura de la ANIF pe 995.000 ha și 24 FOIF, pe o suprafață de 395.753 ha, care au preluat infrastructura de la ANIF pentru 171.000 ha. În exercițiul bugetar 2007-2013, 134 de organizații au accesat Măsura 125 a din cadrul PNDR pentru reabilitarea infrastructurii secundare de irigații preluate de la ANIF. În document nu se vorbește și despre sistemele de irigații din ferme, realizate pe cheltuiala fermierilor.

Ce se propune de aici înainte?

Programul vizează strict reabilitarea infrastructurii principale de irigații care va conduce la creșterea suprafeței funcționale din suprafața viabilă și marginal viabilă economic pentru irigații la 70%, în anul 2020 și 90%, la orizont 2030. Vor fi reabilitate 86 de amenajări viabile aparținând domeniului public al statului, în suprafață de aproximativ 1,8 mil. ha, până la sfârșitul anului 2020. Programul se va desfășura în trei etape, așa cum am scris mai sus.

Sursa de finanțare

Sursa de finanțare a investițiilor de reabilitare a infrastructurii principale o reprezintă bugetul de stat. Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale va primi, în perioada 2016-2020, suma de 1,015 miliarde euro necesară reabilitării infrastructurii principale de irigații. Acest program completează măsurile din PNDR care se adresează infrastructurii secundare: 128 de milioane de euro, în perioada 2007-2013 (Măsura 125 a) și 435 milioane de euro, în perioada 2014-2020 (Submăsura 4.3).

Sisteme de irigații avute în vedere pentru reabilitare

Vă prezentăm programul de reabilitare a infrastructurii principale (amenajări care vor fi refăcute), cu precizarea că în paranteză vom trece numărul proiectelor europene deja accesate și implementate de organizații ale utilizatorilor de apă de irigații.

ETAPA I

Bacău: Sascut – Valea Seacă, 5.028 ha (fonduri europene accesate de un OUAI), Dămienești, 2.499 ha (un proiect implementat); Brăila: Făurei – Jirlău, 14.606 ha (Măsura 125 aplicată de un OUAI), Călmățui II, 1.624 ha (un proiect implementat), Călmățui V, 1.105 ha (un proiect), Terasa Ialomița-Călmățui (cuprinde și județul Ialomița), 137.291 ha (8 proiecte), Terasa Viziru, 32.658 ha (7 proiecte), Nămoloasa – Măxineni, 29.938 ha (4 proiecte), Insula Mare a Brăilei, 64.663 ha (un proiect), Terasa Brăilei, 64.441 ha (11 proiecte); Buzău: Câmpia Buzăului – Canal Vest, 35.860 ha (2 proiecte); Covasna: Câmpu Frumos, 2.998 ha (un proiect); Călărași: Gostinu – Greaca Argeș (cu suprafețe și în Giurgiu), 25.517 ha (un proiect), Borcea de Sus, 11.404 ha (un proiect), Pietroiu – Ștefan cel Mare (cu suprafețe și în Ialomița), 52.428 ha (3 proiecte), Boianu – Sticleanu, 19.296 ha (3 proiecte), Gălățui – Călărași, 75.197 ha (2 proiecte); Constanța: Carasu – Galeșu, 4.726 ha (2 proiecte), Carasu – Movilița, 8.043 ha (un proiect), Carasu Sud, 3.341 ha (un proiect); Dolj: Sadova – Corabia, 71.775 ha (2 proiecte); Needia – Măceșu, 55.387 ha (2 proiecte); Galați: Brateșul de Sus, 5.083 ha (un proiect), Câmpia Covurlui, 115.396 ha (3 proiecte); Iași: Tabara – Trifești – Sculeni, 17.258 ha (2 proiecte); Olt: Bucșani – Cioroiu (cuprinde suprafețe și din Vâlcea), 34.382 ha (5 proiecte), Terasa Caracal, 75.739 ha (un proiect), Potelu – Corabia, 10.928 ha (2 proiecte); Teleorman: Terasa Zimnicea, 2.930 ha (2 proiecte), Viișoara, 96.481 ha (4 proiecte), Olt – Călmățui, 46.553 ha (2 proiecte), Lița – Olt, 4.871 ha (un proiect), Giurgiu – Răzmirești, cu suprafețe și în Giurgiu, 36.942 ha (2 proiecte); Tulcea: Babadag, 24.449 ha (3 proiecte), Beibugeac – Sarinasuf, 14.694 ha (1 proiect), Sinoie (cu o suprafață din Constanța), 60.474 ha (un proiect), Sud Razelm, 13.454 ha (un proiect), Sarighioi, 7.011 ha (2 proiecte); Vaslui: Albița – Fălciu, 16.937 ha (5 proiecte), Ciorăști – Măicănești, 10.434 ha (7 proiecte).

ETAPA a II-a

Arad: Semlac – Pereg, 8.394 ha, Fântânele – Șagu, 6.920 ha; Argeș: Ștefănești – Leordeni, 5.675 ha; Bacău – Letea, 1.118 ha; Botoșani: Movila – Hăvârna, 804 ha, Curtești, 437 ha; Brăila: Călmățui, 23.426 ha, Lunca Râului Buzău, 6.453 ha, Latinu – Vădeni,13.009 ha, Surdila – Greci, 26.762 ha, Călmățui – Gropeni – Chișcani, 12.879 ha; Buzău: Câmpia Buzău – Est, 9.941 ha; Călărași: Călărași – Râul, 6.845 ha, Mostiștea, 20.000 ha, Jegălia, 22.268 ha; Constanța: Carasu – Basarabi, 5.903 ha, Hârșova, 2.954 ha, Seimeni, 22.784 ha, Nicolae Bălcescu, 29.813 ha, Mihail Kogâlniceanu, 26.481 ha; Dâmbovița: Titu – Ogrezeni, 40.647 ha; Dolj: Bistreț – Nedeia – Jiu, 12.326 ha; Galați: Nicorești – Tecuci, 16.349 ha; Giurgiu: Argeș, 1.691 ha; Ialomița: Slobozia – Dunăre, 2.853 ha, Orezăria Luciu – Giurgeni, 5.140 ha, Terasa Bordușani, 22.863 ha, Borcea de Jos, 5.677 ha; Mehedinți: Crivina – Vânju Mare, 26.592 ha; Olt: Terasa Corabia, 35.795 ha, Stoenești – Vișina, 25.813 ha; Peceneaga – Turcoaia – Măcin, 19.024 ha; Vâlcea: Galicea, 736 ha, Olanu – Drăgoești, 1.494 ha; Vrancea: Putna, 2.385 ha, Slobozia – Ciorăști, 14.980 ha, Suraia – Vadu Roșca, 2.795 ha.

ETAPA a III-a

Oltenița – Surlari – Dorobanțu (9.788 ha, Călărași), Cetate – Galicea (38.053 ha, Dolj), Calafat – Băilești (31.611 ha, Dolj), Făcăeni – Vlădeni (2.224 ha, Ialomița), Țigănași – Perieni (3.368 ha, Iași), Sculeni – Țuțora – Gorbani (21.009 ha, Iași), Izvoare – Cujmir (63.889 ha, Mehedinți), Drăgănești (6.233 ha, Olt) și Mihăiești – Băbeni (1.112 ha, Vâlcea).

Pagini realizate de Maria BOGDAN

Revista Lumea Satului nr. 4, 16-28 februarie 2017 – pag. 10-12