Adama Sultan iulie 2020
update 10 Jul 2020

Investiții europene în pomicultură

În 2017, ultimul pentru care Institutul Național de Statistică oferă date privind suprafața cultivată cu principalele culturi (AGR 108A), România deținea 138.999 ha de livezi pe rod. Cele mai mari suprafețe se regăseau în regiunea Sud Muntenia – 40.349 ha, urmată la mare distanță de Sud-Vest Oltenia – 26.469 ha, Nord-Vest – 25.603 ha, Sud-Est – 14.678 ha, Nord-Est – 12.035 ha, Vest – 11.590 ha, Centru – 7.827 ha și București-Ilfov – 448 ha. Cifrele oferite de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale tot pentru 2017 arată că prunul este cea mai răspândită specie, cu o suprafață de 65.100 ha și o producție de 512,9 mii tone, pe locul al doilea aflându-se mărul, cu o suprafață de 55.500 ha și o producție de 467,2 mii tone. Restul livezilor (păr, gutui, cireș, piersic, nectarin, nuc etc.), trecute la categoria „alte specii“, ocupă 17.400 ha (producție – 261,4 mii tone). Producția de fructe pe cap de locuitor, ne spune tot INS, este de 54 kg, în scădere cu aproape 9 kg față de 1990.

Nu există însă nicăieri o bază de date care să ofere informații despre livezile nou înființate în România. Aflăm doar că țara noastră ocupă locul al treilea în UE, după suprafața cultivată cu măr (Eurostat), că nucul s-a triplat ca suprafață, iar România este cel mai mare producător din UE (raport al Agenției pentru Agricultură al SUA) etc. În practică însă se cunoaște că fermierii români și străini au înființat, din fonduri proprii sau europene, plantații noi, introducând și sisteme de cultură sau tehnologie de ultimă generație. În Programul Național de Dezvoltare Rurală 2007-2013, pomicultorii au avut acces la bani europeni pentru modernizarea fermelor (Măsura 121), dar nu se știe câte din cele 2.789 de proiecte finalizate înseamnă investiții în livezi. Prin PNDR 2014-2020 a fost inclus însă un instrument financiar special pentru pomicultură, respectiv Submăsura 4.1a, investiții în exploatații pomicole. Banii comunitari puteau/pot fi utilizați pentru dotarea cu utilaje și echipamente, înființarea, modernizarea și/sau extinderea unităților de procesare, înființarea de plantații pomicole, reconversia plantațiilor existente și creșterea suprafețelor ocupate de pepinierele pomicole. După epuizarea acestui exercițiu financiar vom afla eventual ce suprafață de livezi a fost înființată. Deocamdată, la această dată, știm că Submăsura 4.1a are la dispoziție fonduri totale de 284,356 mil. euro. La începutul lunii martie, situația depunerii, selectării sau finalizării proiectelor era următoarea: proiecte depuse – 815, în valoare totală de 414, 44 mil. euro; proiecte selectate – 476, în valoare cumulată de 244,440 mil. euro; proiecte contractate – 386, în cuantum de 186,976 mil. euro; proiecte finalizate – 15, în valoare de 5,96 mil. euro; contracte reziliate – 6, în valoare de 3,33 mil. euro; plăți efectuate inclusiv în luna februarie 2019 – 36,203 mil. euro. Pentru Măsura 4.1a – Investiții teritorial integrate (ITI) în Delta Dunării, lucrurile au decurs mult mai bine în sensul în care aproape că a fost epuizată suma alocată: au fost selectate și contractate 8 proiecte, în valoare de 4,358 mil. euro, dintr-un total rezervat de 4,9 mil. euro!

Maria BOGDAN

Cum să realizăm producții mari în livezile pe rod

A început depunerea de dosare pentru accesarea de fonduri europene și pentru pomicultură. Suntem în faza când trebuie să ne hotărâm în ce tip de livadă investim, dacă avem experienţa necesară și fondurile pentru realizarea investiţiei și cele necesare până la intrarea pe rod. Să vedem tipurile de livadă recomandate de Institutul pentru Pomicultură de la Mărăcineni, pentru cele mai importante specii.

