Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale a primit online  65 de solicitări de finanțare în valoare de 47,6 milioane de euro (47.616.514 €) pentru înființarea, extinderea sau modernizarea plantației pomicole, finanțare acordată prin componenta 1 a submăsurii 4.1a Investiții în exploatații pomicole din Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020. Având în vedere că alocarea financiară stabilită pentru această formă de sprijin a fost de 30,5 milioane de euro, fondurile europene disponibile pentru anul 2022 pentru această componentă au fost epuizate.

„Ne bucură interesul major al fermierilor pentru accesarea fondurilor destinate înființării și dezvoltării plantațiilor pomicole. Reamintim tuturor fermierilor interesați că pot depune în continuare cereri de finanțare pentru înființarea sau modernizarea pepinierelor pomicole și pentru achiziția de utilaje de recoltare pentru fermele pomicole. Pentru aceste investiții finanțate din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR) mai sunt disponibile fonduri în valoare de peste 18 milioane de euro, până la data limită de primire a proiectelor, 12 decembrie 2022 sau până la epuizarea fondurilor alocate” a declarat George CHIRIȚĂ, Directorul general al Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale.

Precizăm că din finanțarea disponibilă în continuare prin submăsura 4.1a, pot fi accesate până la 300.000 de euro/ proiect pentru utilaje de recoltare (achiziții simple), în limita a 11,5 milioane de euro fonduri totale disponibile, iar pentru înființarea, extinderea sau modernizarea pepinierelor pot fi accesate până la 1.500.000 de euro/ proiect (proiecte complexe), în limita a 6,9 milioane de euro fonduri totale disponibile.

Menționăm, totodată, că până la data de 16 decembrie 2022, fermierii mai pot depune cereri de finanțare pentru decontarea primelor de asigurare a culturilor, a animalelor și a plantelor în cadrul submăsurii 17.1.

Tema unuia dintre workshopurile organizate la începutul lunii mai de către Facultatea de Horticultură din cadrul USAMV București a fost mecanizarea în pomicultură. Una dintre demonstrațiile susținute a fost realizată cu un utilaj propulsat despre care, spune prof. univ. Florin Stănică, este indispensabil pentru plantațiile pomicole. În rândurile următoare prezentăm o descriere succintă a caracteristicilor acestui utilaj și a lucrărilor pentru care poate fi folosit.

Execută mare parte din lucrările făcute în livadă

Unul dintre utilajele care nu trebuie să lipsească din dotarea pomicultorilor este o mașină propulsată destinată efectuării în plantațiile pomicole moderne a unui număr de cel puțin 6-7 lucrări pe parcursul unui an. Aceasta are patru roți motrice, direcționale datorită cărora poate pătrunde ușor pe rânduri și poate întoarce cu ușurință. Utilajul este dotat cu un motor diesel de 30 de cai putere, dar are un consum foarte redus de motorină, sub un litru de motorină pe oră. Mașina este dotată cu multe accesorii care pot fi folosite în funcție de lucrarea realizată în plantație. Este dotată în partea din față și din spate cu un dispozitiv de ridicare a boxpaleților, un lift pentru ridicarea acestora pe platformă, iar pe platforma de sus se montează două șine de rulare cu role pe care boxpaleții pentru recoltat fructe se deplasează cu ușurință dintr-o parte în alta. Mașina este foarte utilă în cazul realizării lucrărilor de tăiere în verde sau uscat, la deschiderea și strângerea sistemelor antiploaie sau antigrindină, la lucrările de rărire a fructelor și recoltare. Platforma cu care este dotată se înalță peste trei metri înălțime, astfel încât muncitorii pot să lucreze la înălțimea respectivă și să conducă mașina. Există și modele la care, în momentul în care mașina se înalță, sașiul poate să copieze terenul printr-un sistem de paralelogram deformabil, astfel încât platforma să fie tot timpul la orizontală, în cazul în care lucrăm pe terenuri în pantă. Pentru că utilajul circulă pe interval, cele două laturi ale mașinii pot să fie deplasate spre exterior, astfel încât muncitorii să se poată apropia de pom.

