Ținând cont de habitusul natural al pomilor și de necesitatea formării unui schelet puternic și bine ramificat, pretabile pentru cultura prunului sunt coroanele globuloase cu și fără ax, iar caisul se conduce prioritar sub formă de coroană fără ax, pentru o mai bună valorificare a luminii.

La prun se aplică în general mai puţine tăieri decât la celelalte drupacee, acestea constând în rărirea buchetelor de mai şi tăierea scurtă sau eliminarea ramurilor mijlocii. La soiurile cu ramuri fragile şi subţiri se fac tăieri de reducţie în lemn de 3-4 ani, pentru fortificare şi ramificare, în vreme ce la soiurile cu ramuri viguroase tăierile sunt mai uşoare, constând în scurtarea la jumătate a prelungirilor şarpantelor pentru a stimula ramificarea. Cu această ocazie se elimină ramurile care au rodit slab şi prezintă zone mari neproductive, precum şi cele epuizate, cele subţiri, situate în vârf, ori cele nepurtătoare de muguri de rod. În fiecare an se fac tăieri de normare a rodului ce constau în reînnoirea semischeletului care a depăşit 4-6 ani, dar şi în eliminarea ramurilor frânte şi uscate.

Tăierile de formare, în perioadele de tinereţe, vor fi foarte reduse, limitându-se la strictul necesar. Încă din primii ani după plantare multe soiuri încep să fructifice, iar greutatea fructelor arcuiește ramurile, mărind unghiul de inserţie, chiar şi la soiurile cu tendinţă de creştere verticală. De asemenea, la aceste soiuri se ciupesc lăstarii de prelungire la distanţa de ramificare proiectată, iar dacă acest lucru nu s-a realizat, ramura anuală se va scurta în primăvară.

Formarea unei coroane implică efectuarea câtorva lucrări succesive: alegerea ramurilor de schelet, proiectarea acestora şi a ramurilor de semischelet. Pentru aceasta se vor reţine ramurile plasate în poziţiile cele mai corespunzătoare pentru forma de coroană aleasă. Aceste ramuri se vor scurta cu 10-12 cm, mai sus de locul în care dorim să se formeze viitoarele ramuri de schelet. Celelalte ramuri, cu poziţii necorespunzătoare, se vor suprima la inel, iar cele de semischelet se scurtează cu 1/3 sau 1/2 din lungimea lor.

După pornirea în vegetaţie se vor plivi toţi lăstarii de prisos, când aceştia au 2-4 cm lungime. La sfârşitul primăverii –începutul verii, când lăstarii au 15-25 cm, se vor alege alte ramuri de schelet, precum şi ramurile de semischelet formate pe ramurile alese anterior. Ceilalţi lăstari se ciupesc sau se răresc lăsându-i numai pe cei dispuşi bilateral-altern-exterior, cu punctele de inserţie la 15-20 cm. Operaţiile se continuă până la formarea completă a coroanei.

Tăierile de întreţinere şi fructificare se bazează pe reducţia şi simplificarea semischeletului, în scopul stabilirii unui echilibru între formaţiunile de rod şi cele vegetative, a păstrării volumului iniţial al coroanei, pentru asigurarea de noi creşteri, pentru o mai bună iluminare a coroanei, pentru evitarea alternanţei de rodire etc.

Tăierile se vor face diferenţiat, în raport cu vârsta pomilor, starea lor fiziologică şi soi. Prin tăieri se vor îndepărta ramurile uscate şi necorespunzător plasate. Ramurile roditoare se vor rări numai în anumite situaţii. La pomii intraţi în prima perioadă de rodire, unde se manifestă scăderea potenţialului de creştere, este necesar ca la 3-4 ani să se efectueze tăieri uşoare de reducţie, prin scurtarea ramurilor de schelet în lemn de 2-3 ani, deasupra unei ramuri de garnisire.

Cu prilejul acestor tăieri se vor păstra ramurile buchet şi ramurile de garnisire care nu depăşesc lungimea de 30 cm. Dacă sunt prea dese, se înlătură cele mai slabe. Ramurile de garnisire care nu depăşesc 60 cm şi au unghiul de ramificare 50-55° se scurtează la 8-10 muguri, iar cele mai lungi cu unghi de ramificare mic se palisează în poziţie orizontală sau se scurtează la 8-10 muguri; de asemenea, ramurile de prelungire se scurtează la 1/3-1/2 din lungimea lor.

La prun se aplică tăieri de corecţie în cazul când pomii nu au fost tăiaţi anual sau la cei tăiaţi necorespunzător. Totodată, în perioada de declin se efectuează tăieri de reîntinerire mai severe la nivelul scheletului.

Beatrice Alexandra MODIGA

Prunul

Temperatură: Prunul este oarecum exigent față de căldură, comportându-se favorabil în zona de câmpie și dealuri mici. În zona colinară, cu excepția soiului Grase românești, prunul are recolte instabile și de slabă calitate. Temperaturile orare optime sunt cuprinse între 18 și 33°C, cu minime absolute de 8°C și maxime de 36°C; în afara acestor intervale, creșterea încetează. La ger rezistă până la -35°C, cu următoarele valori ale organelor vegetative: muguri florali – minus 31-33°C; flori în faza de buton alb – minus 3,3-3,5°C; flori deschise – minus 2,2°C (la minus 5°C se distrug în masă, cu afectarea recoltei de până la 90%); fructele curând formate – minus 0,5-1,1°C.

Apă: Cerințele față de apă ale prunului sunt mari, fiind satisfăcute în zonele deluroase, cu peste 600 mm precipitații anual, din care 300-350 mm în intervalul mai-iulie. Ploile reci și prelungite din timpul înfloritului compromit destul de frecvent producția. Comportamentul față de secetă este oarecum favorabil pentru unele soiuri – Agen, Anna Späth, Renclod D`Althan, Tuleu gras, Stanley etc. – care produc satisfăcător, dar fructele sunt de calitate inferioară. În general, în zonele de stepă, silvostepă și unde există păduri de stejar se recomandă irigarea pomilor.

Lumină: prunul are cerințe nu foarte mari, cel puțin nu la fel de mari precum speciile nuc, cireș, cais, piersic și păr; cultivat însă pe versanți mai puțin însoriți, produce fructe de slabă calitate.

Sol: specia are cerințe mici față de sol, valorificând bine sau satisfăcător aproape toate zonele de la noi. Cele mai bune terenuri sunt cele cu o reacție slab acidă spre neutră (pH de 5,8-7,4). Totuși, prunul nu tolerează solurile sărăturoase și nici pe cele cu exces de calciu.

Mărul

Temperatură: se dezvoltă și fructifică bine în zonele cu temperatura medie anuală de 8-11°C. Temperaturile orare optime ale mărului sunt cuprinse în intervalul 14-27°C, cu minime de 8°C și maxime de 33°C, limite dincolo de care procesele de creștere încetează. Pomii rezistă la ger până la minus 36°C, iar florile au toleranță diferită: când apar petalele în primul boboc din inflorescență îngheață la minus 2,2°C, iar la minus 4,4°C bobocii sunt distruși în totalitate; când sunt deschise degeră la minus 2,2°C și sunt compromise la minus 3,9°C, cu afectare de 80-90% a producției.

Apă: mărul are pretenții mari, necesitând 700-900 mm precipitații anual pentru soiurile de iarnă și cel puțin 550 mm pentru cele de toamnă și vară. Nu suportă excesul de umiditate, dar nici seceta, fie ea pedologică sau atmosferică.

Lumină: cerințele sunt mai mici comparativ cu alte specii, dar oricum, pe versanți, este preferată pentru înființarea plantațiilor expoziția sudică, sud-estică și sud-vestică.

Sol: crește bine pe diferite tipuri de sol, însă recolte mari, de calitate și constante se obțin pe terenuri fertile, profunde, bine structurate, lutoase, suficient de umede, cu o reacție moderat spre slab acidă (pH 5,0-7,0). Apa freatică este de preferat să fie sub 2,0-2,5 m adâncime; portaltoii vegetativi, în perioadele ploiase, au mult de suferit dacă pânza freatică se ridică la 1,2 m adâncime.

Maria BOGDAN

Este general știut pentru pomicultori că portaltoiul folosit pe scară largă pentru prun a fost și rămâne corcodușul sau mirobolanul (Prunus cerasifera), utilizat în pepinierele pomicole în procent de 80%. Vasile Cociu, considerat fondatorul Școlii românești de genetică și ameliorare în pomicultură, aprecia că, la nivel global, ponderea Prunus cerasifera va scădea ca urmare a introducerii în cultură a unor portaltoi de vigoare mică, pretabili pentru cultura prunului în sistem intensiv.

Corcodușul sau mirobolanul este, cum spuneam, portaltoiul generativ cel mai ultizat pentru prun – și nu numai – din următoarele motive: sâmburii sunt ușor de procurat, au un procent ridicat de răsărire, frunzișul este rezistent la bolile specifice prunului, puieții se dezvoltă foarte bine, compatibilitatea la altoire este ridicată. În livadă, pomii altoiți pe corcoduș au vigoare mare și intră târziu pe rod. Specialiștii recomandă recoltarea sâmburilor de corcoduș din plantații de seminceri controlate și utilizarea anumitor clone selecționate și înregistrate ca portaltoi noi.

Mirobolan dwarf este un portaltoi generativ, obținut la ICDP Pitești Mărăcineni în 1999. Fructele acestuia, de culoare galbenă, se maturează la jumătatea lunii august, iar sâmburii răsar foarte bine și dau puieți uniformi. În livadă, acest portaltoi ultilizat pentru Tuleu și Renclod dau rezistență acestor soiuri, în sensul în care nu se rup de la punctul de altoire și imprimă pomului o creștere mai mică.

Bn 4 Kr: portaltoi generativ, obținut la SCDP Bistrița, în anul 2001, rezistent la Plum Pox Virus. Fructele sunt roșii și se maturează în luna august. Sâmburii răsar excelent și dau puieți uniformi în pepinieră. În livadă, comparativ cu corcodușul, imprimă soiurilor o vigoare mai mică și o productivitate mai bună.

Mirobolan C5 este obținut la ICDP Pitești Mărăcineni din 1999; este generativ, viguros ca semincer, productiv, liber de Plum Pox și compatibil cu grupele Tuleu și Renclod. Fructele galbene se maturează la sfârșitul lunii septembrie, sâmburii răsar foarte bine și dau puieți uniformi. Pomii altoiți pe Mirobolan C5 intră pe rod în anul patru de la plantare.

Oteșani 8 este un portaltoi generativ, omologat la SCDP Vâlcea în 1980. Imprimă soiurilor altoite o vigoare mai mică decât corcodușul și intrare timpurie pe rod. Este bine adaptat la solurile argiloase, singurul dezavantaj fiind acela al unei drajonări puternice.

Roșior văratec este primul portaltoi omolgat în România, fiind creația din 1966 a cercetătorilor de la stațiunea Voinești. Clona originală s-a pierdut, în prezent folosindu-se diverse alte biotipuri. Imprimă pomului vigoare mare, producții ridicate și constante, este adaptat la o gamă largă de soiuri, iar pomii drajonează slab.

