Este general știut pentru pomicultori că portaltoiul folosit pe scară largă pentru prun a fost și rămâne corcodușul sau mirobolanul (Prunus cerasifera), utilizat în pepinierele pomicole în procent de 80%. Vasile Cociu, considerat fondatorul Școlii românești de genetică și ameliorare în pomicultură, aprecia că, la nivel global, ponderea Prunus cerasifera va scădea ca urmare a introducerii în cultură a unor portaltoi de vigoare mică, pretabili pentru cultura prunului în sistem intensiv.

Corcodușul sau mirobolanul este, cum spuneam, portaltoiul generativ cel mai ultizat pentru prun – și nu numai – din următoarele motive: sâmburii sunt ușor de procurat, au un procent ridicat de răsărire, frunzișul este rezistent la bolile specifice prunului, puieții se dezvoltă foarte bine, compatibilitatea la altoire este ridicată. În livadă, pomii altoiți pe corcoduș au vigoare mare și intră târziu pe rod. Specialiștii recomandă recoltarea sâmburilor de corcoduș din plantații de seminceri controlate și utilizarea anumitor clone selecționate și înregistrate ca portaltoi noi.

Mirobolan dwarf este un portaltoi generativ, obținut la ICDP Pitești Mărăcineni în 1999. Fructele acestuia, de culoare galbenă, se maturează la jumătatea lunii august, iar sâmburii răsar foarte bine și dau puieți uniformi. În livadă, acest portaltoi ultilizat pentru Tuleu și Renclod dau rezistență acestor soiuri, în sensul în care nu se rup de la punctul de altoire și imprimă pomului o creștere mai mică.

Bn 4 Kr: portaltoi generativ, obținut la SCDP Bistrița, în anul 2001, rezistent la Plum Pox Virus. Fructele sunt roșii și se maturează în luna august. Sâmburii răsar excelent și dau puieți uniformi în pepinieră. În livadă, comparativ cu corcodușul, imprimă soiurilor o vigoare mai mică și o productivitate mai bună.

Mirobolan C5 este obținut la ICDP Pitești Mărăcineni din 1999; este generativ, viguros ca semincer, productiv, liber de Plum Pox și compatibil cu grupele Tuleu și Renclod. Fructele galbene se maturează la sfârșitul lunii septembrie, sâmburii răsar foarte bine și dau puieți uniformi. Pomii altoiți pe Mirobolan C5 intră pe rod în anul patru de la plantare.

Oteșani 8 este un portaltoi generativ, omologat la SCDP Vâlcea în 1980. Imprimă soiurilor altoite o vigoare mai mică decât corcodușul și intrare timpurie pe rod. Este bine adaptat la solurile argiloase, singurul dezavantaj fiind acela al unei drajonări puternice.

Roșior văratec este primul portaltoi omolgat în România, fiind creația din 1966 a cercetătorilor de la stațiunea Voinești. Clona originală s-a pierdut, în prezent folosindu-se diverse alte biotipuri. Imprimă pomului vigoare mare, producții ridicate și constante, este adaptat la o gamă largă de soiuri, iar pomii drajonează slab.

Miroval: portoltai vegetativ obținut la Vâlcea în 1998, cu înrădăcinare de aproximativ 85%, rezistent la ger, adaptabil pe soluri argiloase. Imprimă soiurilor vigoare mare, productivitate ridicată, intrare pe rod în anul 4, cu producție economică din anul 5.

Oteșani 11: portaltoi vegetativ, omologat la Vâlcea, în 1987, se înmulțește prin butași lemnificați tratați cu biostimulatori pentru înrădăcinare. În livadă imprimă pomilor o creștere mijlocie, uniformitate, drajonează slab.

Casetă

Pe lângă acești portaltoi, cercetătorii implicați în programele de ameliorare au înregistrat mai mulți portaltoi cu înmulțire vegetativă, recomandați pentru plantațiile intensive de prun precum: Mirodad 1 și Mirodad 2 (obținuți la ICDP Pitești Mărăcineni), Rival, Corval, Oltval, Pinval (obținuți la SCDP Vâlcea).

Maria BOGDAN

Măr: Limita de rezistență la ger a pomului este de -40°C. În sezonul de repaus specia însumează între 400 și 1.200 ore de frig, calculând teoretic regimul termic din grupa 0-7°C. Florile rezistă la -5°C în faza de boboc, la -1,6°C și până la -2°C în faza de deschidere, iar fructele abia formate suportă temperaturi de -1,1°C.

Păr: Rezistă, iarna, la -28°C, prag dincolo de care pomul are de suferit. Așa-zisul necesar de frig oscilează, de la soi la soi, între 600 și 800 de ore. Mugurii de rod degeră la -23°C, -26°C, iar ramurile anuale, la -26/-28°C. Florile în faza de buton au de suferit la temperaturi mai scăzute de -3,3% (cu daune minore), iar când sunt deschise degeră la -2,2 °C. Uneori rezistența ajunge și la -4,4°C, caz în care apar totuși pierderi de producție.

Prun: Pomul rezistă la temperaturi de -35°C, iar necesarul de frig este de 800-900 de ore în toată perioada de repaus. Mugurii florali suportă geruri de până la -31 către -33°C. Spre deosebire de măr și păr, florile sunt sensibile la ploile reci, ceață persistentă și brume târzii de primăvară. În faza de boboc, rezistă la -3,3 până la -5,5°C, iar când sunt deschise total degeră la -2,2°C. La -5,5°C recolta este compromisă în proporție de 90%. Fructul abia format este distrus, în funcție de soi, la temperaturi de 0,5°C până la -1,1°C.

Cireș: Mugurii florali fac față temperaturilor negative de până la -20°C. La geruri mai mari (-24°C) este posibil ca aceștia să fie distruși în masă. Florile încă nedeschise rezistă la -2,8°C. Potrivit practicienilor, temperaturile mai scăzute de -4,4°C duc la compromiterea lor în proporție de 85-90%. În faza de deschidere, minimele agreate nu pot depăși -2,2°C (la -3,9°C recolta este compromisă aproape total). Pomul suportă în anotimpul rece temperaturi de până la -27°C.

