Cu efecte foarte grave chiar și asupra fructelor gata recoltate, pregătite pentru depozitare, monilioza este una dintre cele mai agresive boli la sâmburoase și semințoase. Cum ne dăm seama că avem pomii afectați de arsura moniliană, cum combatem și cum tratăm pomii afectați ne explică profesorul universitar doctor Florin Stănică, de la Facultatea de Horticultură, prorector al USAMV București.

Cum arată ramurile și florile afectate de ciupercă

Ciupercă agresivă, monilioza fructelor (Monilinia laxa) atacă aproape toate speciile de pomi – sâmburoase (cireși, vișini, caiși, piersici, nectarini, pruni) și semințoase (gutui, meri, peri). Denumită și putregaiul brun sau Mumifierea fructelor, atacul acestei ciuperci se manifestă mai ales în primăverile reci și ploioase, ciuperca fiind favorizată de umiditatea ridicată, temperaturile scăzute și de leziunile produse de grindină, boli sau dăunători. Cu efecte grave, Monilinia laxa poate cauza pierderi mari la speciile afectate, iar pomii afectați pot fi ușor observați dacă li se ofilesc ramurile cu frunze și flori. De altfel, aceasta poartă denumirea de arsură moniliană.

Ciuperca Monilinia laxa parazitează ramurile pomilor, florile și fructele în diferite faze de dezvoltare. Vârfurile tinere ale ramurilor afectate de monilioză se ofilesc și apoi se îndreaptă în jos, ca niște cârje, după care se usucă. Din păcate, acest proces este iremediabil. În ceea ce privește atacul pe flori, acesta seamănă cu daunele produse prin îngheț, efectele fiind la fel de grave deoarece duc la uscarea acestora. Florile afectate de această ciupercă vor rămâne pe ramuri, indiferent dacă bate vântul sau plouă, stau „lipite“, iar frunzele afectate se ofilesc, capătă o culoare arămie, se brunifică și apoi se usucă. Chiar și scoarța pomului este afectată, pe aceasta apărând leziuni închise la culoare, brune.

Ce efecte are Monilinia laxa asupra fructelor

Dacă acestea sunt efectele asupra ramurilor, florilor și fructelor, iată cum se manifestă Monilioza la fructe. În timpul verii, când fructele se apropie de maturitate și sunt aproape coapte, apar pe suprafața lor pete brune ce se întind și cuprind fructul în întregime. Interiorul fructului este brun și, în scurt timp, putrezește aproape în totalitate. De cele mai multe ori, după uscare, fructul se desprinde și cade din pom. În cazul în care temperaturile sunt ridicate și atmosfera este umedă, pe suprafața fructului, în dreptul zonelor putrede, apar „fructele“ ciupercii, acestea fiind dispuse în cercuri concentrice. Forma aceasta de atac poartă denumirea de „putregai brun“.

Când trebuie să curățăm livada

De ce este bine să curățăm livada până la intrarea în primăvară ne explică profesorul universitar doctor Florin Stănică, de la Facultatea de Horticultură, prorector al USAMV București. „Ei bine, în primăvară, presiunea de infecție și de infestare este foarte mare. Practic, au agentul patogen și dăunător în livadă și acesta își va multiplica «progeniturile», se va multiplica și va coloniza întreaga plantație. De aceea este foarte important să intrăm cu pomii sănătoși, curățați în primăvară. Bineînțeles, sunt foarte multe boli. Avem de-a face și cu făinarea, cu rapăn, cu o mulțime de alte boli, iar fiecare în felul său atacă florile, frunzele și, în final, fructele“, ne-a spus prof. univ. dr. Florin Stănică. Indiferent că este vorba de Monilioză, alte boli sau chiar și profilactic, toamna este momentul stropirii pomilor. Profesorul Florin Stănică recomandă stropirea cu piatră vânătă sau zeamă bordeleză în concentrație mare, de 3%, adică de zece ori mai mult decât se folosește pentru stropirea din timpul verii. „În afară de acestea (piatră vânătă sau zeamă bordeleză – n.red.), putem adăuga și un insecticid în doză dublă și uree, îngrășământ organic pe bază de azot care are un efect foarte interesant. În primul rând, stimulează căderea frunzelor. Practic, arde frunzele și le obligă să cadă. Al doilea efect este acela de a ajuta microorganismele folositoare care descompun celuloza și alte substanțe din frunze; ureea este suportul energetic pentru aceste microorganisme folositoare. Practic, aplicând uree, noi stimulăm procesul de compostare, de descompunere a materiei celulozice din frunze. Este de preferat ca acest tratament (piatră vânătă – 3%, uree – 3%, insecticid în doză dublă) să se repete după zece zile și abia după ce au căzut toate frunzele să trecem la operațiunea de curățare a livezii. În primăvară, când mugurii încep să se umfle, vom folosi concentrații mai mici, adică 1%“, ne-a mai explicat profesorul Florin Stănică.