Miroval: portoltai vegetativ obținut la Vâlcea în 1998, cu înrădăcinare de aproximativ 85%, rezistent la ger, adaptabil pe soluri argiloase. Imprimă soiurilor vigoare mare, productivitate ridicată, intrare pe rod în anul 4, cu producție economică din anul 5.

Oteșani 11: portaltoi vegetativ, omologat la Vâlcea, în 1987, se înmulțește prin butași lemnificați tratați cu biostimulatori pentru înrădăcinare. În livadă imprimă pomilor o creștere mijlocie, uniformitate, drajonează slab.

Casetă

Pe lângă acești portaltoi, cercetătorii implicați în programele de ameliorare au înregistrat mai mulți portaltoi cu înmulțire vegetativă, recomandați pentru plantațiile intensive de prun precum: Mirodad 1 și Mirodad 2 (obținuți la ICDP Pitești Mărăcineni), Rival, Corval, Oltval, Pinval (obținuți la SCDP Vâlcea).

Maria BOGDAN

Centenar

Este un soi creat și omologat la Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Pitești – Mărăcineni și înregistrat în 1970. Pomul are vigoare mijlocie sau slab-mijlocie, cu creștere globuloasă, ramuri fructifere scurte (buchete de mai). Înflorește timpuriu, este androsteril (lipsit de polen), necesitând polenizatori precum Stanley, Anna Späth, Silvia, Renclod Althan, d`Agen, Early Rivers. Fructul este mijlociu (45 g), invers ovoidal, colorat în albastru ultramarin, acoperit cu pruină abundentă, cenușie. Pulpa alb-verzuie, suculentă, prezintă gust foarte plăcut, asemănător cu Tuleul gras. Se maturează la sfârșitul lunii iulie – începutul lunii august, fiind destinat consumului în stare proaspătă.

Alina

Este un soi obținut în 1991 la ICDP Pitești - Mărăcineni. Pomul are vigoare mică spre mijlocie, cu ramuri de schelet groase și rare, bine garnisite cu buchete de mai. Este androsteril, se polenizează cu soiurile Stanley, Peche, Agen, Anna Späth. Fructul este mare, ovoid, cu pielița albastru-deschis, pruină cenușie. Pulpa galben-verzuie este consistentă, neaderentă la sâmbure, cu gust plăcut. Se consumă în stare proaspătă și se maturează în prima decadă a lunii august.

Piteștean

Creat la Mărăcineni, în 1982, pomul are vigoare mijlocie, coroană conică, rodește pe formațiuni fructifere scurte și mijlocii. Este ușor sensibil la monilioză. Este androsteril, necesită polenizatori precum Early Rivers, Renclod Althan, Silvia, Stanley. Capacitatea de producție este una bună. Fructul este mijlociu spre mare, de formă ovoidă, cu pielița vânăt închisă, acoperită abundent cu pruină albăstruie, pulpă (galben-verzuie) crocantă, suculentă și cu gust plăcut, neaderentă la sâmbure. Se coace în prima decadă a lunii august, fiind recomandat pentru consum în stare proaspătă.

Ialomița

Este un soi creat și înregistrat în 1980, la ICDP Pitești-Mărăcineni. Pomul de vigoare mijlocie spre mare are ramuri de schelet bine garnisite cu formațiuni de fructificare scurte și mijlocii, este autofertil, tolerant la PPV. Fructul de mărime mijlocie are formă sferică, pieliță vânăt-închisă, acoperită cu multă pruină, pulpă verde-gălbuie, potrivit de consistentă și suculentă, cu gust bun și neaderentă la sâmbure. Se coace în a doua decadă a lunii iulie, fiind recomandat pentru consum în stare proaspătă.

Vâlcean

Este obținut în 1990 la Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Vâlcea. Pomul are vigoare mijlocie sau mare, în funcție de altoiul utilizat, cu rodire pe formațiuni scurte sau mijlocii. Înflorește târziu, comparativ cu majoritatea soiurilor, și este autosteril. Fructul este mare și foarte mare (65-75 g), sferic, cu pielița netedă, vânăt închis, acoperit cu puțină pruină albicioasă. Pulpa este gălbuie, crocantă, cu gust bun. Se coace în iulie-august, fiind destinat pentru consum în stare proaspătă.

Carpatin

Omologat în 1989, la Mărăcineni, pomul prezintă vigoare mijlocie spre mică, cu creștere piramidală, ramuri de schelet bine garnisite cu formațiuni de fructificare scurte, mijlocii și lungi. Este androsteril, necesitând cultivare intercalată cu polenizatori din gama Early Rivers, Renclod Althan, Silvia, Stanley. Capacitatea de producție este bună. Fructul este mare (50 g), ovoid, cu pielița albastră maronie, acoperită cu pruină cenușie. Pulpa galben-verzuie este suculentă, fină, neaderentă la sâmbure. Se coace în prima decadă a lunii august, fiind pretabil pentru consum în stare proaspătă.

Pescăruș

Este un soi creat în 1979 la ICDP Pitești – Mărăcineni. Pomul este de vigoare mijlocie, cu coroana conic răsturnată, fructificare pe buchete de mai, autosteril, necesită polenizatori (Stanley, Silvia, Renclod Althan, Anna Späth). Fructul este mijlociu, ovoidal, cu pielița vânătă, acoperită cu pruină cenușie și pulpă galben-verzuie, suculentă, cu gust ușor acidulat, neaderentă la sâmbure. Se coace în prima decadă a lunii august, cu câteva zile înainte de soiul Tuleu gras. Se pretează pentru consum în stare proaspătă și industrializare.

La PRUN – se vor aplica două tratamente pentru combaterea moniliozei, ciuruirii frunzelor, pătării roșii a frunzelor, acarienilor, afidelor, insecte defoliatoare, păduchelui din San-Jose ( G1) astfel:

• tratamentul 1 – fruct în creștere ( perioada 22 - 28 iunie 2020) ;
• tratamentul 2 – la interval de 7 -12 zile de la efectuarea tratamentului anterior.

Se vor utiliza următoarele amestecuri de pesticide:

1. CAPTAN 80 WDG – 0,15% sau DITHANE M 45 - 0,2% sau MERPAN 50 WP – 0,25% sau NOVOZIR MN 80 – 0,2%  sau AIRONE SC - 3,0 L/ha +  DECIS 25 WG 0,003% sau MOVENTO 100 SC – 0,1875% + NISSORUN 10 WP - 0,03%;

2. TOPSIN 70 WDG – 0,07% sau AIRONE SC - 3,0 L/ha +  MOSPILAN 20 SG – 0,02% sau AFFIRM OPTI – 2,5 kg/ha sau LASER 240SC – 0,6  l/ha sau  FASTER 10 CE – 0,025% + NISSORUN 10 WP – 0,03%.

La PIERSIC şi CAIS  – se vor aplica 2 tratamente pentru combaterea moniliozei, bășicării frunzelor, ciuruirii, făinării, moliei vărgate, acarienilor, afidelor cu unul din următoarele amestecuri de pesticide:

• tratamentul 1 - fruct 2/3 din mărimea normală ( perioada 22 - 28 iunie 2020);
• tratamentul 2 – la 7 – 12 zile de la efectuarea tratamentului anterior (fruct mărime normală).
• CHORUS 75 WG – 0,02% sau TOPSIN 70 WDG – 0,07% sau AIRONE SC - 3,0 L/ha sau VONDOZEB – 0,2% +  FASTAC 10 EC – 0,02% sau CALYPSO 480 SC – 0,02% +  NISSORUN 10 WP – 0,03%.
• SCORE 250 EC – 0,015% sau CAPTAN 80 WDG – 0,15% sau DITHANE M 45 - 0,2% sau

NOVOZIR MN 80 - 0,2%  +  KUMULUS DF – 0,3% sau KARATHANE M 35 CE -  0,06% + AFFIRM OPTI – 2,5 kg/ha sau FASTER 10 CE – 0,025% sau FASTAC 10 EC – 0,01% sau MOVENTO 100 SC – 0,1875% + VERTIMEC 1,8% EC - 0,1% pana la 0,15%.

La toate rețetele de tratament se poate adăuga îngrășământ foliar în concentrațiile recomandate de producător.

Alte Recomandări importante :

Luati masurile ce se impun pentru protectia  mediului inconjurator !

- produsele se solubilizeaza separat, se omogenizeaza si apoi se pulverizeaza ;

- resturile de solutii sau apa rezultata in urma spălării echipamentelor de stropit nu trebuie sa ajungă in apropierea apelor de suprafața, sanțuri etc.

- executarea tratamentului, pe timp linistit fără vânt.  Nu aplicați tratamentul daca viteza văntului este mai mare de 4-5 m /s.

- cititi cu atentie eticheta produsului pe care il folositi ;

- la realizarea amestecurilor se verifica compatibilitatea pesticidelor, fizica si chimica.

- Se vor utiliza doar produse de protecţia plantelor recomandate de CODEX-PEST EXPERT, pentru testele avertizate, omologate de către ,,COMISIA INTERMINISTERIALĂ DE OMOLOGARE A PRODUSELOR DE UZ FITOSANITAR”, avizate pentru a fi folosite pe teritoriul ROMÂNIEI .

- Respectati  cu  strictete  normele  de  lucru  cu  produse  de  uz fitosanitar, pe cele de securitate a muncii, de protectie a albinelor si a animalelor !, conform ORDINULUI COMUN (Ord. 45/1991 al MAA ; 68/05.02.1992 Min.Mediului ; 15b/3404/1991 al Dep. Pentru Admin. Locala şi 127/1991 al ACA din Romania, 1786/TB/1991 al Minist. Transporturilor).

Produsele fitosanitare trebuie să fie utilizate în mod corespunzător.

În livezile din România, în afară de soiurile de prun autohtone, pe care le-am descris într-unul dintre numerele precedente ale revistei noastre, cele mai răspândite și longevive sunt cinci creații străine: Anna Späth, Stanley, d’Agen, Rivers timpuriu (Early Rivers) și Renclod Anthal. Aproape toate servesc drept genitori în programele de ameliorare.

Anna Späth: Originar din Germania, este un soi care se cultivă de mult timp și cu mare succes în România, fiind astăzi inclusiv utilizat pe scară largă în livezile din zona de câmpie și a dealurilor mici și mijlocii. Pomul are vigoare mijlocie, dezvoltă o coroană invers piramidală, cu rodire pe buchete de mai și ramuri mijlocii. Este autofertil, înflorește târziu, foarte productiv (20-25 tone/ha), rezistă la ger și secetă, este pretențios la căldură și tolerant la Plum Pox Virus (dezvoltă boala doar pe frunze). Fructul este sferic, mijlociu (35-45 g), albastru-roșietic, cu gust potrivit de dulce, sâmbure neaderent. Se recomandă pentru consum în stare proaspătă și industrializare. Maturarea fructelor are loc în a doua jumătate a lunii septembrie. Atenție, cultivat pe soluri impermeabile, produce fructe de calitate inferioară.