Vișin: Mugurii florali rezistă iarna până la -29°C. Florile încă nedeschise (buton alb) suportă pană la -2,8°C (la -4,4°C, 90% dintre butoni sunt pierduți), iar când sunt complet deschise, degeră la temperaturi mai scăzute de -2,2°C.

Cais: Mugurii florali încep să degere la -20/-22°C. În perioada de buton alb, florile rezistă la -4,4°C, cu o pierdere de recoltă de 10%; la temperaturi de -10%, paguba este de 90%. Când sunt deschise, tolerează temperaturi de -2,7°C (pierderi de 10%) și până la -5,5°C (pierderi de 70-90%). Fructele abia formate suferă la temperaturi cuprinse între zero grade și -2,8°C.

Piersic: Pomul rezistă la minime de -25°C, iar mugurii florali la temperaturi de -24°C. Ca și la cais, înghețurile de primăvară, după o perioadă de căldură, sunt mai periculoase decât gerurile din repausul obligatoriu. Butonii florali rezistă la -3,9°C, dar pentru o perioadă scurtă de timp florile deschise suferă la -2,7/-3,3°C, iar fructele abia formate sunt distruse la -2,2°C.

Nuc: Se comportă bine la geruri de până la -24 sau -26°C. Soiurile cu fructificare terminală sunt afectate la valori termice de -25°C până la -27°C (la aceste temperaturi degeră mugurii micști și amenții), la temperaturi mai joase de -28 sau -29°C au de suferit ramurile anuale, iar la 30°C până la -33°C degeră ramurile multianuale; pomii tineri sunt compromiși în totalitate la aceste temperaturi. Soiurile cu fructificare laterală, provenite din zone mai calde ale globului, încep să sufere la -20/22°C, fiind distruse complet la -26/28°C. În timpul înfloritului, pierderile încep de la minime de -2°C.

Maria BOGDAN

În livezile din România, în afară de soiurile de prun autohtone, pe care le-am descris într-unul dintre numerele precedente ale revistei noastre, cele mai răspândite și longevive sunt cinci creații străine: Anna Späth, Stanley, d’Agen, Rivers timpuriu (Early Rivers) și Renclod Anthal. Aproape toate servesc drept genitori în programele de ameliorare.

Anna Späth: Originar din Germania, este un soi care se cultivă de mult timp și cu mare succes în România, fiind astăzi inclusiv utilizat pe scară largă în livezile din zona de câmpie și a dealurilor mici și mijlocii. Pomul are vigoare mijlocie, dezvoltă o coroană invers piramidală, cu rodire pe buchete de mai și ramuri mijlocii. Este autofertil, înflorește târziu, foarte productiv (20-25 tone/ha), rezistă la ger și secetă, este pretențios la căldură și tolerant la Plum Pox Virus (dezvoltă boala doar pe frunze). Fructul este sferic, mijlociu (35-45 g), albastru-roșietic, cu gust potrivit de dulce, sâmbure neaderent. Se recomandă pentru consum în stare proaspătă și industrializare. Maturarea fructelor are loc în a doua jumătate a lunii septembrie. Atenție, cultivat pe soluri impermeabile, produce fructe de calitate inferioară.

Stanley: Este un soi autofertil și polenizator universal, de origine americană, intens cultivat în toate zonele țării. Pomul prezintă vigoare medie, coroană conic răsturnată, ramuri de schelet potrivit de dezvoltate, garnisite abundent cu buchete de mai. Intră repede pe rod, produce mult și constant, este sensibil la monilioză și ușor sensibil la vărsatul prunului. Înflorește în epoca mijlocie tipică prunului. Fructul este mijlociu ca mărime, elipsoidal, ușor asimetric, cu pielița violacee aproape neagră, cu gust dulceag, slab aromat, sâmbure mare și neaderent. Fructele se colorează cu mult înainte de maturarea deplină, ceea ce înșală cultivatorul și consumatorul. Se maturează în decada a treia a lunii august, fiind folosit pentru industrializare.

d’Agen: Soiul este o selecție locală din Franța, precoce, productiv, rezistent la ger și secetă, sensibil la vărsatul prunului. Fiind, pe de altă parte, iubitor de căldură și pretențios la umiditate, nu se recomandă să fie cultivat în zona dealurilor mai înalte de 300-400 m și nici pe solurile compacte. Pomul este de vigoare mijlocie, dispune de o coroană globuloasă, cu ramuri de schelet scurte și oarecum subțiri și rodire predominantă pe buchete de mai. Înflorește târziu, este autosteril, astfel că necesită polenizatori precum Stanley, Early Rivers, Anna Späth, Renclod Althan, Vinete românești, Gras ameliorat. Fructul este mic (sub 30 g), invers ovoid, de culoare roșietică, pulpă bogată în zahăr. Se recomandă pentru deshidratate, distilare, gemuri, marmeladă. Se maturează la sfârșitul lunii august.

Early Rivers (Rivers Timpuriu): Soi originar din Anglia, este rezistent la ger, pretențios față de condițiile de sol și climă, sensibil la secetă, ușor sensibil la vărsatul prunului. Pomul este de vigoare mare, cu coroana rară, invers piramidală, rodire pe buchete de mai și ramuri mijlocii. Este autosteril, deci are nevoie de polenizatori (Anna Späth, d`Agen, Renclod Althan, Stanley). Produce moderat, epoca de maturare fiind situată în prima decadă a lunii iulie, fiind aproape cel mai timpuriu soi. Coacerea este eșalonată. Fructul este mijlociu ca mărime, sferic, albastru, dulce, cu sâmbure neaderent. Este destinat consumului în stare proaspătă.

Renclod Althan: Este obținut în fosta Cehoslovacie, fiind rezistent la ger, moderat rezistent la secetă, sensibil la vărsatul prunului și la monilioză. Pomul este viguros, cu coroană larg globuloasă, ramuri de schelet lungi, groase, prezintă tendințe de degarnisire. Rodește pe buchete de mai și ramuri mijlocii.