(vezi tabel în revista tipărită)

Din experiența pe care o am lucrând la înființarea și exploatarea plantației pomicole de la Însurăței, ținând seama de factorii locali climatici, edafici și bio, împletind experiența locală cu cea a consultanților din Italia și Olanda, pot afirma că, indiferent de tipul de plantație = semiintensivă, intensivă sau superintensivă, producții mari și constante la nivel de potențial biologic al soiurilor plantate se obțin dacă vom aplica în modul cel mai serios o tehnologie intensivă de producție care trebuie să țină cont de dotările și sistemele tehnologice aplicate de pomicultorii din vestul Europei. Aceştia știu să aleagă portaltoiul, soiurile valoroase pe care le schimbă o dată la 20 de ani după cerințele pieței; aplică cele mai eficiente și economice tratamente fitoeficiente împotriva bolilor și dăunătorilor, dar care să protejeze flora entomofilă; aplică un complex de îngrășăminte în funcție de fenofaze; realizează plantații numai dacă au suficientă apă; pentru economia de apă amenajează sisteme de irigat folosind metoda fertigației prin picurare; se ocupă să livreze fructele numai condiționate și prerăcite.

Ce tip de livadă primeşte fonduri europene

Tinerii fermieri trebuie să înființeze o livadă semiintensivă, iar cei cu experiență, care dețin livezi îmbătrânite și vor să le refacă, trebuie să investească în superintensive, spun specialiştii.

Indiferent de tipul de fermă, tehnologia de producție trebuie să fie intensivă și se rezumă la următoarele aspecte:

- dotarea fermei cu utilaje care să permită realizarea în timp scurt a lucrărilor la sol (frezat, tocat iarba, erbicidat), a tratamentelor fitospeciale care pot fi executate în 2, maximum 3 zile; să dispunem de platforme autopropulsate pentru tăieri, recoltări și transport, deci un flux tehnologic continuu – recoltare-depozitare-livrare.

- în plantație să asigurăm apa pentru tratamente și fertirigare, un sistem de fertirigație pentru a putea aplica economic apa și îngrășămintele în sistem tip HAIFA (cu lingurița), adică fertirigarea zilnică din aprilie până în toamnă folosind reţetele recomandate de cercetarea aplicativă în funcție de producția pe care dorim să o obținem. Să construim în fermă la nivelul posibilităților locale: foraje, lacuri de acumulare, captarea apei din ploi și să avem obligatoriu un bazin de retenție pentru stocarea apei pe minimum 3 zile.

- dacă livada este într-o zonă unde pericolul este o dată la 2 ani, să punem plasă antigrindină pentru a aplica tehnologiile fără grija eșecului, numai așa avem liniștea că facem cheltuieli și acestea vor fi acoperite de venituri, indiferent de condițiile atmosferice.

- existența unui depozit corespunzător pentru păstrarea fructelor de la recoltare până la livrare reprezintă garanția că putem recolta și păstra producția o perioadă de timp care să ne permită găsirea beneficiarilor care să ofere prețul necesar acoperirii cheltuielilor de producție.

- alegerea și aplicarea tehnologiei intensive, din primăvară până în toamnă, diferențiat pe specii și soiuri, asigurând un suport material, să întocmim un buget de venituri și cheltuieli în care să prevedem fonduri, termene și responsabilități, alegerea partenerilor de afaceri pentru valorificarea producției. Din propria experiență, într-un an normal, cheltuielile totale de producție pe hectar, diferențiat pe specii și destinații, sunt cuprinse între 4.000-15.000 euro. Planificând corect, vom realiza toate verigile tehnologice care se împletesc ca un lanț cu multe zale. Este de ajuns să se rupă o za și ratăm sigur obținerea nivelului de producție și valoarea de încasat pe care ne-am propus-o. În pomicultură, spre deosebire de alte culturi, contează ziua și ora; orice întârziere face ca tehnologia să nu mai funcționeze şi ratăm posibilitatea de a obține și a rentabiliza activitatea din fermă. Cine se vaită că vinde în pierdere, că nu are producție să analizeze ce trebuia să facă lună de lună pentru a constata ce nu a făcut, unde a greșit pentru a ști ce să facă pe viitor. Prin prezența zilnică în livadă fermierul poate constata ce, când, cum și cu ce trebuie să intervină în faza de vegetație. Să urmărim lucrările pe fenofaze de vegetație, lucrări pe care trebuie să le aplicăm, de exemplu, în primăvară, de la umflarea mugurilor și până la scuturarea petalelor la flori, la recoltare și livrare, să facem lucrări în verde în lunile de vară, să pregătim producția anului viitor.

Lună de lună voi prezenta lucrările ce trebuie făcute pentru ca, în final, să obținem producția dorită.

Petre EREMIA

Abonează-te la acest feed RSS