Stanley: Este un soi autofertil și polenizator universal, de origine americană, intens cultivat în toate zonele țării. Pomul prezintă vigoare medie, coroană conic răsturnată, ramuri de schelet potrivit de dezvoltate, garnisite abundent cu buchete de mai. Intră repede pe rod, produce mult și constant, este sensibil la monilioză și ușor sensibil la vărsatul prunului. Înflorește în epoca mijlocie tipică prunului. Fructul este mijlociu ca mărime, elipsoidal, ușor asimetric, cu pielița violacee aproape neagră, cu gust dulceag, slab aromat, sâmbure mare și neaderent. Fructele se colorează cu mult înainte de maturarea deplină, ceea ce înșală cultivatorul și consumatorul. Se maturează în decada a treia a lunii august, fiind folosit pentru industrializare.

d’Agen: Soiul este o selecție locală din Franța, precoce, productiv, rezistent la ger și secetă, sensibil la vărsatul prunului. Fiind, pe de altă parte, iubitor de căldură și pretențios la umiditate, nu se recomandă să fie cultivat în zona dealurilor mai înalte de 300-400 m și nici pe solurile compacte. Pomul este de vigoare mijlocie, dispune de o coroană globuloasă, cu ramuri de schelet scurte și oarecum subțiri și rodire predominantă pe buchete de mai. Înflorește târziu, este autosteril, astfel că necesită polenizatori precum Stanley, Early Rivers, Anna Späth, Renclod Althan, Vinete românești, Gras ameliorat. Fructul este mic (sub 30 g), invers ovoid, de culoare roșietică, pulpă bogată în zahăr. Se recomandă pentru deshidratate, distilare, gemuri, marmeladă. Se maturează la sfârșitul lunii august.

Early Rivers (Rivers Timpuriu): Soi originar din Anglia, este rezistent la ger, pretențios față de condițiile de sol și climă, sensibil la secetă, ușor sensibil la vărsatul prunului. Pomul este de vigoare mare, cu coroana rară, invers piramidală, rodire pe buchete de mai și ramuri mijlocii. Este autosteril, deci are nevoie de polenizatori (Anna Späth, d`Agen, Renclod Althan, Stanley). Produce moderat, epoca de maturare fiind situată în prima decadă a lunii iulie, fiind aproape cel mai timpuriu soi. Coacerea este eșalonată. Fructul este mijlociu ca mărime, sferic, albastru, dulce, cu sâmbure neaderent. Este destinat consumului în stare proaspătă.

Renclod Althan: Este obținut în fosta Cehoslovacie, fiind rezistent la ger, moderat rezistent la secetă, sensibil la vărsatul prunului și la monilioză. Pomul este viguros, cu coroană larg globuloasă, ramuri de schelet lungi, groase, prezintă tendințe de degarnisire. Rodește pe buchete de mai și ramuri mijlocii.

Înflorește târziu, este autosteril, polenizatorii recomandați fiind Early Rivers, Anna Späth, Vânăt de Italia, Vinete românești, Stanley. Intră repede pe rod, asigurând o producție constantă. Fructul, care se maturizează în iulie, este mare, dulce intens, aromat, cu sâmbure mic și semiaderent. Este destinat pentru consum în stare proaspătă.

Maria BOGDAN

Prunul este cea mai răspândită specie pomicolă din România, cu o suprafață de 65.100 ha, ceea ce reprezintă 47,42% din totalul de 137.263 ha plantații cu pomi fructiferi. Ca producție, se clasează tot pe prima poziție, cu 512,9 mii tone (41,31%), din 1.241,5 total fructe. Cele mai întinse suprafețe cultivate cu prun se întâlnesc în dealurile Munteniei și Olteniei, respectiv în județele Argeș, Vâlcea, Prahova, Buzău, Dâmbovița și Gorj.

Între țările lumii, din punctul de vedere al suprafeței cultivate, România ocupă poziția a patra, după China – 1.762.700 ha, Serbia – 230.000 ha, Bosnia și Herzegovina – 135.168 ha, dar înainte de SUA – 33.000 ha, Turcia – 21.073 ha și Ucraina – 19.200 ha.

În lume sunt cultivate peste 2.000 de soiuri de prun, iar în România cele mai răspândite sunt Tuleu gras, Grase românești, Gras ameliorat, Vinete românești, Stanley, Anna Späth, d`Agen, Vinete de Italia, Renclod Althan, Rivers timpuriu.

În Catalogul oficial al soiurilor din 2019 se mai regăsesc creațiile institutelor de cercetare Agent, Alutus, Andreea, Celia, Iulia, Romaner, Romanța, Tita, Topval, fiind păstrate și cele din anii anteriori Alina, Carpatin, Centenar, Ialomița, Pescăruș, Piteștean și Vâlcean.

Se spune că la baza majorității soiurilor de prun stau două specii: prunul european (Prunus domestica) și prunul japonez (Prunus salicina). După acestea vin celelalte specii: Prunus insititia, Prunus spinosa și Prunus cerasifera. Cercetătorii lumii au emis foarte multe teorii despre originea prunului în general și a celui european, în special. Dar cum e greu să se afle care a fost prima varietate de prun, considerându-se incerte anumite supoziții, în final s-a stabilit că există trei mari centre de răspândire a speciilor de prun: euro-asiatic, Europa de Sud și Asia de Vest (Prunus domestica, Prunus insititia, Prunus spinosa, Prunus cerasifera); nord-american, de la golful Mexic și Coasta de Vest până în centrul SUA și în nordul Canadei (Prunus nigra, Prunus americana, Prunus munsoniana); est-asiatic (Prunus ussuriensis, Prunus triflora și Prunus simonii).

Prunele se înscriu printre fructele cu cea mai ridicată valoare nutritivă, având un conținut consistent de hidrați de carbon, substanțe minerale și vitamine. Valoarea energetică a fructelor proaspete este de

75 kcal/100 g pulpă, mai mare decât a merelor, perelor, piersicilor, caiselor etc., iar cele deshidratate asigură 255 Kcal/100 g pulpă, din care organismul uman resoarbe aproape 90%.

În afară de valoarea alimentară, prunele au valențe terapeutice multiple, având acțiune alcalinizantă, mineralizantă, laxativă, diuretică, decongestionantă hepatic. Puțini știu că cercetătorii de la Universitatea Tufts, filiala Boston, SUA, profilată pe studii medicale și nutriționiste, au descoperit că prunele deshidratate au cel mai mare conținut în antioxidanți, contribuind la neutralizarea radicalilor liberi, fiind astfel recomandate pentru prevenirea cancerului. Cel mai mare dezavantaj al prunului este că amelioratorii din întreaga lume nu au descoperit calea de a obține soiuri foarte rezistente la boli și dăunători, astfel încât plantațiile comerciale să nu mai fie supuse tratamentelor chimice.

Maria BOGDAN

V-am rămas datori, din numărul trecut al revistei noastre, cu tăierile de formare pentru sistemele de conducere recomandate în livezile intensive și superintensive, fus subțire sau fus tufă. Anterior, v-am prezentat procedura de obținere a coroanei vas întârziat pentru livezile clasice și vas ameliorat-pentru plantațiile intensive.

Fusul tufă

Caracteristici: trunchi de 60-70 cm; ax cu 12-14 șarpante dispuse spiralat, la 20-30 cm distanță; înălțimea maximă a pomului – 2,5/3m.

Anul I: perioada de repaus – se scurtează axul la 80 cm; perioada de vegetație – se îndepărtează lăstarii concurenți la ax și cei crescuți pe trunchi, păstrându-se doar cei situați de la 70 cm în sus până la cel mult jumătate, a căror inserare formează un unghi mai larg.

Anul II: perioada de repaus – dacă axul nu a ramificat se scurtează la 50-60 cm. În varianta în care capacitatea de ramificare este bună, se păstrează lăstarii dispuși altern, la distanță de 20-30 cm unul de altul, iar restul creșterilor se elimină. Dacă lăstarii de la bază nu au deschidere suficientă, se recomandă înclinarea acestora; perioada de vegetație – se suprimă lăstarii concurenți la prelungirea axului, se scurtează axul dacă nu a ramificat, iar restul creșterilor se păstrează la 20-30 cm distanță între ele.

Anul III și IV: se procedează la fel ca în anul precedent, astfel încât la sfârșitul tăierilor de formare să obținem pe ax 12-14 șarpante.

Fus subțire

Caracteristici: trunchi de 40-50 cm; ax în zig-zag (obținut prin transferarea anuală a prelungirii axului pe una din ramurile laterale de vigoare slabă) pe care, la bază, se inserează 3-5 șarpante și 15-20 ramuri de semischelet, ce se înlocuiesc după 5 rodiri; înălțime de 2,2-2,5 m, diametru de 0,9-1,2 m la bază și 0,4-0,6 m la vârf.

Anul I: perioada de repaus – se scurtează varga la 60-70 cm; perioada de vegetație – se vor selecta 3-5 lăstari pentru formarea etajului de la bază și unul pentru prelungirea axului.

Anul II: perioada de repaus – se transferă creșterea axului pe una dintre ramurile mai puțin viguroase și se aleg 3-5 ramuri pentru etajul de bază; perioada de vegetație – șarpantele de la etajul de bază se scurtează pentru a stimula ramificarea, iar pe ax se aleg ramurile de semischelet distanțate de 25-30 cm.

Anul III și IV: perioada de repaus – se transferă creșterea axului pe altă ramură laterală, crescută opus cu cea care a preluat sarcina de ax anii anteriori; perioada de vegetație – se selectează ramurile care formează semischeletul.

Soiuri autohtone de prun

Catalogul oficial al soiurilor din România (ediția 2018, cea din 2019 nefiind încă publicată) menționează 8 soiuri autohtone de prun, create la stațiunile pomicole din țară, care pot fi utilizate în plantații. De fapt sunt șapte, având în vedere că unul (Romaner) este radiat din 2015, dar a putut fi comercializat până luna trecută. Soiurile omologate sunt așadar: Agent, Alutus, Andreea, Iulia, Romanța, Tița și Topval.

Agent: soi obținut în 2004 la ICDP Pitești-Mărăcineni, de vigoare mijlocie, cu ramuri de schelet solide și fructificare pe buchete de mai și ramuri mijlocii, parțial autofertil (necesită polenizatori), tolerant la vârsatul prunului și rezistent la pătarea roșie a frunzelor și monilioză. Fructul este mijlociu, sferic-alungit, de culoare roșietică, cu maturare la sfârșitul lunii august. Recomandat pentru deshidratare și mai puțin pentru consum în stare proaspătă.

Alutus: obținut la Vâlcea, soiul este autofertil, de vigoare moderată, cu port semi-lax, fructificare pe ramuri mijlocii, tolerant la Plum Pox Virus (PPV). Fructele sunt foarte mari, de culoare albastru închis, acoperite cu pruină, cu gust foarte bun. Epoca de coacere coincide cu sfârșitul lunii august, începutul lunii mai; se recomandă pentru consum în stare proaspătă.

Andreea: obținut la Vâlcea, este un soi de vigoare mică spre mijlocie, tolerant la vărsatul prunului și rezistent la monilioză. Fructele sunt mijlocii, de culoare roșietică, cu maturare eșalonată înspre finalul lunii august. Este destinat pentru distilare, prelucrare și consum în stare proaspătă.