Înflorește târziu, este autosteril, polenizatorii recomandați fiind Early Rivers, Anna Späth, Vânăt de Italia, Vinete românești, Stanley. Intră repede pe rod, asigurând o producție constantă. Fructul, care se maturizează în iulie, este mare, dulce intens, aromat, cu sâmbure mic și semiaderent. Este destinat pentru consum în stare proaspătă.

Maria BOGDAN

În materialul de față vă prezentăm soiurile de prune cele mai reprezentative pentru arealul românesc.

Tuleu gras: este unul dintre cele mai vechi soiuri autohtone de prun, originar din Argeș (Leordeni), un fel de etalon calitativ pentru întregul sortiment de prune. Pomul, care reușește altoit pe corcoduș,  are vigoare mare, cu coroană invers-conică și ramuri de schelet cu inserție într-un unghi îngust, lemn fragil, care se rupe sub greutatea rodului. Este precoce, productiv, androsteril (necesită obligatoriu polenizatori – Stanley, Anna Späth, Early Rivers, d`Agen etc.), sensibil la Plum Pox. Fructifică pe formațiuni scurte și mijlocii, înflorește semitârziu, prezintă fructe de calitate superioară, de mărime mijlocie, cu pielița albastră, abundent acoperite cu pruină albăstruie, pulpă galben-verzuie, crocantă, suculentă, cu gust foarte plăcut. Coacerea are loc spre sfârșitul lunii august.

Grase românești: soi românesc vechi, cu o largă arie de răspândire în dealurile subcarpatice ale Munteniei și Olteniei. Are o mare rezistență la ger și umiditate, putând fi cultivat aproape pe orice fel de sol în arealul său, dar în același timp este sensibil la secetă, căldură excesivă și, pe timp ploios, la monilioză. Pomul este viguros, rodește pe buchete de mai și ramuri mijlocii. Înflorește în luna aprilie, este parțial autofertil, având nevoie, pentru siguranță, de polenizare cu soiurile d`Agen, Anna Späth, Stanley. Fructul este mic spre mijlociu, sferic sau ușor alungit, cu prindere bună de pom, de culoare vineție, acoperit cu pruină albastră. Pulpa galben-verzuie este foarte suculentă, dulce, lipsită de aromă, aderentă la sâmbure, nepropice pentru consum în stare proaspătă, dar excelentă pentru deshidratare și mai ales distilare. Din acest soi rezultă cea mai bună țuică, băutură prin excelență românească.

Vinete românești: soi românesc de asemenea foarte vechi, cu populații numeroase în diferitele zone din țară. Pomul are vigoare mijlocie spre mare, cu coroana invers piramidală și ramuri de schelet lungi. Fructifică pe buchete de mai și ramuri mijlocii. Înflorește târziu, este parțial autofertil, necesitând polenizare cu d'Agen, Stanley, Anna Späth, Renclod Althan. Prezintă rezistență la ger și suficientă toleranță la secetă, dar în condiții de caniculă prelungită producția scade. Este, apoi, foarte sensibil la Plum Pox. Fructul este mic spre mijlociu, elipsoidal, de culoare albastră, cu pulpă aromată, neaderentă la sâmbure. Maturizarea are loc în luna august-septembrie. Se recomandă pentru deshidratare și prelucrare sub formă de gemuri, dulcețuri, marmeladă.

Gras ameliorat: este un soi autofertil creat în 1968, la Stațiunea Istrița-Buzău, ușor sensibil la Plum Pox Virus. Pomul este viguros, bogat în ramuri de schelet, fructifică pe ramuri mijlocii și lungi. Înflorește timpuriu, în prima epocă specifică prunului. Fructul este mijlociu spre mare, de formă globuloasă, alungit ușor la capete, cu pieliță de culoare vânăt-roșcată și pruină violacee. Pulpa galben-verzuie este dulce, crocantă, suculentă, neaderentă la sâmbure. Fructele ajung la maturitate la mijlocul lunii septembrie și sunt destinate consumului în stare proaspătă.

Maria BOGDAN

Prunul este cea mai răspândită specie pomicolă din România, cu o suprafață de 65.100 ha, ceea ce reprezintă 47,42% din totalul de 137.263 ha plantații cu pomi fructiferi. Ca producție, se clasează tot pe prima poziție, cu 512,9 mii tone (41,31%), din 1.241,5 total fructe. Cele mai întinse suprafețe cultivate cu prun se întâlnesc în dealurile Munteniei și Olteniei, respectiv în județele Argeș, Vâlcea, Prahova, Buzău, Dâmbovița și Gorj.

Între țările lumii, din punctul de vedere al suprafeței cultivate, România ocupă poziția a patra, după China – 1.762.700 ha, Serbia – 230.000 ha, Bosnia și Herzegovina – 135.168 ha, dar înainte de SUA – 33.000 ha, Turcia – 21.073 ha și Ucraina – 19.200 ha.

În lume sunt cultivate peste 2.000 de soiuri de prun, iar în România cele mai răspândite sunt Tuleu gras, Grase românești, Gras ameliorat, Vinete românești, Stanley, Anna Späth, d`Agen, Vinete de Italia, Renclod Althan, Rivers timpuriu.

În Catalogul oficial al soiurilor din 2019 se mai regăsesc creațiile institutelor de cercetare Agent, Alutus, Andreea, Celia, Iulia, Romaner, Romanța, Tita, Topval, fiind păstrate și cele din anii anteriori Alina, Carpatin, Centenar, Ialomița, Pescăruș, Piteștean și Vâlcean.