Văruirea pomilor este o altă operațiune recomandată de către profesorul Florin Stănică, dar aceasta ar trebui să se facă din toamnă, nu primăvara – așa cum știm din bătrâni. Iar văruirea este bine să se facă la toate speciile de pomi. Este mai bine să prevenim decât să vindecăm, nu-i așa?


Este foarte important de știut că, atunci când atacul se manifestă pe fructele tinere, acestea se „stafidesc“, se zbârcesc, capătă o culoare închisă, se brunifică, iar pagubele nu sunt deloc mici. Livada poate fi afectată destul de grav. Mai mult decât atât, atacul de Monilinia laxa se manifestă și pe fructele mature. În aceste cazuri, fructele se vor mumifia. Fructele afectate rămân prinse pe ramuri și pe timpul iernii, unde Monilinia are condiții favorabile de a se dezvolta. Dacă nu sunt înlăturate, așa cum ne sfătuiesc specialiștii să facem începând imediat după recoltare și până la Sărbătorile de iarnă, aceste fructe bolnave vor fi surse de infecție pentru anul următor. Ce este mai grav, Monilinia poate afecta chiar și fructele gata recoltate, pregătite pentru a fi depozitate. Și în aceste cazuri pierderile înregistrate sunt mari.


Simona-Nicole David

Autoritatea Națională Fitosanitară a emis anul trecut un ghid informativ pentru semințoase, respectiv măr, păr, gutui, în cuprinsul căruia sunt evidențiate simptomele generate de bolile și dăunătorii specifici,  în funcție de care un pomicultor poate recunoaște genul de atac din livada sa. Ideal ar fi ca fermierii să aibă acces facil la confirmare prin analiză de laborator, dar cum acest lucru nu este la îndemâna oricui, o descriere a modificărilor care apar pe fructe, frunze, lăstari etc. poate veni în ajutorul deținătorilor de semințoase pentru depistarea bolilor și a dăunătorilor și aplicarea tratamentelor de combatare.

Simptome produse de ciuperci

  • făinări sau pulberi fine, de culoare alb-gălbuie pe frunze și flori sau pâslă albicioasă spre gălbuie, pe ramuri și lăstari (de exemplu făinarea – Podosphaera leucotricha);
  • pete de nuanțe verzi-măslinii sau brune-negricioase pe ambele fețe ale frunzei, iar pe ramuri și lăstari, în dreptul acestora apar pustule mici, care crapă, lăstarii căpătând un aspect răpănos (de exemplu, Rapănul părului – Venturia pirina);
  • pătări circulare brune ale frunzelor, cu 1-2 puncte mici, crustoase, negricioase, în porțiunea centrală a atacului (de exemplu, gutui – Entomosporium maculatum);
  • cancere (de exemplu, cancerul deschis al pomilor – Nectria galigena).

Simptome produse de bacterii

  • pătările și arsurile: pe frunze – pete maronii sau ruginii, de formă eliptică sau neregulată, cu dezvoltare de la vârf spre pețiol, limitate de nervuri, care pot să conflueze, ocupând întreaga suprafață a limbului; pe tulpini – pătările au formă de dungi, benzi sau striuri brune; pe ramuri – vârful lăstarilor se ofilește, apoi se curbează în formă de cârjă și se usucă, arătând ca arse de foc; pe flori care rămân atașate de pom după atac apar pete umectate, care conduc la ofilire, brunificare sau înnegrire, florile părând arse; pe fructele verzi petele sunt circulare sau neregulate, la început de culoare verde intens, apoi brun deschis, cu țesuturi umectate, brunificate sau înnegrite, totul ducând la zbârcire sau mumifiere, cu rămânere a exemplarelor atacate pe pom. Pe vreme caldă și umedă, din lăstarii, pețiolii, din scoarța necrozată, din fructele și florile infectate se poate scurge un exsudat bacterian mucilaginos, albicios până la roșu închis, prezentând diferite nuanțe de brun, galben sau portocaliu (de exemplu, focul bacterian);
  • hipertrofiile (gale, tumori) sunt produse pe rădăcini și tulpini, prezentându-se sub formă de creșteri dezorganizate ale țesuturilor vegetale (proliferări de țesuturi, malformații). Practic, bacteriile pătrund prin răni și stimulează celulele să se mărească și să se dividă (de exemplu, cancerul bacterian, boala rădăcinilor păroase);
  • ulcere (leziuni) apar pe ramuri vechi, șarpante și trunchi, fiind însoțite și de exudări. Țesuturile de sub scoarță, în zona limitrofă leziunilor, sunt maro-roșietice, iar în exterior prezintă fisuri neregulate în scoarță (de exemplu, focul bacterian).