Romanța: este obținut din soiurile Stanley și Vâlcean, fiind de vigoare mică spre mijlocie, cu fructificare pe buchetele de mai, asigură producții mari și constante. Fructele, ce ajung la maturitate la sfârșitul lunii august, sunt mari, cu aspect și gust plăcut, se con­sumă în stare proaspătă.

Tița: soi autosteril, precoce, de vigoare mică spre mare, cu coroana conic răsturnată, ramuri de schelet groase, garnisite abundent cu buchete de mai, rezistent la ger, secetă și înghețurile târzii de primăvară. Produce moderat, dar constant, având fructul mare, ovoid, de culoare albastru ultramarin, cu strat gros de pruină. Ajunge la maturitate în iulie-august.

Iulia: înregistrat în 2002, este rezultatul studiilor cercetătorilor de la Bistrița. Pomul este semiviguros, cu coroana piramidală și fructificare mixtă, rezistent la monilioză; este androsteril, necesită polenizatori. Fructul este mijlociu ca mărime, elipsoidal, de culoare albastru-violaceu, acoperit cu multă pruină, cu pulpă galben-verzuie, neaderentă la sâmbure, gust dulce, plăcut. Se coace în ultima decadă a lunii august, destinația principală fiind consumul în stare proaspătă.

Topval: soi obținut la Vâlcea, de vigoare mijlocie, port semilax, tolerant la PPV, cu înflorire abundentă. Necesită obligatoriu polenizatori. Fructele sunt mari, sferice, de culoare violet deschis, acoperite cu pruină cenușiu-albăstruie, de calitate excelentă. Se pretează pentru consum în stare proaspătă. Epoca de maturare: începutul lunii august.

În livezile comerciale din România sunt însă cultivate mai multe soiuri românești: Tuleu gras, Tuleu timpuriu, Gras ameliorat, Centenar, Pescăruș, Ialomița, Dâmbovița, Piteștean, Carpatin, Diana, Record, Sarmativ, Vâlcean, Alina, Roman, Geta, Romaner.

Maria BOGDAN

Cel mai răspândit pom fructifer din România, cu o suprafață de 65.100 ha (INS reține că, în 2017, existau 34.591.325 de exemplare pe rod, cu o producție de 444.922 tone), prunul are o foarte mare plasticitate ecologică, pretându-se pentru toate zonele de cultură din România. Totuși, atunci când se înființează o plantație în zonele deluroase, se aleg pantele cu expoziție sudică și sud-vestică și de regulă treimea mijlocie a acestora, evitându-se treimea superioară cu vânturi puternice sau sol erodat și treimea inferioară, cu exces de umiditate cu curenți reci de aer. La altitudini mai mari de 300-350 m, spun specialiștii de la ICDP Pitești-Mărăcineni, în ghidul Pomi, arbuști fructiferi și căpșun, plantațiile se pot amplasa și pe pantele vestice, estice sau chiar nordice, iar în zonele secetoase de stepă și silvostepă sunt preferate bazele pantelor nord-vestice și nord-estice.

Amenajarea terenurilor pentru înființarea unei plantații de prun presupune lucrări care țin de: evacuarea excesului de umiditate, acolo unde se impune, prin canale de coastă; nivelarea de suprafață sau de adâncime; terasarea, dacă este cazul; scarificarea sau/și desfundarea terenului la 60-80 cm și încorporarea îngrășămintelor; nivelarea; pichetarea; efectuarea gropilor; fertilizarea de bază, plantarea; irigarea. Folosirea cu precădere a unui portaltoi viguros, așa cum este corcodușul, a făcut ca multă vreme cultura prunului să se preteze pentru sistemul livezilor clasice, cu distanțe de plantare de 6-7 m între rânduri și 5-6 m între pomi pe rând și o densitate de 238-333 pomi/ha. Însă, cu timpul însă, mai precis prin anii ’70-’80 ai secolului trecut, s-a trecut la o distanță mai mică de plantare, de 5 x 4 m (densitate de 500 pomi/ha, considerată intensivă la această specie). În prezent, folosindu-se și alți portaltoi de vigoare mică, se utilizează formula superintensivă, cu o distanță de plantare de 2 x 4 m și o densitate de 1.250 pomi/ha, dar musai în condiții de irigare și cu pomi conduși sub formă de fus-tufă. Ca lucrări de întreținere sunt irigarea (unde amplasarea permite), fertilizarea, înierbarea benzilor dintre rânduri, afânarea solului pe rând, tratamente împotriva bolilor și dăunătorilor.

Tăieri de formare în livezile de prun

Una dintre cele mai importante lucrări pentru eficiența ulterioară a plantației ține de formarea coroanei pomilor. În practică, pentru livezile clasice se recomandă coroana vas întârziat, pentru cele intensive – vas ameliorat și pentru plantațiile superintensive – fus subțire sau fus tufă. Astăzi, prezentăm tăierile de formare pentru primele două tipuri de coroane.

Vas întârziat (coroană întreruptă): înălțime finală coroană – 3,3/4 m; trunchi – 60 cm; ax scurt de 60-90 cm, cu 3 șarpante dispuse spiralat, distanțate la 25-30 cm; 3-4 subșarpante, la distanță de 50-70 cm, pe fiecare dintre cele 3 șarpante:

• Anul I: perioada de repaus vegetativ – se taie varga la 90-100 cm; perioada de vegetație – se aleg trei lăstari, primii doi, la 60 cm, respectiv 90 cm de la sol, pentru a forma primele două șarpante, iar al treilea va asigura prelungirea axului; se îndepărtează creșterile de pe trunchi;
• Anul II: perioada de repaus vegetativ – pentru proiecția șarpantei 3 se taie axul la 30-40 cm de șarpanta nr. 2 și se scurtează șarpantele 1 și 2 dacă au depășit 50-60 cm, pentru a permite formarea primelor subșarpante; perioada de vegetație – se aleg trei categorii de lăstari: pentru formarea șarpantei 3, pentru primele 2 subșar­pante de pe șarpantele 1 și 2 și de prelungire a subșar­pantelor;
• Anul III: perioada de repaus vgetativ – pentru formarea de noi subșarpante, se scurtează șarpantele, iar pentru formarea de ramificații de ordinul 3 se scurtează subșarpantele deja formate. Pentru consolidarea șarpantei 3, pe ax se lasă o prelungire de 20-30 cm; perioada de vegetație – se aleg lăstarii pentru formarea subșarpantelor și a ramificațiilor de ordinul 3;

• Anul IV: perioada de repaus vegetativ – după ce a treia șarpantă s-a consolidat, se suprimă axul; perioada de vegetație – vor continua intervențiile pentru formarea subșarpantelor și a ramificațiilor de ordinul 3.

Vas ameliorat: înălțimea coroanei – 2,5/3,5 m; trunchi – 50/60cm; un ax foarte scurt, cu 3 sau 4 șarpante dispuse la 10-12 cm între ele; pe fiecare șarpantă, ramificații de ordinul 2 (subșarpante), situate bilateral altern, la 40-50 cm distanță.

- Anul I: perioada de repaus vegetativ – varga se scurtează la 80-100 cm de la suprafața solului; perioada de vegetație – se aleg, în treimea superioară (cu începere de la 50-60 cm de la sol), pentru a forma cu 4 șarpante 4 lăstari dispuși la 10-12 cm unul de celălalt, iar restul se suprimă, pentru a nu-i concura în creștere pe cei patru. Dacă nu rezultă pe vargă patru creșteri, se poate lăsa un lăstar de prelungire a axului, ce se va suprima anul următor;

- Anul II: perioada de repaus vegetativ – cei 4 lăstari păstrați (șarpantele) se scurtează deasupra unui mugure cu dispoziție exterioară, la lungimea de 50-60 cm; perioada de vegetație – dintre lăstarii rezultați pe șarpante, la punctul de tăiere, se alege unul exterior pentru formarea primei subșarpante și, de asemenea, se mai alege unul pentru prelungirea creșterii șarpantelor; se elimină lăstarii apăruți în poziții nedorite; se elimină ori se ciupesc lăstarii care concurează elementele de schelet;

- Anul III: perioada de repaus vegetativ – se scurtează prelungirea șarpantelor la 40-50 cm în vederea formării celei de a doua subșarpante; perioada de vegetație – când lăstarii crescuți din tăierea șarpantelor au 10-15 cm, se aleg 2 dintre aceștia, unul pentru formarea celei de a doua subșarpante, altul pentru prelungirea creșterii șarpantei; dacă lăstarii de prelungire a șarpantelor depășesc 40-50 cm lungime, aceștia pot fi ciupiți, pentru formarea cu anticipație a următoarei subșarpante. Restul lucrărilor sunt cele din anul II.

- Anul IV: perioada de repaus vegetativ – se scurtează prelungirile șarpantelor pentru formarea subșarpantei 3, la 40 cm de cea anterioară; dacă subșarpanta 3 a fost proiectată în verde anul anterior, se alege un lăstar lateral extern, opus celui anterior și la 40 cm de acesta, pentru formarea subșarpantei 3, și un lăstar pentru prelungirea șarpantelor care, tăiat la 30-40 cm, va forma șarpanta a 4-a; se elimină ramurile cu poziție nedorită; perioada de vegetație – tăierile sunt asemănătoare cu cele din anul III.

(Va urma)

Maria BOGDAN

La PRUN – se vor aplica două tratamente pentru combaterea moniliozei, ciuruirii frunzelor, pătării roşii a frunzelor, acarienilor, afidelor, insecte defoliatoare, păduchelui din San-Jose (G1) astfel:

• tratamentul 1 – fruct în creştere (perioada 31 mai - 06 iunie 2019);
• tratamentul 2 – la interval de 7-12 zile de la efectuarea tratamentului anterior.

Se vor utiliza următoarele amestecuri de pesticide:

1. CAPTADIN 50 PU – 0,2% sau DITHANE M 45 – 0,2% sau MERPAN 50 WP – 0,25% sau NOVOZIR MN 80 – 0,2% + DECIS 25 WG 0,003% sau MOVENTO 100 SC – 0,1875% + NISSORUN 10 WP – 0,03%;
2. TOPSIN 70 WDG – 0,07% + MOSPILAN 20 SG – 0,02% + NISSORUN 10 WP – 0,03%.

La PIERSIC şi CAIS – se vor aplica 2 tratamente pentru combaterea moniliozei, başicării frunzelor, ciuruirii, făinării, moliei vărgate, acarienilor, afidelor cu unul din următoarele amestecuri de pesticide:

• tratamentul 1 – fruct 2/3 din mărimea normală (perioada 31 mai - 06 iunie 2019);
• tratamentul 2 – la 7-12 zile de la efectuarea tratamentului anterior (fruct mărime normală).

1. CHORUS 75 WG – 0,02% sau TOPSIN 70 WDG – 0,07%  +  FASTAC 10 EC – 0,02% sau CALYPSO 480 SC – 0,02% +  NISSORUN 10 WP – 0,03%.
2. BRAVO 75 WP – 2kg/ha sau CAPTAN 80 WDG – 0,15% sau DITHANE M 45 – 0,2% sau NOVOZIR MN 80 – 0,2% +  KUMULUS DF – 0,3% sau KARATHANE M 35 CE –  0,06% + ACTARA 25 WG – 0,01% sau CALYPSO 480 SC – 0,02% sau FASTAC 10 EC – 0,01% sau NOVADIM PROGRESS – 0,1% + VERTIMEC 1,8% EC – 0,1% pana la 0,15%.