Se spune că la baza majorității soiurilor de prun stau două specii: prunul european (Prunus domestica) și prunul japonez (Prunus salicina). După acestea vin celelalte specii: Prunus insititia, Prunus spinosa și Prunus cerasifera. Cercetătorii lumii au emis foarte multe teorii despre originea prunului în general și a celui european, în special. Dar cum e greu să se afle care a fost prima varietate de prun, considerându-se incerte anumite supoziții, în final s-a stabilit că există trei mari centre de răspândire a speciilor de prun: euro-asiatic, Europa de Sud și Asia de Vest (Prunus domestica, Prunus insititia, Prunus spinosa, Prunus cerasifera); nord-american, de la golful Mexic și Coasta de Vest până în centrul SUA și în nordul Canadei (Prunus nigra, Prunus americana, Prunus munsoniana); est-asiatic (Prunus ussuriensis, Prunus triflora și Prunus simonii).

Prunele se înscriu printre fructele cu cea mai ridicată valoare nutritivă, având un conținut consistent de hidrați de carbon, substanțe minerale și vitamine. Valoarea energetică a fructelor proaspete este de

75 kcal/100 g pulpă, mai mare decât a merelor, perelor, piersicilor, caiselor etc., iar cele deshidratate asigură 255 Kcal/100 g pulpă, din care organismul uman resoarbe aproape 90%.

În afară de valoarea alimentară, prunele au valențe terapeutice multiple, având acțiune alcalinizantă, mineralizantă, laxativă, diuretică, decongestionantă hepatic. Puțini știu că cercetătorii de la Universitatea Tufts, filiala Boston, SUA, profilată pe studii medicale și nutriționiste, au descoperit că prunele deshidratate au cel mai mare conținut în antioxidanți, contribuind la neutralizarea radicalilor liberi, fiind astfel recomandate pentru prevenirea cancerului. Cel mai mare dezavantaj al prunului este că amelioratorii din întreaga lume nu au descoperit calea de a obține soiuri foarte rezistente la boli și dăunători, astfel încât plantațiile comerciale să nu mai fie supuse tratamentelor chimice.

Maria BOGDAN

În primăvara anului acesta, Casa Olandeză a Pomicultorului a introdus în testare, în loturile demonstrative ale Institutului de Cercetare și Dezvoltare pentru Pomicultură Mărăcineni, soiuri noi de prun și de afin. Rezultatele acestei testări se vor vedea după câțiva ani, însă reprezentanții Casei Olandeze a Pomicultorilor spun că aceste soiuri noi sunt de perspectivă pentru pomicultorii români.

Prun și portaltoi

Introducerea în testare a soiurilor noi de prun are ca scop demonstrarea faptului că este posibilă înființarea livezilor superintensive. Astfel se testează tehnologia de cultură intensivă, rezistența/toleranța la Plum Pox a soiurilor de prun și a portaltoiului Docera, identificarea punctelor slabe – rezistența la ger, perioada de înflorire, sensibilități la boli/dăunători.

Reeves – portaltoi Docera & Adaptabil

Perioada de înflorire timpurie; steril, necesită polenizare (soiurile Opal și Mallard); fructe mari și producție moderată, de culoare roșie; perioada de coacere – începutul lunii august; tolerant la boli și dăunători.

Victoria – portaltoi Docera/ Wavit/ Adaptabil/STJA

Creștere vegetativă moderată; Perioada de înflorire mijlocie; Fertil, polenizator soiul Opal; producție bună (necesită rărire) și fructe albastre cu un gust dulce; perioada de coacere august; păstrare la frig până la 3 săptămâni.

Opal – portaltoi Docera/Adaptabil/STJA

Este o prună pentru desert asemănătoare cu soiul Victoria, dar mai mică; fertil și o producție bună; perioadă de înflorire mijlocie și producție ridicată (necesită rărire pentru fructe mari); perioada de coacere – începutul lunii august; păstrare până la 2 săptămâni.

Mallard – portaltoi Docera/Adaptabil

Este o prună  de mărime mijlocie, pentru consum în stare proaspătă, culoare albastru-violaceu cu pulpă fermă; producție regulată și ridicată;  steril necesită polenizator; perioada de coacere mijloc – sfârșit august.

Jubileum – portaltoi Docera/Adaptabil

Asemănător cu soiul Victoria, dar cu fructe mult mai mari și mai timpurii, culoare albastru închis; perioadă de înflorire mijlocie, fertil; creștere vegetativă moderată; productivitate bună și perioada de coacere mijlocul lunii august; sensibil la crăparea fructelor.

Soiuri de afin

Anul acesta au fost introduse în loturile demonstrative șase soiuri noi de afin create în SUA de compania Fall Creek Genetics. Obiectivele testării sunt: observarea creșterii vegetative și dezvoltarea gene­rală în condițiile climatice din țara noastră, observarea perioadei de coacere a fructelor și modul de coacere – simultan, eșalonat etc., calitățile gustative ale acestora, dar și puncte slabe în ceea ce privește bolile și dăunătorii.

 Blue Ribbon – Timpuriu/semitimpuriu și calitate foarte bună; fructe mari, ferme, aromate și cu păstrare la raft îndelungată; recoltare manuală pentru consum în stare prospătă; recomandat pentru climate temperate cu ierni blânde; adaptabil pentru cultură permanent verde în climate cu ore de frig scăzute.

Cargo – Producție foarte bună, soi viguros ce se poate recolta manual, dar și mecanizat, fructele sunt rotunde, uniforme și își mențin fermitatea și aroma pe perioada de păstrare la frig sau prin congelare. Produce foarte mulți muguri de rod, de aceea trebuie ca tăierile să fie mai puternice; recomandat pentru cultură în emisfera nordică; perioadă de coacere similar cu soiul Liberty.

Last call – Soi tardiv; perioadă de coacere în același interval ca Aurora; soi viguros, producție foarte bună, fructe mari cu un gust dulce clasic și aromă mai slabă; recomandat pentru consum în stare proaspătă, dar și pentru procesare; util pentru extinderea sezonului de recoltare.

Top Shelf – Soi remarcat datorită fructelor foarte mari, aromate și ferme; este similar cu Draper, dar mai viguros, cu fructe mai mari și mai aromate; recomandat pentru cultură în zone temperate cu ierni blânde.

Calypso – Soi tardiv cu fructe mari; ușor de cultivat și cu producții mari (uneori mai ușor de cultivat decât Liberty); recomandat pentru culturi temperate, când se dorește extinderea sezonului de recoltare.