Poate fi „personalizat“ pentru fiecare tip de plantație

Mașina mai este dotată cu un compresor situat în partea din spate. Pe distribuitor se pot monta cinci echipamente pneumatice. Foarfecele pneumatice au o forță extraordinară și dau posibilitatea să tăiem foarte rapid. Printr-o simplă atingere a mânerului, foarfeca taie cu viteză ramuri cu o grosime de până la 3,5 cm. Compresorul alimentează până la o presiune de 15 atmosfere echipamentele cu care se taie. În locul foarfecelor pot fi montate fierăstraie pneumatice sau dispozitive pentru scuturarea fructelor. Potrivit dlui Florin Stănică, „această mașină este deosebit de importantă, ea elimină folosirea scărilor și este folosită de cel puțin 6-7 ori într-un an. Producătorul, în funcție de arhitectura plantației, de sistemele de plantare, oferă diferite tipologii de mașini. Mașina pe care noi am achiziționat-o pentru Facultatea de Horticultură este adaptată la distanțele de plantare pe care le avem noi aici, respectiv între 3,5-4,5 metri.

Pe suprafețe mai mari sau distanțe de plantare mai mari de 4,5 metri sau pomi mai înalți de 4,5 metri se pot cumpăra mașini personalizate. Mașina pe care o avem noi este cea mai mică din gamă, imaginați-vă că există mașini mult mai lungi pe care intră doi boxpaleți simultan și care pot avea inclusiv două platforme independente care să se ridice la diferite înălțimi. Aceasta are o unică platformă, dar putem avea două platforme mai mici care să lucreze independent pe înălțimea plantației. În general, când se taie o parte dintre muncitori merg pe jos și fac operația de tăiere la nivelul la care pot să ajungă, iar ceilalți muncitori se află pe platformă și taie partea de sus.“


„Utilajul prezentat trebuie să fie prezent în fiecare plantație care are măcar 10 hectare. Atunci când discutăm și de forme de coroană de genul celor pe care noi le avem la USAMV, mașina își demonstrează încă o dată indispensabilitatea.“ – prof. univ. Florin Stănică


„Această mașină costă în jur de 30.000 de euro, dar investiția se recuperează rapid pentru că este un utilaj folosit mult în plantațiile pomicole și care aduce economii ale forței de muncă.“ – prof. univ. Florin Stănică

Laura ZMARANDA

La sfârșitul anului trecut am avut ocazia să vorbesc cu un pomicultor din comuna Voinești – Dâmbovița și, cu surprindere, trebuie să recunosc, am descoperit că este unul dintre agricultorii, nu foarte numeroși, care pledează pentru asociere. De fapt așa a și început discuția. S-a prezentat ca fiind Alecu Stavarache, pomicultor și membru al Cooperativei Agricole Frumosu de Voinești.

Cooperativa, soluție pentru desfacerea producției

Profilul agricol al comunei Voinești, spune interlocutorul nostru, este unul pomicol. Pe teritoriul ei sunt înființate plantații pe câteva sute de hectare, iar proprietarii au suprafațe între 10-20 de hectare, dar și mai puțin de atât, mai ales în cazul celor care practică pomicultura ca pe o a doua profesie. În plantații predomină mărul, iar acum pare că există un interes crescut pentru cireș, păr și prun. Potențialul comunei de a furniza cantități importante de fructe în piață a trebuit să genereze o strategie la nivel local pentru că nu era suficient să existe producție, ci să se și vândă. Soluția a fost avansată de primarul comunei care a inițiat în 2017 înființarea Cooperativei Agricole Frumosu de Voinești. În prezent are 33 de membri, iar regulamentul de funcționare presupune că fiecare membru se îngrijește în regim propriu, dar 50% din producția obținută este strânsă la comun cu scopul de a fi ulterior livrată către supermarketuri. „În cadrul cooperativei s-au înscris membrii cu un hectar și jumătate de plantație, iar cel mai mult are 20 de hectare. Înainte de înființarea cooperativei fiecare era pe cont propriu și lipseau informația și tehnologia. Desfacerea este punctul slab al activității agricole și tocmai de aceea am intrat în această cooperativă. Un supermarket nu poate colecta o tonă de la un producător, altă tonă de la alt producător și tot așa. Asta se poate face doar prin asociere, iar în 2018 cooperativa a început să livreze și către supermarketuri. În plus, prin intermediul cooperativei am reușit să obținem prețuri mai bune pentru inputuri și combustibil. În 2017, spre exemplu, am luat 80 tone de îngrășăminte și s-a negociat altfel“, spune pomicultorul.