La toate reţetele de tratament se poate adăuga îngrăşământ foliar în concentraţiile recomandate de producător.

Alte Recomandări importante:

Luați măsurile ce se impun pentru protecția mediului înconjurător!

- produsele se solubilizează separat, se omogenizează și apoi se pulverizează;

- resturile de soluții sau apa rezultată în urma spălării echipamentelor de stropit nu trebuie să ajungă în apropierea apelor de suprafață, șanțuri etc.

- executarea tratamentului, pe timp liniștit, fără vânt. Nu aplicați tratamentul dacă viteza vântului este mai mare de 4-5 m/s.

- citiți cu atenție eticheta produsului pe care îl folosiți;

- la realizarea amestecurilor se verifică compatibilitatea pesticidelor, fizică și chimică.

- Se vor utiliza doar produse de protecţia plantelor recomandate de CODEX-PEST EXPERT, pentru testele avertizate, omologate de către ,,COMISIA INTERMINISTERIALĂ DE OMOLOGARE A PRODUSELOR DE UZ FITOSANITAR“, avizate pentru a fi folosite pe teritoriul ROMÂNIEI.

- Respectați cu strictețe normele de lucru cu produse de uz fitosanitar, pe cele de securitate a muncii, de protecție a albinelor și a animalelor!, conform ORDINULUI COMUN (Ord. 45/1991 al MAA; 68/05.02.1992 Min. Mediului; 15b/3404/1991 al Dep. Pentru Admin. Locală şi 127/1991 al ACA din România, 1786/TB/1991 al Minist. Transporturilor).

Produsele fitosanitare trebuie să fie utilizate în mod corespunzător.

Utilizarea lor corectă include aplicarea principiilor bunelor practici fito­sanitare și îndeplinirea condițiilor stabilite în conformitate cu articolul 31 și specificate pe etichetă. Aceasta respectă, de asemenea, dispozițiile Directivei 2009/128/CE și, în special, principiile generale de combatere integrată a dăunătorilor prevăzute la articolul 14 și în anexa III la respectiva directivă.

În vederea protejării sănătății oamenilor și a animalelor, protecției albinelor și a mediului  înconjurător, producătorii agricoli, persoane fizice sau juridice, care utilizează pe terenurile pe care le dețin produse de uz fitosanitar din grupele a III-a și a IV-a de toxicitate, au obligația să le depoziteze, să le manipuleze și să le utilizeze în conformitate cu instrucțiunile tehnice care le însoțesc, aprobate potrivit legii.

Sursa: Oficiul Fitosanitar Bistriţa-Năsăud

La  MĂR – se vor aplica două  tratamente pentru combaterea rapănului, făinării, moniliozei, bolilor de scoarță, viermelui merelor (G1), păduchelui lânos, acarieni, afide, insecte defoliatoare și minatoare astfel:

• tratamentul I – perioada 10-15 mai 2019 (când fructul are diametrul de 1 cm - aluna);
• tratamentul II – la interval de 9-14 zile de la efectuarea tratamentului anterior.

Se vor utiliza următoarele amestecuri de pesticide:

1. SCORE 250 EC – 0,01% sau TOPSIN 70 WDG – 0,07% sau SYSTHANE FORTE – 0,02% sau CHORUS 75 WG – 0,02% + FASTER 10 CE– 0,03% sau CORAGEN – 0,01%;
2. SHAVIT F 72 WP – 0,2% + DECIS 25 WG – 0,003% sau FASTAC 10 EC – 0,01%;
3. CHORUS 75 WG – 0,02% + KARATE ZEON - 0,015% sau CALYPSO 480 SC – 0,02%sau ACTARA 25 WG – 0,01%;
4. CAPTAN 80 WDG - 0,15% sau DITHANE M 45 - 0,2% sau NOVOZIR MN 80 – 0,2% sau WINNER M 80 – 0,2% sau VONDOZEB – 0,2% + SULFOMAT 80 PU – 0,3% sau SHAVIT 25 EC – 0,05% sau MICROTHIOL SPECIAL – 0,3% + KARATE ZEON – 0,015% sau ACTARA 25 WG – 0,01%;

     La  PĂR – se vor aplica două tratamente pentru combaterea fumaginei, rapănului, moniliozei, septoriozei, pătării brune, focului bacterian, puricelui melifer, viermelui perelor (G1), acarienilor, afidelor, insectelor defoliatoare și minatoare, păduchelui lânos astfel:

• tratamentul I – perioada 10-15 mai 2019 (când fructul are diametrul de 1 cm - aluna);
• tratamentul II – la interval de 9-14 zile de la efectuarea tratamentului anterior.

Se vor utiliza următoarele amestecuri de pesticide:

1. SYSTHANE FORTE – 0,02% sau CHORUS 75 WG – 0,02% + MOSPILAN 20 SP – 0,02%;
2. DITHANE M 45 – 0,2% sau CAPTADIN 50 PU – 0,25% sau MERPAN 50 WP – 0,25% sau WINNER M 80 – 0,2% + KARATE ZEON – 0,015% sau MOSPILAN 20 SP – 0,02%;

În plantațiile de MĂR și PĂR unde este semnalat atac al focului bacterian al rozaceelor (Erwinia amylovora) se vor utiliza următoarele produse: CHAMP 77 WG – 0,2% sau FUNGURAN OH 50 WP – 0,04%  + SHAVIT 25 EC – 0,05% sau TOPAS 100 EC – 0,02% sau KARATHANE M 35 CE – 0,06% + DECIS 25 WG – 0,003%  sau FASTAC 10 EC – 0,02%.

În plantațiile pomicole unde se constată atac de acarieni peste pragul economic de dăunare (3-5 acarieni pe frunzuliță sau 5-10 acarieni pe inflorescență) se va folosi unul dintre produsele ENVIDOR 240 SC – 0,04% sau NISSORUN 10 WP – 0,03% sau SANMITE 20 WP 0,05% – 0,075% alături de produsele recomandate în rețetele de tratament.

Alte recomandări importante:

Luați măsurile ce se impun pentru protecția mediului înconjurător!

- produsele se solubilizează separat, se omogenizează și apoi se pulverizează;

- resturile de soluții sau apa rezultată în urma spălării echipamentelor de stropit nu trebuie să ajungă în apropierea apelor de suprafață, șanțuri etc.

- este interzis pășunatul sau folosirea ierbii în hrana animalelor din livezile tratate timp de 14 zile.

- executarea tratamentului, pe timp liniștit, fără vânt.  Nu aplicați tratamentul dacă viteza vântului este mai mare de 4-5 m/s.

- citiți cu atenție eticheta produsului pe care îl folosiți;

- la realizarea amestecurilor se verifică compatibilitatea pesticidelor, fizică şi chimică.

- Se vor utiliza doar produse de protecția plantelor recomandate de CODEX-PEST EXPERT, pentru testele avertizate, omologate de către ,,COMISIA INTERMINISTERIALĂ DE OMOLOGARE A PRODUSELOR DE UZ FITOSANITAR“, avizate pentru a fi folosite pe teritoriul ROMÂNIEI .

Sursa: OFICIUL FITOSANITAR BISTRIŢA-NĂSĂUD

La PRUN se vor aplică 2 tratamente astfel:

• tratamentul I – la scuturarea a 10-15% din petale pentru combaterea moniliozei, ciuruirii

frunzelor, rapănului, pătării roşii a frunzelor, hurlupilor, viespilor cu fierastrau (Hoplocampa minuta şi Hoplocampa flava), afidelor, insectelor defoliatoare, gărgăriţei mugurilor (Sciaphobus squalidus) cu:

1. TOPSIN 70 WDG – 0,07% sau SIGNUM – 0,05% sau CAPTAN 80 WDG – 0,15% sau DITHANE M

45 – 0,2% sau NOVOZIR MN 80 – 0,2% + FASTAC 10 EC – 0,02% sau CALYPSO 480 SC – 0,02%.

- tratamentul II – la 6-8 zile după tratamentul efectuat la scuturarea a 10-15% din petale pentru combaterea moniliozei, ciuruirii frunzelor, pătării roşii a frunzelor, afidelor, insectelor defoliatoare, viespei sâmburilor (Eurythoma schreineri) cu unul din urmatoarele amestecuri de pesticide:

1. 1. CAPTAN 80 WDG – 0,15% sau DITHANE M 45 – 0,2% sau NOVOZIR MN 80 – 0,2% + ACTARA 25 WG – 0,01% sau CALYPSO 480 SC – 0,02% sau FASTAC 10 EC – 0,01% sau NOVADIM PROGRESS – 0,1%.

În plantaţiile pomicole unde se constată atac de acarieni peste pragul economic de dăunare (3-5 acarieni pe frunzuliţă sau 5-10 acarieni pe inflorescenţă) se va folosi unul din produsele ENVIDOR 240 SC – 0,04% sau NISSORUN 10 WP – 0,03% sau SANMITE 20 WP 0,05% – 0,075% alături de produsele recomandate în reţetele de tratament.

Alte Recomandări importante:

Luați măsurile ce se impun pentru protecția mediului înconjurător!

- produsele se solubilizează separat, se omogenizează și apoi se pulverizează;

- resturile de soluții sau apa rezultată în urma spălării echipamentelor de stropit nu trebuie să ajungă în apropierea apelor de suprafață, sanțuri etc.

- este interzis pășunatul sau folosirea ierbii în hrana animalelor din livezile tratate timp de 14 zile.

- executarea tratamentului, pe timp liniștit, fără vânt. Nu aplicați tratamentul dacă viteza vântului este mai mare de 4-5 m/s.

- citiți cu atenție eticheta produsului pe care îl folosiți;

- la realizarea amestecurilor se verifică compatibilitatea pesticidelor, fizică și chimică.

- Se vor utiliza doar produse de protecţia plantelor recomandate de CODEX-PEST EXPERT, pentru testele avertizate, omologate de către ,,COMISIA INTERMINISTERIALĂ DE OMOLOGARE A PRODUSELOR DE UZ FITOSANITAR“, avizate pentru a fi folosite pe teritoriul ROMÂNIEI.

- Respectați cu strictețe normele de lucru cu produse de uz fitosanitar, pe cele de securitate a muncii, de protecție a albinelor și a animalelor!, conform ORDINULUI COMUN (Ord. 45/1991 al MAA; 68/05.02.1992 Min.Mediului; 15b/3404/1991 al Dep. Pentru Admin. Locală şi 127/1991 al ACA din România, 1786/TB/1991 al Minist. Transporturilor).

Produsele fitosanitare trebuie să fie utilizate în mod corespunzător.

Utilizarea lor corectă include aplicarea principiilor bunelor practici fito­sanitare și îndeplinirea condițiilor stabilite în conformitate cu articolul 31 și specificate pe etichetă. Aceasta respectă, de asemenea, dispozițiile Directivei 2009/128/CE și, în special, principiile generale de combatere integrată a dăunătorilor prevăzute la articolul 14 și în anexa III la respectiva directivă.