Valor – Un soi ușor de cultivat, robust, fructe de calitate și diametru potrivit, ușor de cules, este un soi pentru folosire multiplă.

Laura ZMARANDA

Cel mai răspândit pom fructifer din România, cu o suprafață de 65.100 ha (INS reține că, în 2017, existau 34.591.325 de exemplare pe rod, cu o producție de 444.922 tone), prunul are o foarte mare plasticitate ecologică, pretându-se pentru toate zonele de cultură din România. Totuși, atunci când se înființează o plantație în zonele deluroase, se aleg pantele cu expoziție sudică și sud-vestică și de regulă treimea mijlocie a acestora, evitându-se treimea superioară cu vânturi puternice sau sol erodat și treimea inferioară, cu exces de umiditate cu curenți reci de aer. La altitudini mai mari de 300-350 m, spun specialiștii de la ICDP Pitești-Mărăcineni, în ghidul Pomi, arbuști fructiferi și căpșun, plantațiile se pot amplasa și pe pantele vestice, estice sau chiar nordice, iar în zonele secetoase de stepă și silvostepă sunt preferate bazele pantelor nord-vestice și nord-estice.

Amenajarea terenurilor pentru înființarea unei plantații de prun presupune lucrări care țin de: evacuarea excesului de umiditate, acolo unde se impune, prin canale de coastă; nivelarea de suprafață sau de adâncime; terasarea, dacă este cazul; scarificarea sau/și desfundarea terenului la 60-80 cm și încorporarea îngrășămintelor; nivelarea; pichetarea; efectuarea gropilor; fertilizarea de bază, plantarea; irigarea. Folosirea cu precădere a unui portaltoi viguros, așa cum este corcodușul, a făcut ca multă vreme cultura prunului să se preteze pentru sistemul livezilor clasice, cu distanțe de plantare de 6-7 m între rânduri și 5-6 m între pomi pe rând și o densitate de 238-333 pomi/ha. Însă, cu timpul însă, mai precis prin anii ’70-’80 ai secolului trecut, s-a trecut la o distanță mai mică de plantare, de 5 x 4 m (densitate de 500 pomi/ha, considerată intensivă la această specie). În prezent, folosindu-se și alți portaltoi de vigoare mică, se utilizează formula superintensivă, cu o distanță de plantare de 2 x 4 m și o densitate de 1.250 pomi/ha, dar musai în condiții de irigare și cu pomi conduși sub formă de fus-tufă. Ca lucrări de întreținere sunt irigarea (unde amplasarea permite), fertilizarea, înierbarea benzilor dintre rânduri, afânarea solului pe rând, tratamente împotriva bolilor și dăunătorilor.

Tăieri de formare în livezile de prun

Una dintre cele mai importante lucrări pentru eficiența ulterioară a plantației ține de formarea coroanei pomilor. În practică, pentru livezile clasice se recomandă coroana vas întârziat, pentru cele intensive – vas ameliorat și pentru plantațiile superintensive – fus subțire sau fus tufă. Astăzi, prezentăm tăierile de formare pentru primele două tipuri de coroane.

Vas întârziat (coroană întreruptă): înălțime finală coroană – 3,3/4 m; trunchi – 60 cm; ax scurt de 60-90 cm, cu 3 șarpante dispuse spiralat, distanțate la 25-30 cm; 3-4 subșarpante, la distanță de 50-70 cm, pe fiecare dintre cele 3 șarpante:

• Anul I: perioada de repaus vegetativ – se taie varga la 90-100 cm; perioada de vegetație – se aleg trei lăstari, primii doi, la 60 cm, respectiv 90 cm de la sol, pentru a forma primele două șarpante, iar al treilea va asigura prelungirea axului; se îndepărtează creșterile de pe trunchi;
• Anul II: perioada de repaus vegetativ – pentru proiecția șarpantei 3 se taie axul la 30-40 cm de șarpanta nr. 2 și se scurtează șarpantele 1 și 2 dacă au depășit 50-60 cm, pentru a permite formarea primelor subșarpante; perioada de vegetație – se aleg trei categorii de lăstari: pentru formarea șarpantei 3, pentru primele 2 subșar­pante de pe șarpantele 1 și 2 și de prelungire a subșar­pantelor;
• Anul III: perioada de repaus vgetativ – pentru formarea de noi subșarpante, se scurtează șarpantele, iar pentru formarea de ramificații de ordinul 3 se scurtează subșarpantele deja formate. Pentru consolidarea șarpantei 3, pe ax se lasă o prelungire de 20-30 cm; perioada de vegetație – se aleg lăstarii pentru formarea subșarpantelor și a ramificațiilor de ordinul 3;

• Anul IV: perioada de repaus vegetativ – după ce a treia șarpantă s-a consolidat, se suprimă axul; perioada de vegetație – vor continua intervențiile pentru formarea subșarpantelor și a ramificațiilor de ordinul 3.

Vas ameliorat: înălțimea coroanei – 2,5/3,5 m; trunchi – 50/60cm; un ax foarte scurt, cu 3 sau 4 șarpante dispuse la 10-12 cm între ele; pe fiecare șarpantă, ramificații de ordinul 2 (subșarpante), situate bilateral altern, la 40-50 cm distanță.