Simptome produse de virusuri și/sau organisme asemănătoare

  • pe frunze: împestrițări și dungi galbene (mozaicul merelor), pete clorotice, cloroze (pătarea clorotică a merelor), decolorări verzi-deschis sau galben-verzui de-a lungul nervurilor (păr-strierea tulpinii), inele neregulate, pete sau linii verzi deschis sau galben verzui (păr – pătare clorotică), deformări și rugozități ale suprafeței limbului (mozaic), culoare verde deschis, uneori clorotică sau roșietică (proliferare), stipele anormal de mari, cu codița scurtă și care pot fi în număr de patru, în loc de două (proliferare), micșorarea limbului, culoare verde-deschis, rigiditate, marginile ușor răsucite spre exterior, înroșirea anormală a frunzelor spre toamnă și căderea lor prematură (declinul perelor);
  • pe fructe: rugozitate și pete verzi deschis (mozaic), deformare alias fructe turtite (măr – strierea tulpinii), inele sau benzi înguste de culoare verde deschis sau brune (păr – pătare clorotică), fructe mici, la 25-30% din mărimea normală, turtite sau aplatizate, cu pedunculul mult alungit și mai subțire, pulpa fructelor este spongioasă, cu gust fad, slab acidulată, cu un conținut redus de zahăr (proliferarea mărului);
  • alte simptome: declinul pomilor, productivitate redusă, formarea unui număr mare de lăstari secundari, slab dezvoltați, subțiri „cu aspect de mături“ sau mături de vrăjitoare, prezența unor inele de culoare brună, vizibile la examinarea unei secțiuni transversale a vaselor conducătoare.

Simptome produse de nematozi

De dimensiuni microscopice, aceștia se localizează fie în țesuturile rădăcinilor, tulpinilor, frunzelor sau în ovarele florilor, fie la exteriorul organelor atacate, fiind fixați de substratul alimentar cu aparatul lor bucal. Prin înțeparea și sugerea sucului celular, atacurile apar sub formă de:

  • gale, mici umflături ale țesuturilor vegetale pe seama cărora se hrănesc;
  • reducerea sistemului radicular.

Simptome produse de insecte și acarieni

  • produse de organisme dăunătoare cu aparat bucal de ros, care apar la exteriorul sau în interiorul organelor atacate: roaderea neselectivă a frunzelor (gândacii de frunze și omizile defoliatoare), ciuruirea frunzelor (gărgărițe ale pomilor), scheletarea frunzelor (omizile tinere ale fluturelui alb al dudului, larvele moliei merelor), galerii în tulpini (sfredelitorul tulpinilor și ramurilor), roaderea organelor florale (gărgărițele fructelor, gândacul păros), minarea pulpei fructelor (viermele merelor), minarea frunzelor (molie).
  • simptome produse de organisme dăunătoare cu aparat bucal de supt (pentru hrănire dăunătorii introduc în țesuturi salivă, conținând enzime care determină modificări morfologice și biochimice ale acestora): decolorarea organelor atacate, frecvent a frunzelor (ploșnițe, afide, acarieni), pigmentarea organelor atacate (afide, păduchele din San José), încrețirea și răsucirea frunzelor (afide), deformarea fructelor (păduchele din San José).

Maria BOGDAN

Copyrights © Lumea Satului

Redacţia:

Str. Moineşti nr. 12, Bl. 204, Sc. A, Ap. 4, sector 6, Bucureşti.
Pentru corespondenţă: OP 16, CP 39.
Tel/fax.: 021.311.37.11;
ISSN 1841-5148

Marketing, abonamente, difuzare
Tel: 031.410.07.45
- Nicusor Oprea Banu – 0752.150.146, 0722.271.338;

Compartiment financiar
– dr. Niculae Simion – 0741.217.627

Editura: ALT PRESS TOUR Bucureşti