În vederea protejării sănătății oamenilor și a animalelor, protecției albinelor și a mediului înconjurător, producătorii agricoli, persoane fizice sau juridice, care utilizează pe terenurile pe care le dețin produse de uz fitosanitar din grupele a III-a și a IV-a de toxicitate, au obligația să le depoziteze, să le manipuleze și să le utilizeze în conformitate cu instrucțiunile tehnice care le însoțesc, aprobate potrivit legii.

Sursa: OFICIUL FITOSANITAR BISTRIŢA-NĂSĂUD

La PĂR se vor aplica două tratamente pentru combaterea focului bacterian al rozaceelor, arsurii bacteriene comune, puricelui melifer, păduchelui din San-Jose şi alţi păduchi ţestoşi, ouă de afide, acarieni, insecte defoliatoare şi minatoare astfel :

- tratamentul I – se va efectua la începutul înfrunzitului mugurilor florali (urechiuşa de şoarece) dacă plouă cel puţin 0,3 mm şi temperatura atmosferică este mai mare de 6 grade Celsius. Tratamentul se va încheia în 5-6 zile. În cazul în care lipseşte unul dintre criteriile de mai sus tratamentul nu se efectuează.

- tratamentul II – se va aplica între faza de răsfirarea inflorescenţei şi înfoierea corolei (perioada se poate prelungi până când 0,5% din mugurii florali au câte o floare desfăcută) – acest tratament trebuie efectuat fiind considerat tratament cheie în prevenirea şi combaterea rapănului.

Se va folosi unul dintre următoarele amestecuri de pesticide:

1. ZEAMA BORDELEZĂ TIP „MIF“– 0,5% sau CHAMP 77 WG – 0,2% sau FUNGURAN OH 50 WP – 0,3% + MOSPILAN 20 SG – 0,025% – 0,03 %;
2. ALCUPRAL 50 PU – 0,3% sau KOCIDE 2000 – 0,25% + CALYPSO 480 SC – 0,02%;
3. CLARINET – 0,1% + DECIS 25 WG – 0,003%

La PRUN se vor aplica 2 tratamente pentru combaterea moniliozei, hurlupilor , bacteriozelor, păduchelui din San-Jose, ouălor de afide şi acarieni astfel:

• tratamentul I – se va aplica la umflarea mugurilor (buton verde) şi se va încheia în 5-6 zile;
• tratamentul II – se va aplica începând de la faza de buton alb până la deschiderea primelor flori cu:

ZEAMA BORDELEZĂ TIP „MIF“– 0,5% sau ALCUPRAL 50 PU – 0,3% sau CHAMP 77 WG – 0,3% sau KOCIDE 2000 – 0,25% sau FUNGURAN OH 50 WP – 0,3% + MOSPILAN 20 SG 0,025% – 0,03 %.

Luați măsurile ce se impun pentru protecția mediului înconjurător!

- Se vor utiliza doar produse de protecţia plantelor recomandate de CODEX-PEST EXPERT, pentru testele avertizate, omologate de către ,,COMISIA INTERMINISTERIALĂ DE OMOLOGARE A PRODUSELOR DE UZ FITOSANITAR“, avizate pentru a fi folosite pe teritoriul ROMÂNIEI.

- Respectați cu strictețe normele de lucru cu produse de uz fitosanitar, pe cele de securitate a muncii, de protecție a albinelor și a animalelor!, conform ORDINULUI COMUN (Ord. 45/1991 al MAA; 68/05.02.1992 Min.Mediului; 15b/3404/1991 al Dep. Pentru Admin. Locală şi 127/1991 al ACA din România, 1786/TB/1991 al Minist. Transporturilor).

Produsele fitosanitare trebuie să fie utilizate în mod corespunzător.

Utilizarea lor corectă include aplicarea principiilor bunelor practici fito­sanitare și îndeplinirea condițiilor stabilite în conformitate cu articolul 31 și specificate pe etichetă. Aceasta respectă, de asemenea, dispozițiile Directivei 2009/128/CE si, în special, principiile generale de combatere integrată a dăunătorilor prevăzute la articolul 14 si în anexa III la respectiva directivă.

În vederea protejării sănătății oamenilor și a animalelor, protecției albinelor și a mediului înconjurător, producătorii agricoli, persoane fizice sau juridice, care utilizează pe terenurile pe care le dețin produse de uz fitosanitar din grupele a III-a și a IV-a de toxicitate, au obligația să le depoziteze, să le manipuleze și să le utilizeze în conformitate cu instrucțiunile tehnice care le însoțesc, aprobate potrivit legii.

Constituie contravenţii următoarele fapte:

• nerespectarea prevederilor art. 28 din Regulamentul (CE) nr. 1.107/2009 privind introducerea pe piaţă şi utilizarea produselor de protecţie a plantelor autorizate;
• nerespectarea de către utilizatori a prevederilor art. 67 alin. (1) din Regulamentul (CE) nr. 1.107/2009 privind menţinerea evidenţei pe o perioadă de cel puţin 3 ani a produselor de protecţie a plantelor pe care le utilizează.

SURSA: Oficiul Fitosanitar Bistriţa-Năsăud

Monilioza sau putregaiul brun și mumifierea fructelor la sâmburoase (Monilinia laxa): se manifestă pe flori, frunze, lăstari și fructe, fiind considerată una dintre cele mai periculoase boli ale prunului și, în general, ale sâmburoaselor. La atacul de primăvară organele parazitate de ciupercă se ofilesc, se brunifică și se usucă; vârful lăstarilor se îndoaie, atacul fiind confundat deseori cu efectul înghețului târziu. Pe fructe apar pete cafenii, circulare, care se extind rapid, pulpa devine moale și putrezește. Fructificațiile ciupercii sunt sub formă de pernițe de 1-2 mm, alb-gălbui sau cenușii-gălbui, dezvoltându-se în condiții de umiditate și temperatură de 10-12 grade Celsius.

Ciuruirea frunzelor de sâmburoase (Stigmina carpophyla): după dezmugurire, pe frunze apar pete mici, brun-cenușii, înconjurate de un halou mai închis la culoare. Țesutul din dreptul petelor se necrozează și cade, astfel că frunza capătă aspect de ciuruire; petele se și pot uni între ele, caz în care perforațiile devin mari, de formă neregulată. La un atac intens, pomul se va desfrunzi timpuriu.

În perioadele cu umiditate atmosferică mare boala se extinde pe lăstarii verzi și pe fructe.

Pătarea roșie a frunzelor de prun (Polystigma rubrum): se manifestă pe frunze sub formă de pete alb-gălbui, apoi roșii-cărămizii; pe partea inferioară a limbului de dezvoltă punctișoare mici, brune (fructificațiile ciupercii). Dacă atacul este foarte puternic, are loc o defoliere timpurie, iar fructele cad, în final, masiv.

Boala plumbului (Chondrostereum purpureum): numele vine de la culoarea argintie pe care o capătă frunzele infectate. Limbul devine cărnos, gros, deseori este bășicat și defromat, cu pigmentări antocianice pe margini. Colorația se păstrează tot timpul anului. Lemnul devine brun, iar fructele se brunifică și cad sau devin casante.

Hurlupi (Taphrina pruni): atacul se manifestă pe fructe, în lunile aprilie-mai, imediat după fecundare. Exemplarele infectate se deformează, se hipertrofiază (se alungesc și se lățesc), capătă culoarea albicioasă, luând forma unei secere; mezocarpul este hipertrofiat, endocarpul nedezvoltat, iar sămânța atrofiată. Atacul este favorizat de primăverile reci și umede.

Mături de vrăjitoare (Taphrina insititiae): pomii infectați prezintă o anomalie vegetativă; din locuri foarte apropiate cresc ramuri lungi, subțiri, bogat și neregulat ramificate, sub forma unor tufe lungi de 1 m și late de aproximativ 40 cm. Atacul este mai vizibil iarna. Toate aceste ramuri sunt lipsite de flori. Frunzele sunt mai mici, ușor bășicate spre partea superioară, iar pe cea inferioară prezintă un strat fin, cenușiu-albicios, format din fructificațiile ciupercii. Lăstarii subțiri ramifică abundent, luând aspectul de mătură, de unde și numele popular al bolii.

Maria BOGDAN

La PRUN – se vor aplica două tratamente pentru combaterea moniliozei, ciuruirii frunzelor, pătării roşii a frunzelor, acarienilor, afidelor, insecte defoliatoare, viermelui prunelor ( G1 ), viespei sâmburilor astfel :

- tratamentul I – perioada 08-13 mai 2018 (când fructul este de mărimea unui bob de mazăre);

- tratamentul II – la 8-15 zile de la efectuarea tratamentului anterior.

Se vor utiliza următoarele amestecuri de pesticide:

1. CAPTAN 80 WDG - 0,15% sau DITHANE NEOTEC 75 WG - 0,2% sau MERPAN 50 WP – 0,25% sau NOVOZIR MN 80 – 0,2% sau VONDOZEB 75 DG – 0,2% + DECIS 25 WG – 0,003% sau FASTAC 10 EC - 0,01% sau DANTOP 50 WG – 0,015% sau AVAUNT 150 SC – 0,033% sau CORAGEN – 0,01%;

2. TOPSIN 70 WDG – 0,07% + NOVADIM PROGRESS – 0,1% sau KARATE ZEON - 0,015% sau DECIS 25 WG – 0,003%.

La CIRES – se vor aplica două tratamente pentru combaterea acarienilor, afidelor, insecte defoliatoare şi minatoare, musca cireşelor (Rhagoletis cerasi ), antracnozei, moniliozei şi ciuruirii frunzelor astfel:

• tratamentul I – la intrarea în pârgă a soiului Ramon Oliva (tratamentul nu se va aplica la soiurile cu coacere timpurie şi semitimpurie (Timpurii de Mai, Ramon Oliva, Scorospelka etc.);
• tratamentul II – la 8-10 zile de la efectuarea tratamentului anterior (se aplică la soiurile cu coacere târzie şi foarte târzie în situaţia unei densităţi mari de Rhagoletic cerasi ) şi se vor folosi următoarele amestecuri de pesticide:

1. FOLICUR SOLO 250 EW – 0,1% sau SYSTHANE FORTE – 0,02% sau SCORE 250 EC – 0,015% + CALYPSO 480 CS – 0,02% sau LASER 240 SC – 0,06% sau DECIS 25 WG – 0,003% ;

2. TOPSIN 70 WDG – 0,07% sau CHORUS 75 WG – 0,02% + NOVADIM PROGRESS – 0,075% sau DECIS 2,5 CE – 0,05%

3. ROVRAL 500 SC - 0,1% + LASER 240 SC – 0,06% sau FASTAC 10 EC - 0,01% sau VANTEX 60 CS – 0,007%.

La PIERSIC şi CAIS – se va aplica 1 tratament (căderea coşuleţelor – fruct cât aluna) pentru combaterea moniliozei, başicării frunzelor, ciuruirii, făinării, moliei vărgate, acarienilor, afidelor cu unul din următoarele amestecuri de pesticide:

CHORUS 75 WG – 0,02% sau TOPSIN 70 WDG – 0,07% sau CHORUS 75 WG – 0,02% + FASTAC 10

EC – 0,02% sau DECIS 25 WG – 0,003% sau CALYPSO 480 SC – 0,02%.