„Teoretic există fonduri, practic lipsesc“

Pentru Alecu Stavarache pomicultura este o activitate – secundară, ce-i drept – de peste 20 de ani.  În urmă cu trei ani a înființat 4.000 mp cu plantație superintensivă de păr pentru care a folosit material săditor din Italia, 2.000 mp de plantație superintensivă cu cireș din material săditor, un hectar de plantație clasică de prun și are intenția de a reface încă un hectar și jumătate de livadă superintensivă cu material săditor de măr adus din import. Sunt investiții despre care spune că trebuie făcute cu responsabilitate maximă pentru că trebuie avute în vedere toate aspectele afacerii. Și numai costurile pentru înființarea unui hectar de plantație sunt de aproximativ 20.000 de euro. Dar, „pe lângă banii pentru înființarea plantațiilor, ai nevoie de resurse pentru a-ți adapta utilajele, îți trebuie o freză cu palpator, tocătoare, un tractor modern, platformă autopropulsată pentru cules, adaugă pomicultorul.“ „Pentru a dezvolta acest segment am reinvestit de fiecare dată banii obținuți. Principala problemă este lipsa ajutorului pentru înființarea plantațiilor. Noi vrem să facem reconversii, dar sunt niște condiții draconice, iar fondurile se epuizează rapid. Plantațiile bătrâne clasice vor dispărea pentru că nu mai sunt rentabile sub nicio formă. O parte dintre plantațiile cooperativei sunt tinere pentru că pomicultorii au început să facă plantații superintensive cu pomi aduși din Italia și Olanda în special, pe șpalieri cu susținere, cu sistem de irigare prin picurare. Dar jumătate sunt livezi deja îmbătrânite. În contextul acesta viitorul este sumbru. Dacă am avea fonduri, ne-am reface plantațiile.“

Producții mari, pierderi pe măsură

Anul trecut a fost elogiat ca unul foarte bun pentru agricultură. S-a vorbit despre producții record în aproape toate segmentele agricole. Și în pomicultură a fost la fel. Producțiile au fost mari, dar și pierderile pe măsură. Anul trecut, la final de octombrie, îmi spunea dl Stavarache, încă erau livezi neculese și mere care se degradau.

„Anul trecut, chiar dacă producția a fost mare, nu s-au scos cheltuielile. Mărul pentru industrie, tot ce cade jos, ce este depreciat, costă 25 de bani, iar prețul mărului de consum variază între 80 de bani și un leu. În Voinești oamenii au mizat foarte mult și pe producerea de suc natural. Mărul era tocat, stors și ambalat la pet. A fost o creștere a cererii acum cinci ani, dar acum vânzările au scăzut. Cert este că, dacă ai o livadă superintensivă de la care obții 80 de tone, îți permiți să scazi prețul. Nu se aplică aceeași regulă și dacă ai o livadă clasică de la care obții mai puțin de jumătate din această producție. Cu cât ai o producție mai mare, cu atât îți permiți să lași prețul mai jos.“

În discuția despre valorificare, interlocutorul nostru a menționat și faptul că ar fi foarte bine să existe și în Voinești o piață de en-gros precum cea de la Lungulețu. Astfel încât, după ce au predat către cooperativă 50% din producție, pomicultorii să aibă și această oportunitate de valorificare.

„Un alt aspect pe care aș vrea să îl subliniez este că în piețele din București sub 10% din tarabe sunt ale producătorilor autentici. Restul sunt comercianți. Este o realitate că nu poți face și producție, și să și vinzi, de aceea cred că și ei au rolul lor. Singura doleanță ar fi totuși ca 25% din tarabe să fie ale producătorilor originali.“

Cea mai mare necesitate acum, spune Alecu Stavarache, este înființarea unui depozit frigorific unde producția poate fi păstrată în condiții optime. Deocamdată fiecare își ține fructele în beciuri, iar o parte din ele se degradează rapid. Dacă vor exista fonduri guvernamentale sau de la Uniunea Europeană va trebui construit un astfel de depozit chiar dacă este foarte scump, peste un milion de euro, subliniază producătorul.

Laura ZMARANDA

Copyrights © Lumea Satului

Redacţia:

Str. Moineşti nr. 12, Bl. 204, Sc. A, Ap. 4, sector 6, Bucureşti.
Pentru corespondenţă: OP 16, CP 39.
Tel/fax.: 021.311.37.11;
ISSN 1841-5148

Marketing, abonamente, difuzare
Tel: 031.410.07.45
- Nicusor Oprea Banu – 0752.150.146, 0722.271.338;

Compartiment financiar
– dr. Niculae Simion – 0741.217.627

Editura: ALT PRESS TOUR Bucureşti