- Anul I: perioada de repaus vegetativ – varga se scurtează la 80-100 cm de la suprafața solului; perioada de vegetație – se aleg, în treimea superioară (cu începere de la 50-60 cm de la sol), pentru a forma cu 4 șarpante 4 lăstari dispuși la 10-12 cm unul de celălalt, iar restul se suprimă, pentru a nu-i concura în creștere pe cei patru. Dacă nu rezultă pe vargă patru creșteri, se poate lăsa un lăstar de prelungire a axului, ce se va suprima anul următor;

- Anul II: perioada de repaus vegetativ – cei 4 lăstari păstrați (șarpantele) se scurtează deasupra unui mugure cu dispoziție exterioară, la lungimea de 50-60 cm; perioada de vegetație – dintre lăstarii rezultați pe șarpante, la punctul de tăiere, se alege unul exterior pentru formarea primei subșarpante și, de asemenea, se mai alege unul pentru prelungirea creșterii șarpantelor; se elimină lăstarii apăruți în poziții nedorite; se elimină ori se ciupesc lăstarii care concurează elementele de schelet;

- Anul III: perioada de repaus vegetativ – se scurtează prelungirea șarpantelor la 40-50 cm în vederea formării celei de a doua subșarpante; perioada de vegetație – când lăstarii crescuți din tăierea șarpantelor au 10-15 cm, se aleg 2 dintre aceștia, unul pentru formarea celei de a doua subșarpante, altul pentru prelungirea creșterii șarpantei; dacă lăstarii de prelungire a șarpantelor depășesc 40-50 cm lungime, aceștia pot fi ciupiți, pentru formarea cu anticipație a următoarei subșarpante. Restul lucrărilor sunt cele din anul II.

- Anul IV: perioada de repaus vegetativ – se scurtează prelungirile șarpantelor pentru formarea subșarpantei 3, la 40 cm de cea anterioară; dacă subșarpanta 3 a fost proiectată în verde anul anterior, se alege un lăstar lateral extern, opus celui anterior și la 40 cm de acesta, pentru formarea subșarpantei 3, și un lăstar pentru prelungirea șarpantelor care, tăiat la 30-40 cm, va forma șarpanta a 4-a; se elimină ramurile cu poziție nedorită; perioada de vegetație – tăierile sunt asemănătoare cu cele din anul III.

(Va urma)

Maria BOGDAN

La PĂR se vor aplica două tratamente pentru combaterea focului bacterian al rozaceelor, arsurii bacteriene comune, puricelui melifer, păduchelui din San-Jose şi alţi păduchi ţestoşi, ouă de afide, acarieni, insecte defoliatoare şi minatoare astfel :

- tratamentul I – se va efectua la începutul înfrunzitului mugurilor florali (urechiuşa de şoarece) dacă plouă cel puţin 0,3 mm şi temperatura atmosferică este mai mare de 6 grade Celsius. Tratamentul se va încheia în 5-6 zile. În cazul în care lipseşte unul dintre criteriile de mai sus tratamentul nu se efectuează.

- tratamentul II – se va aplica între faza de răsfirarea inflorescenţei şi înfoierea corolei (perioada se poate prelungi până când 0,5% din mugurii florali au câte o floare desfăcută) – acest tratament trebuie efectuat fiind considerat tratament cheie în prevenirea şi combaterea rapănului.

Se va folosi unul dintre următoarele amestecuri de pesticide:

1. ZEAMA BORDELEZĂ TIP „MIF“– 0,5% sau CHAMP 77 WG – 0,2% sau FUNGURAN OH 50 WP – 0,3% + MOSPILAN 20 SG – 0,025% – 0,03 %;
2. ALCUPRAL 50 PU – 0,3% sau KOCIDE 2000 – 0,25% + CALYPSO 480 SC – 0,02%;
3. CLARINET – 0,1% + DECIS 25 WG – 0,003%

La PRUN se vor aplica 2 tratamente pentru combaterea moniliozei, hurlupilor , bacteriozelor, păduchelui din San-Jose, ouălor de afide şi acarieni astfel:

• tratamentul I – se va aplica la umflarea mugurilor (buton verde) şi se va încheia în 5-6 zile;
• tratamentul II – se va aplica începând de la faza de buton alb până la deschiderea primelor flori cu:

ZEAMA BORDELEZĂ TIP „MIF“– 0,5% sau ALCUPRAL 50 PU – 0,3% sau CHAMP 77 WG – 0,3% sau KOCIDE 2000 – 0,25% sau FUNGURAN OH 50 WP – 0,3% + MOSPILAN 20 SG 0,025% – 0,03 %.

Luați măsurile ce se impun pentru protecția mediului înconjurător!

- Se vor utiliza doar produse de protecţia plantelor recomandate de CODEX-PEST EXPERT, pentru testele avertizate, omologate de către ,,COMISIA INTERMINISTERIALĂ DE OMOLOGARE A PRODUSELOR DE UZ FITOSANITAR“, avizate pentru a fi folosite pe teritoriul ROMÂNIEI.

- Respectați cu strictețe normele de lucru cu produse de uz fitosanitar, pe cele de securitate a muncii, de protecție a albinelor și a animalelor!, conform ORDINULUI COMUN (Ord. 45/1991 al MAA; 68/05.02.1992 Min.Mediului; 15b/3404/1991 al Dep. Pentru Admin. Locală şi 127/1991 al ACA din România, 1786/TB/1991 al Minist. Transporturilor).

Produsele fitosanitare trebuie să fie utilizate în mod corespunzător.

Utilizarea lor corectă include aplicarea principiilor bunelor practici fito­sanitare și îndeplinirea condițiilor stabilite în conformitate cu articolul 31 și specificate pe etichetă. Aceasta respectă, de asemenea, dispozițiile Directivei 2009/128/CE si, în special, principiile generale de combatere integrată a dăunătorilor prevăzute la articolul 14 si în anexa III la respectiva directivă.

În vederea protejării sănătății oamenilor și a animalelor, protecției albinelor și a mediului înconjurător, producătorii agricoli, persoane fizice sau juridice, care utilizează pe terenurile pe care le dețin produse de uz fitosanitar din grupele a III-a și a IV-a de toxicitate, au obligația să le depoziteze, să le manipuleze și să le utilizeze în conformitate cu instrucțiunile tehnice care le însoțesc, aprobate potrivit legii.

Constituie contravenţii următoarele fapte:

• nerespectarea prevederilor art. 28 din Regulamentul (CE) nr. 1.107/2009 privind introducerea pe piaţă şi utilizarea produselor de protecţie a plantelor autorizate;
• nerespectarea de către utilizatori a prevederilor art. 67 alin. (1) din Regulamentul (CE) nr. 1.107/2009 privind menţinerea evidenţei pe o perioadă de cel puţin 3 ani a produselor de protecţie a plantelor pe care le utilizează.