BRAVO 500 SC – 0,15% sau CAPTAN 80 WDG – 0,15% sau DITHANE M 45 - 0,2% sau NOVOZIR MN 80

0,2% + KUMULUS DF – 0,3% sau KARATHANE M 35 CE - 0,06% + ACTARA 25 WG - 0,01% sau CALYPSO 480 SC – 0,02% sau FASTAC 10 EC – 0,01% sau NOVADIM PROGRESS – 0,1%.

În plantaţiile pomicole unde se constată atac de acarieni peste pragul economic de dăunare (3-5 acarieni pe frunzuliţă sau 5-10 acarieni pe inflorescenţă) se va folosi unul din produsele ENVIDOR 240 SC - 0,04% sau NISSORUN 10 WP – 0,03% sau SANMITE 20 WP 0,05% - 0,075% alături de produsele recomandate în reţetele de tratament.

Alte Recomandări importante:

Luați măsurile ce se impun pentru protecția mediului înconjurător!

- produsele se solubilizează separat, se omogenizează și apoi se pulverizează;

- resturile de soluții sau apa rezultată în urma spălării echipamentelor de stropit nu trebuie să ajungă în apropierea apelor de suprafață, sanțuri etc.

- este interzis pășunatul sau folosirea ierbii în hrana animalelor din livezile tratate timp de 14 zile.

- executarea tratamentului, pe timp liniștit, fără vânt. Nu aplicați tratamentul dacă viteza vântului este mai mare de 4-5 m/s.

- citiți cu atenție eticheta produsului pe care îl folosiți;

- la realizarea amestecurilor se verifică compatibilitatea pesticidelor, fizică și chimică.

- Se vor utiliza doar produse de protecţia plantelor recomandate de CODEX-PEST EXPERT, pentru testele avertizate, omologate de către ,,COMISIA INTERMINISTERIALĂ DE OMOLOGARE A PRODUSELOR DE UZ FITOSANITAR”, avizate pentru a fi folosite pe teritoriul ROMÂNIEI .

- Respectați cu strictețe normele de lucru cu produse de uz fitosanitar, pe cele de securitate a muncii, de protecție a albinelor și a animalelor!, conform ORDINULUI COMUN (Ord. 45/1991 al MAA; 68/05.02.1992 Min. Mediului; 15b/3404/1991 al Dep. Pentru Admin. Locală şi 127/1991 al ACA din România, 1786/TB/1991 al Minist. Transporturilor).

Produsele fitosanitare trebuie să fie utilizate în mod corespunzător.

Utilizarea lor corectă include aplicarea principiilor bunelor practici fito­sanitare si îndeplinirea conditiilor stabilite în conformitate cu articolul 31 si specificate pe etichetă. Aceasta respectă, de asemenea, dispozițiile Directivei 2009/128/CE și, în special, principiile generale de combatere integrată a dăunătorilor prevăzute la articolul 14 și în anexa III la respectiva directivă.

În vederea protejării sănătății oamenilor și a animalelor, protecției albinelor și a mediului înconjurător, producătorii agricoli, persoane fizice sau juridice, care utilizează pe terenurile pe care le dețin produse de uz fitosanitar din grupele a III-a și a IV-a de toxicitate, au obligația să le depoziteze, să le manipuleze și să le utilizeze în conformitate cu instructiunile tehnice care le însoțesc, aprobate potrivit legii.

Sursa: Autoritatea Naţională Fitosanitară - Oficiul Fitosanitar Bistriţa-Năsăud

Se recomandă efectuarea tratamentului fitosanitar la prun pentru combaterea bolii: monilioza (Monilinia sp. )

Perioada optimă de tratament: de la dezmugurit până la buton alb.

Folosiți unul dintre produsele de mai jos, după caz:

FUNGICIDE

… și alte produse omologate ...

Alte recomandări:

Aplicați măsuri de igienă fitosanitară: adunarea şi arderea resturilor de plante infectate (fructe mumificate, frunze şi ramuri uscate).

Folositi numai produse de protecția plantelor omologate în România și provenite din surse autorizate.

Citiți cu atenție eticheta produsului înainte de utilizare și respectati recomandările.

Luați măsurile ce se impun pentru protecția mediului înconjurător!

Respectati cu strictete normele de lucru cu produsele de protectia plantelor, pe cele de securitate a muncii, de protectie a albinelor și animalelor.

Va recomandăm „Ghidul pentru utilizarea în siguranță a produselor de protecție a plantelor“ aflat pe: http://www.madr.ro/norme-de-eco-conditionalitate-in-domeniul-fitosanitar.html, pentru o mai bună informare a dumneavoastră.

Sursa: AUTORITATEA NAŢIONALĂ FITOSANITARĂ OFICIUL FITOSANITAR  BRASOV

De la un agricultor bătrân și cu mare experiență am aflat odată un mare secret: câteodată natura hotărăște că este vremea pentru câte o schimbare. Și atunci se întâmplă tot felul de lucruri ciudate. Ba apare câte o boală nouă, ba un dăunător nemaiîntâlnit până atunci ori cine știe ce altceva. Cert este că lucrurile nu se liniștesc până când nu se schimbă un soi, o tehnologie sau un stil de lucru. Desigur, cu condiția ca oamenii să priceapă mesajul pe care natura îl transmite. Altfel, cu atât mai rău pentru ei! Un astfel de moment trăim și astăzi.

Magiun și țuică la jumătate

Virusul Plum Pox (PPV), care produce vărsatul prunului, boală cunoscută și sub numele de Sharka, este, spun specialiștii, cel mai distructiv patogen al speciilor pomicole sâmburoase din lume. El afectează în mod special prunul, dar nu ocolește nici caisul, piersicul sau cireșul.

Sharka a fost semnalată pentru prima oară în Bulgaria, acum 100 de ani. De atunci s-a răspândit încet, dar sigur, în toată lumea. Se pare că doar în Africa și în Australia nu a ajuns încă și asta mai degrabă datorită specificului culturilor de pe aceste continente decât din alte motive.

Această boală produce importante pierderi de producție și afectează calitatea fructelor care reușesc totuși să ajungă la maturitate. Fructele din pomii infestați cu PPV acumulează o cantitate mai mică de zaharuri și multe dintre ele cad din pom înainte de vreme. Majoritatea celor care rămân prezintă pe ele pete inelare, unde pulpa este mai densă și mai acră. Practic, nu mai pot fi folosite cu același randament în producerea unor derivate din fructe. Or, indiferent că acceptăm sau nu, pentru România pruna este un brand național. O dovedesc magiunul, găluștele cu prune, dar și distilatele alcoolice, indiferent că se numesc țuică, palincă sau răchie. Dar infestarea prunilor românești cu PPV este endemică. Cea mai mică rată de afectare este înregistrată în Muntenia, 56%. În Moldova este de 74%, iar în Transilvania se ridică la 76%. Media la nivel național se cifrează la un catastrofic 69%. Mai pe românește spus, asta înseamnă magiun și țuică la mai puțin de jumătate decât ar trebui să se producă!

Boala are leac

Așa cum am spus, Sharka nu afectează doar livezile românești. Conform unor calcule recente, în ultimii 30 de ani au fost investiți peste zece miliarde de euro în cercetări menite a limita efectele PPV. Și, ca de obicei, atunci când există fonduri suficiente și interes, apar și rezultatele. În anul 1990, în Statele Unite, un colectiv de cercetători americani și francezi a creat un prun modificat genetic, care să reziste PPV. De fapt, imunitatea la boală a fost obținută prin inserarea în genomul prunului a unor secvențe din virus. Noul prun a fost botezat inițial C5, apoi Honey Sweet. Apoi au urmat testări în seră, realizate în SUA și Franța. Din 1996 s-a trecut și la testarea rezistenței, dar și a biosecurității, în condiții endemice. În acest context au intrat în joc și cercetătorii români de la Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Bistrița. Până în 2002, în colaborare cu specialiștii americani și francezi, ei au testat comportarea noului soi în România.

Rezultatele au fost mai mult decât mulțumitoare. În timp ce în loturile martor, plantate cu soiuri convenționale, rata pomilor infestați cu PPV a crescut constant până la aproape 80%, pe loturile unde a fost plantat C5 nu au fost pomi afectați de Sharka. Mai mult decât atât: chiar în condițiile inoculării artificiale a virusului, pomii nu au fost afectați. Simptome sporadice și discrete ale bolii au apărut doar în apropierea inoculului.

Ce spun cercetătorii...

În ceea ce privește biosecuritatea, au fost studiate mai multe aspecte. Cercetările au exclus toate riscurile ipotetice. De altfel, în 2004 și 2007, EFSA, principalul organism abilitat de a se pronunța în UE asupra siguranței alimentelor, a tras concluzia că utilizarea genei marker npt II, prezentă in genomul prunului Honey Sweet, nu implică riscuri asupra sănătății oamenilor, animalelor sau asupra mediului. De asemenea, cercetările finanţate de Comisia Europeană au demonstrat efectul neutral al secvenței virale inserate în prunul HoneySweet asupra mediului.

La rândul lor, autoritățile americane în domeniu au autorizat folosirea fără restricții a noului soi în plantațiile comerciale, începând din 2010.

Avantajele pe care cultivarea acestui soi le aduce sunt evidente în mai multe planuri. În primul rând ar crește producția, ca urmare a eliminării pierderilor de producție și de calitate provocate de boală. Apoi, un alt câștig, atât pentru pomicultori, cât și pentru mediu, ar fi posibilitatea reducerii numărului de tratamente aplicate, întrucât nu ar mai fi necesare toate tratamentele care să distrugă vectorii PPV.

Dar cel mai mare câștig ar fi dispariția, în timp, a bolii însăși, pe măsura reducerii presiunii focarelor de infecție. În plus, ar fi posibilă apariția unor metode convenționale de ameliorare a rezistenței la această boală.

În concluzie, o serie întreagă de avantaje indiscutabile, pe care cercetătorii le-au arătat.

... și ce votează politicienii

Desigur că acum urmează fireasca întrebare: „Păi și ce mai așteptăm? Când ne ducem la Bistrița să cumpărăm pomi Honey Sweet?“. Ei bine, aici logica firească se fracturează. Deocamdată, nimeni nu poate spune când vom putea începe să punem frână pierderilor cauzate de Sharka. Legislația UE se opune cultivării plantelor modificate genetic. Și punct!

Adică avizul EFSA, care, am mai spus-o, este forul științific al CE pentru securitatea alimentelor, dovezile strânse de cercetători, precum și rezultatele practice obținute în SUA contează, toate la un loc, mai puțin decât voturile unor politicieni care poate că nici nu știu despre ce vorbesc. Căci decizia aparține politicienilor, și nu oamenilor de știință sau agricultorilor. Or, până acum, în mod repetat aceștia au statuat interzicerea cultivării plantelor transgenice pe teritoriul statelor din UE. Dar niciunul dintre ei nu și-a asumat și pierderile economice pe care le suportă pomicultorii și gospodăriile țărănești!

