La anul, poftiți la Hipodromul Ploiești!

Hipodromul de la Ploiești este teoretic gata. Practic, contractul de finanțare a fost prelungit, pentru a doua oară, printr-un act adițional, până în toamnă, pentru că ar mai fi câteva chestiuni birocratice de pus la punct. Acest lucru înseamnă că reuniunile de trap vor fi reluate abia la anul. Să vedem dacă vor mai fi cai de curse atunci! Glumim, evident... Dar prin câte peripeții a trecut arena hipică n-ar mai fi exclus vreun bucluc! De fapt, nici de data aceasta bietul Hipodrom Ploiești n-a scăpat cu fața curată. Autoritățile locale n-au ratat ocazia de a pierde câteva zeci de procente din jumătatea nerambursabilă a proiectului!

Nu mai reluăm întreaga epopee a eșecului care a însoțit Hipodromul Ploiești în ultimii 20 de ani. Vom spune doar că, după o concesiune nereușită, procese interminabile de reziliere a contractului, studii de fezabilitate de pomană, câteva rânduri de proiecte plătite și acestea substanțial, într-un final s-a ajuns ca hipodromul vechi să fie ras de pe fața pământului și în locul lui să fie construit altul nou-nouț. Primăria Ploiești și constructorul au plecat la treabă cu o variantă de proiect care costa 88,9 milioane de lei, cu o contribuție infimă, de 4,41%, prin Programul Operațional Regional 2007-2013. Ulterior, pentru că până și proiectanților li s-a părut prea mare suma, iar bugetul municipalității nu putea duce în cârcă o astfel de cheltuială, designul a fost reevaluat la 77,4 milioane de lei. În 2015, prin grație guvernamentală pesemne, a fost modificată cota nerambursabilă acordată de AM POR de la 4,41% la 50% din valoarea lucrărilor eligibile. Bugetul UE așadar suporta 32,8 milioane de lei, iar diferența, până la 77,4 milioane de lei, însemna aport al buge­tului local.

Partea goală a paharului

Cum noi parcă suntem blestemați să nu ducem un lucru până la capăt, normal că și în cazul arenei de trap am dat de necaz. Detaliem: termenul de predare a investiției a fost 31 decembrie 2015, condiție care ar fi permis decontarea integrală a cotei de la UE. Pentru că acesta a fost depășit, autoritățile regionale, cu voie guvernamentală și clemența UE, au prelungit contractul de finanțare cu încă șase luni, apoi cu alte patru, sub obligația de a suporta restul de lucrări de la bugetul local. Nivelul finanțării europene a fost cel decontat la 31 decembrie:18-20 de milioane de lei, plus/minus, calculele nu-s gata încă. Deci practic s-au pierdut câteva milioane bune de la UE. Iar dacă investiția nu va fi încheiată la toamnă, Ploieștiul va înapoia toți banii europeni pe care i-a luat. N-ar mai fi mare lucru de făcut: lucrările fizice sunt gata 100%, dar au rămas câteva chestiuni birocratice de rezolvat, cum ar fi un audit final, publicitate (de ce-o mai fi nevoie?), autorizații de funcționare, intabulare, angajarea numărului de salariați convenit prin contract etc.

Și partea lui plină

Să lăsăm însă aceste ghinioane de-o parte, vorba nu știu cărui ins cu pretenții de viceprimar al Ploieștiului. Să vedem partea plină a paharului, adică ce-am luat, nu ce-am pierdut de la UE. Luna trecută, oficialii Primăriei Ploiești și ai județului au realizat o fotografie de grup la recepția Hipodromului Ploiești. Cum vă imaginați că arată arena hipică? Bine, este plăcută la vedere, cu amenajări pretențioase în interior, demne de VIP-uri, așa cum chiar proiectul prevede. Și va arăta și mai bine după ce va crește gazonul ori după ce vor fi realizate parcările, după ce vor intra caii de cursă pe pistă. O descriere sumară ar arăta cam așa: noul hipodrom se desfășoară pe o suprafață de 20,8 ha, având următoarele amenajări: clădirea cu 5 etaje, cuprinzând un restaurant panoramic pe 2 nivele, cu capacitate de 310 persoane pentru public și un restaurant VIP, de 270 persoane; tribune cu capacitatea de 1.580 locuri, compuse din zona pentru organizarea și gestionarea curselor și zona destinată publicului; două piste, una de galop, de 1.300 m, și una de trap, de 1.200 m; grajduri, salivarium, hangare; drumuri, alei, platforme; gazon pe 66.015 mp; apă, canalizare, alimentare cu gaz și energie electrică etc. Era să uităm, în interiorul pistelor tronează patru statui uriașe, înfățișând niște cai pur-sânge, asta ca să ne fie limpede cam ce este pe-acolo.

Maria BOGDAN

Revista Lumea Satului nr. 16, 16-31 august 2016 – pag. 54-55