SURSA: Oficiul Fitosanitar Bistriţa-Năsăud

De la un agricultor bătrân și cu mare experiență am aflat odată un mare secret: câteodată natura hotărăște că este vremea pentru câte o schimbare. Și atunci se întâmplă tot felul de lucruri ciudate. Ba apare câte o boală nouă, ba un dăunător nemaiîntâlnit până atunci ori cine știe ce altceva. Cert este că lucrurile nu se liniștesc până când nu se schimbă un soi, o tehnologie sau un stil de lucru. Desigur, cu condiția ca oamenii să priceapă mesajul pe care natura îl transmite. Altfel, cu atât mai rău pentru ei! Un astfel de moment trăim și astăzi.

Magiun și țuică la jumătate

Virusul Plum Pox (PPV), care produce vărsatul prunului, boală cunoscută și sub numele de Sharka, este, spun specialiștii, cel mai distructiv patogen al speciilor pomicole sâmburoase din lume. El afectează în mod special prunul, dar nu ocolește nici caisul, piersicul sau cireșul.

Sharka a fost semnalată pentru prima oară în Bulgaria, acum 100 de ani. De atunci s-a răspândit încet, dar sigur, în toată lumea. Se pare că doar în Africa și în Australia nu a ajuns încă și asta mai degrabă datorită specificului culturilor de pe aceste continente decât din alte motive.

Această boală produce importante pierderi de producție și afectează calitatea fructelor care reușesc totuși să ajungă la maturitate. Fructele din pomii infestați cu PPV acumulează o cantitate mai mică de zaharuri și multe dintre ele cad din pom înainte de vreme. Majoritatea celor care rămân prezintă pe ele pete inelare, unde pulpa este mai densă și mai acră. Practic, nu mai pot fi folosite cu același randament în producerea unor derivate din fructe. Or, indiferent că acceptăm sau nu, pentru România pruna este un brand național. O dovedesc magiunul, găluștele cu prune, dar și distilatele alcoolice, indiferent că se numesc țuică, palincă sau răchie. Dar infestarea prunilor românești cu PPV este endemică. Cea mai mică rată de afectare este înregistrată în Muntenia, 56%. În Moldova este de 74%, iar în Transilvania se ridică la 76%. Media la nivel național se cifrează la un catastrofic 69%. Mai pe românește spus, asta înseamnă magiun și țuică la mai puțin de jumătate decât ar trebui să se producă!

Boala are leac

Așa cum am spus, Sharka nu afectează doar livezile românești. Conform unor calcule recente, în ultimii 30 de ani au fost investiți peste zece miliarde de euro în cercetări menite a limita efectele PPV. Și, ca de obicei, atunci când există fonduri suficiente și interes, apar și rezultatele. În anul 1990, în Statele Unite, un colectiv de cercetători americani și francezi a creat un prun modificat genetic, care să reziste PPV. De fapt, imunitatea la boală a fost obținută prin inserarea în genomul prunului a unor secvențe din virus. Noul prun a fost botezat inițial C5, apoi Honey Sweet. Apoi au urmat testări în seră, realizate în SUA și Franța. Din 1996 s-a trecut și la testarea rezistenței, dar și a biosecurității, în condiții endemice. În acest context au intrat în joc și cercetătorii români de la Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Bistrița. Până în 2002, în colaborare cu specialiștii americani și francezi, ei au testat comportarea noului soi în România.

Rezultatele au fost mai mult decât mulțumitoare. În timp ce în loturile martor, plantate cu soiuri convenționale, rata pomilor infestați cu PPV a crescut constant până la aproape 80%, pe loturile unde a fost plantat C5 nu au fost pomi afectați de Sharka. Mai mult decât atât: chiar în condițiile inoculării artificiale a virusului, pomii nu au fost afectați. Simptome sporadice și discrete ale bolii au apărut doar în apropierea inoculului.

Ce spun cercetătorii...

În ceea ce privește biosecuritatea, au fost studiate mai multe aspecte. Cercetările au exclus toate riscurile ipotetice. De altfel, în 2004 și 2007, EFSA, principalul organism abilitat de a se pronunța în UE asupra siguranței alimentelor, a tras concluzia că utilizarea genei marker npt II, prezentă in genomul prunului Honey Sweet, nu implică riscuri asupra sănătății oamenilor, animalelor sau asupra mediului. De asemenea, cercetările finanţate de Comisia Europeană au demonstrat efectul neutral al secvenței virale inserate în prunul HoneySweet asupra mediului.

La rândul lor, autoritățile americane în domeniu au autorizat folosirea fără restricții a noului soi în plantațiile comerciale, începând din 2010.

Avantajele pe care cultivarea acestui soi le aduce sunt evidente în mai multe planuri. În primul rând ar crește producția, ca urmare a eliminării pierderilor de producție și de calitate provocate de boală. Apoi, un alt câștig, atât pentru pomicultori, cât și pentru mediu, ar fi posibilitatea reducerii numărului de tratamente aplicate, întrucât nu ar mai fi necesare toate tratamentele care să distrugă vectorii PPV.

Dar cel mai mare câștig ar fi dispariția, în timp, a bolii însăși, pe măsura reducerii presiunii focarelor de infecție. În plus, ar fi posibilă apariția unor metode convenționale de ameliorare a rezistenței la această boală.

În concluzie, o serie întreagă de avantaje indiscutabile, pe care cercetătorii le-au arătat.

... și ce votează politicienii

Desigur că acum urmează fireasca întrebare: „Păi și ce mai așteptăm? Când ne ducem la Bistrița să cumpărăm pomi Honey Sweet?“. Ei bine, aici logica firească se fracturează. Deocamdată, nimeni nu poate spune când vom putea începe să punem frână pierderilor cauzate de Sharka. Legislația UE se opune cultivării plantelor modificate genetic. Și punct!