Atât cercetătorii de la Bistrița, cât și cei din Cehia speră că totuși politicienii se vor trezi și vor ține cont și de argumentele științifice bazate pe date obiective. În acest scop, ei au reinițiat programe de testare a noului soi de prun, în scopul de a pune la dispoziția autorităților naționale și europene, dar și a fermierilor și consumatorilor, o informație științifică cât mai amplă.

Poate că cei care hotărăsc destinele gospodarilor din UE vor înțelege, într-un târziu, că de deciziile lor atârnă bunăstarea a milioane de persoanei care trăiesc (și) de pe urma prunelor!

Explicații foto

• Prunul Sweet Honey în cultura experimentală la Bistrița, în 2014 (foto SCDP - Bistrița)

• Musculița ce transmite virusul

• Fructe afectate de Sharka

Alexandru GRIGORIEV

La MĂR – se va aplica un tratament după recoltarea fructelor împotriva rapănului, făinării, moniliozei, bolilor de scoarţă şi colet, focului bacterian, paduchelui din San-Jose, paduchelui lânos,  acarieni, afide, insecte defoliatoare şi minatoare.

La PRUN – se va aplica un tratament în perioada căderii frunzelor împotriva ciuruirii, moniliozei, bolilor foliare şi de scoarţă, păduchelui din San-Jose, afide, acarieni.

La CIREŞ şi VIŞIN – se va aplica un tratament în perioada căderii frunzelor împotriva bolilor de scoarţă, moniliozei, bacteriozei, ciuruirilor, păduchelui din San-Jose, acarieni, insecte defoliatoare şi minatoare.

La PĂR – se va aplica un tratament dupa recoltarea fructelor împotriva rapănului, moniliozei, bacteriozei, bolilor de scoarţă şi colet, focului bacterian, păduchelui din San-Jose, păduchelui lanos, acarieni, afide, psilide, insecte defoliatoare şi minatoare.

Speciile mai sus menţionate se vor stropi cu unul din următoarele amestecuri de pesticide şi se va avea în vedere să se efectueze o îmbăiere totală a pomilor, atât a aparatului foliar cât şi a organelor lemnoase, inclusiv a coletului.

1.  ZEAMĂ BORDELEZĂ TIP ,,MIF'' – 0,5% + MOSPILAN 20 SG 0,025% – 0,03%;
2. ALCUPRAL 50 PU – 0,3% +  DANTOP 50 WG – 0,02% sau DECIS MEGA 50 EW – 0,015%;
3. CHAMPION 50 WP – 0,3% + CALYPSO 480 SC – 0,02% sau  MOVENTO 100 SC – 1,875 l/ha;
4. FUNGURAN OH 50 WP – 0,3% + ACTARA 25 WG – 0,01%;

În livezile de păr unde este prezent un atac puternic al focului bacterian pentru combatere se recomandă în perioada de repaus vegetativ (în ferestrele de iarnă cu temperaturi pozitive și lipsite de precipitaţii) un tratament cu FUNGURAN OH 50 WP în concentraţie de 3,0% .

Împotriva rozătoarelor mici din culturile de cereale păioase de toamnă, culturi agricole perene, plantații pomicole și pajiști naturale se vor lua următoarele măsuri:

• Aplicarea de momeli toxice cu: BROMAKOL  25-50 g momeli/galeria activă;

Momelile se împrospătează după 7 zile, folosind aceleaşi doze.

Pentru protecţia vânatului şi prevenirea degradării în urma ploilor se recomandă ca momelile

toxice să se aplice în tuburi confecţionate din materiale impermeabile.

Recomandări:

Pe suprafețele unde s-au efectuat tratamente se vor instala tăbliţe de avertizare „TEREN OTRĂVIT“

Luați măsurile ce se impun pentru protectia mediului înconjurător!

- Se vor utiliza doar produse de protecţia plantelor recomandate de CODEX-PEST EXPERT, pentru testele avertizate, omologate de către ,,COMISIA INTERMINISTERIALĂ DE OMOLOGARE A PRODUSELOR DE UZ FITOSANITAR”, avizate pentru a fi folosite pe teritoriul ROMÂNIEI.

- Respectati  cu  strictete  normele  de  lucru  cu  produse  de  uz fitosanitar, pe cele de securitate a muncii, de protecție a albinelor si a animalelor !, conform ORDINULUI COMUN (Ord. 45/1991 al MAA ; 68/05.02.1992 Min. Mediului; 15b/3404/1991 al Dep. Pentru Admin. Locală şi 127/1991 al ACA din România, 1786/TB/1991 al Minist. Transporturilor).

SURSA: OFICIUL FITOSANITAR BISTRIŢA-NĂSĂUD

Efectul feromonilor în prinderea şi distrugerea dăunătorilor din livezi se foloseşte pentru a urmări zborul adulţilor în vederea stabilirii momentului optim de aplicare a tratamentelor. Metoda de confuzie sexuală constă în perturbarea recunoaşterii masculului/femelei prin difuzia permanentă de analogi de sinteză a feromonului sexual în aerul din parcela de pomi. Se prezintă sub diferite forme de difuzori celulozici, biodegradabili şi uşor de aşezat în pomi, pe ramuri. Ei saturează atmosfera livezii de feromoni, asemănătoare cu semnalele emise de femele, astfel încât masculii nu pot să mai localizeze femela, se împiedică împerecherea, nu mai rezultă oua şi larve prădătoare, iar livezile sunt ocrotite fără a se mai recurge la tratamente chimice.

Principalul avantaj al utilizării acestor difuzoare este prin urmare diminuarea semnificativă şi chiar suprimarea insecticidelor clasice şi a reziduurilor care rămân pe fructe. În plus, se protejează prădătorii naturali care vor putea activa în favoarea limitării altor dăunători. Creşte considerabil procentul de fructe de calitate, dispar total fructele înţepate, creşte valorificarea de piaţă şi se pot accesa subvenţii folosind astfel de tehnici. Principiul confuziei sexuale datează de la începutul anilor 1990, când au fost omologate primele produse pentru specia piersic şi nectarine (modelul Shin-etsu, modelul Suterra, modelul Basf, modelul Isagro). Cercetarea s-a extins şi la speciile cais, măr, prun şi viţă-de-vie, arbori forestieri. Produsele au fost omologate pentru pomicultura din ţările Uniunii Europene. Din anul 2012 au fost folosite şi la ferma din Însurăţei, judeţul Brăila, la speciile piersic, nectarine, măr, şi prun. Am folosit următoarele modele din tabelul de mai jos:

Tipul de difuzoare, modelul de dispunere a acestora în parcele, schema de tratamente după caz pentru speciile măr, piersic, nectarin şi prun, precum şi protocolul de control s-au realizat după recomandările făcute de CRESO (Consorţiu de Cercetare şi Dezvoltare Pomicolă) din Piemonte Italia şi care înglobează experienţa de 20 de ani a pomicultorilor din această regiune.

Combaterea dăunătorilor la specia Măr

Lupta cu produsele chimice împotriva principalului dăunător al fructelor de măr devine din an în an tot mai costisitoare astfel că, în faţa creşterii rezistenţei dăunătorilor la insecticide, a numărului mare de generaţii de viermi ai fructelor, pieliţei şi minatoarelor, confuzia sexuală devine o alternativă foarte eficientă şi economică. Timp de 4 ani am folosit modelul Shin-Etsu Isomate CLR pentru viermele merelor, viermele pieliţei fructului care dezvoltă trei generaţii pe an, atacă minimum 120 zile, efectivul difuzoarelor este de 155 zile, iar distribuirea în pom se face înainte de înflorit.

S-au amplasat 1.000 de difuzoare, distribuite după o anumită schemă pe fiecare rând, un difuzor având o rază de acţiune de 10 mp. Amplasarea în livadă trebuie să aibă loc când începe zborul adulţilor, moment monitorizat cu 2 capcane cu feromoni/ha, Atrapom, amplasate atât în zona protejată cât şi în afara acesteia la 30 m. Prima concluzie a fost aceea că în capcana din zona protejată nu s-au prins adulţi, dar s-au prins în zona neprotejată. Protocolul de control în zona protejată s-a realizat urmărind numărul de fructe înţepate pentru a şti dacă mai aplicăm tratamente chimice suplimentare. Mai exact, se controlează 1.000 de fructe şi dacă în luna iunie găsim 5 fructe înţepate se poate face un tratament, iar în luna iulie dacă sunt 10 fructe întepate, iar în luna august dacă sunt 8 fructe înţepate. În primul an am găsit în iunie 6 fructe înţepate şi am aplicat un singur tratament cu isectacaricidul Voliam Targo (1 l/ha). În următorii ani am aplicat numai tratamente cu Bcilus Turigensis (1,5 l/ha). După 4 ani nu am mai înregistrat fructe înţepate, calitatea de fructe fiind extra peste 85%. Pentru cele 4 specii de minatoare ale frunzelor am pus în livadă, pe baza observaţiilor din anii anteriori 10 capcane cu feromoni pentru specia de minatoare Stigmella malella, cu prindere parţială, de peste 65%.

Combaterea viermilor fructelor de piersic, nectarin şi prun

Soiurile de piersic şi prun aduse din Italia sunt foarte valoroase, fiind apreciate calitativ pe piaţa vestică, dar sunt puternic atacate de viermii fructelor, care pot compromite recolta până la 50% chiar şi atunci când se fac tratamente chimice, dar prin folosirea difuzoarelor cu feromoni rezultatele sunt spectaculoase, lipsesc fructele înţepate şi cu monilioză chiar şi atunci când nu facem tratamente chimice. În anii următori am făcut totuşi tratamente cu produse biologice, pentru a creşte eficienţa economică a producţiei recoltate. Cheltuielile reduse au fost compensate de preţuri scăzute ale difuzoarelor cu feromoni, iar calitatea pieliţei, a pulpei a permis livrarea la export a peste 80% din producţie.

Petre EREMIA

Condițiile climatice din ultimele zile au favorizat apariția și dezvoltarea dăunătorului: viermele prunelor (Laspeyresia funebrana) generația a II-a.

Pentru combaterea acestuia recomandăm executarea tratamentului fitosanitar.

Folosiți unul dintre produsele de mai jos:

INSECTICIDE

... și alte produse omologate

Alte recomandări:

Tratamentul se repetă la 10 zile și se complexează pentru combaterea moniliozei, ciuruirii, pătării roșii, cu următoarele produse:

FUNGICIDE

... și alte produse omologate

Recomandări:

Perioada de avertizare se va prelungi cu câte zile au fost nefavorabile stropirii (prezența precipitațiilor).

Folosiți numai produse de protecția plantelor omologate în România și provenite din surse autorizate.

Se va respecta principiul ALTERNANȚEI prin care se înțelege utilizarea în tratamente succesive a unor produse de protecția plantelor care fac parte din grupe chimice diferite și au mecanisme de acțiune complet diferite.

Citiți cu atenție eticheta produsului înainte de utilizare și respectați recomandările.

Luați măsurile ce se impun pentru protecția mediului înconjurător!

Respectați cu strictețe normele de lucru cu produse de protecția plantelor, pe cele de securitate a muncii, de protecție a albinelor și animalelor.

Sursa: Oficiul Fitosanitar Brașov