Adică avizul EFSA, care, am mai spus-o, este forul științific al CE pentru securitatea alimentelor, dovezile strânse de cercetători, precum și rezultatele practice obținute în SUA contează, toate la un loc, mai puțin decât voturile unor politicieni care poate că nici nu știu despre ce vorbesc. Căci decizia aparține politicienilor, și nu oamenilor de știință sau agricultorilor. Or, până acum, în mod repetat aceștia au statuat interzicerea cultivării plantelor transgenice pe teritoriul statelor din UE. Dar niciunul dintre ei nu și-a asumat și pierderile economice pe care le suportă pomicultorii și gospodăriile țărănești!

Atât cercetătorii de la Bistrița, cât și cei din Cehia speră că totuși politicienii se vor trezi și vor ține cont și de argumentele științifice bazate pe date obiective. În acest scop, ei au reinițiat programe de testare a noului soi de prun, în scopul de a pune la dispoziția autorităților naționale și europene, dar și a fermierilor și consumatorilor, o informație științifică cât mai amplă.

Poate că cei care hotărăsc destinele gospodarilor din UE vor înțelege, într-un târziu, că de deciziile lor atârnă bunăstarea a milioane de persoanei care trăiesc (și) de pe urma prunelor!

Explicații foto

• Prunul Sweet Honey în cultura experimentală la Bistrița, în 2014 (foto SCDP - Bistrița)

• Musculița ce transmite virusul

• Fructe afectate de Sharka

Alexandru GRIGORIEV

La MĂR – se va aplica un tratament după recoltarea fructelor împotriva rapănului, făinării, moniliozei, bolilor de scoarţă şi colet, focului bacterian, paduchelui din San-Jose, paduchelui lânos,  acarieni, afide, insecte defoliatoare şi minatoare.

La PRUN – se va aplica un tratament în perioada căderii frunzelor împotriva ciuruirii, moniliozei, bolilor foliare şi de scoarţă, păduchelui din San-Jose, afide, acarieni.

La CIREŞ şi VIŞIN – se va aplica un tratament în perioada căderii frunzelor împotriva bolilor de scoarţă, moniliozei, bacteriozei, ciuruirilor, păduchelui din San-Jose, acarieni, insecte defoliatoare şi minatoare.

La PĂR – se va aplica un tratament dupa recoltarea fructelor împotriva rapănului, moniliozei, bacteriozei, bolilor de scoarţă şi colet, focului bacterian, păduchelui din San-Jose, păduchelui lanos, acarieni, afide, psilide, insecte defoliatoare şi minatoare.

Speciile mai sus menţionate se vor stropi cu unul din următoarele amestecuri de pesticide şi se va avea în vedere să se efectueze o îmbăiere totală a pomilor, atât a aparatului foliar cât şi a organelor lemnoase, inclusiv a coletului.

1.  ZEAMĂ BORDELEZĂ TIP ,,MIF'' – 0,5% + MOSPILAN 20 SG 0,025% – 0,03%;
2. ALCUPRAL 50 PU – 0,3% +  DANTOP 50 WG – 0,02% sau DECIS MEGA 50 EW – 0,015%;
3. CHAMPION 50 WP – 0,3% + CALYPSO 480 SC – 0,02% sau  MOVENTO 100 SC – 1,875 l/ha;
4. FUNGURAN OH 50 WP – 0,3% + ACTARA 25 WG – 0,01%;

În livezile de păr unde este prezent un atac puternic al focului bacterian pentru combatere se recomandă în perioada de repaus vegetativ (în ferestrele de iarnă cu temperaturi pozitive și lipsite de precipitaţii) un tratament cu FUNGURAN OH 50 WP în concentraţie de 3,0% .

Împotriva rozătoarelor mici din culturile de cereale păioase de toamnă, culturi agricole perene, plantații pomicole și pajiști naturale se vor lua următoarele măsuri:

• Aplicarea de momeli toxice cu: BROMAKOL  25-50 g momeli/galeria activă;

Momelile se împrospătează după 7 zile, folosind aceleaşi doze.

Pentru protecţia vânatului şi prevenirea degradării în urma ploilor se recomandă ca momelile

toxice să se aplice în tuburi confecţionate din materiale impermeabile.

Recomandări:

Pe suprafețele unde s-au efectuat tratamente se vor instala tăbliţe de avertizare „TEREN OTRĂVIT“

Luați măsurile ce se impun pentru protectia mediului înconjurător!

- Se vor utiliza doar produse de protecţia plantelor recomandate de CODEX-PEST EXPERT, pentru testele avertizate, omologate de către ,,COMISIA INTERMINISTERIALĂ DE OMOLOGARE A PRODUSELOR DE UZ FITOSANITAR”, avizate pentru a fi folosite pe teritoriul ROMÂNIEI.

- Respectati  cu  strictete  normele  de  lucru  cu  produse  de  uz fitosanitar, pe cele de securitate a muncii, de protecție a albinelor si a animalelor !, conform ORDINULUI COMUN (Ord. 45/1991 al MAA ; 68/05.02.1992 Min. Mediului; 15b/3404/1991 al Dep. Pentru Admin. Locală şi 127/1991 al ACA din România, 1786/TB/1991 al Minist. Transporturilor).

SURSA: OFICIUL FITOSANITAR BISTRIŢA-NĂSĂUD

Condițiile climatice din ultimele zile au favorizat apariția și dezvoltarea dăunătorului: viermele prunelor (Laspeyresia funebrana) generația a II-a.

Pentru combaterea acestuia recomandăm executarea tratamentului fitosanitar.

Folosiți unul dintre produsele de mai jos:

INSECTICIDE

... și alte produse omologate

Alte recomandări:

Tratamentul se repetă la 10 zile și se complexează pentru combaterea moniliozei, ciuruirii, pătării roșii, cu următoarele produse:

FUNGICIDE

... și alte produse omologate

Recomandări:

Perioada de avertizare se va prelungi cu câte zile au fost nefavorabile stropirii (prezența precipitațiilor).

Folosiți numai produse de protecția plantelor omologate în România și provenite din surse autorizate.

Se va respecta principiul ALTERNANȚEI prin care se înțelege utilizarea în tratamente succesive a unor produse de protecția plantelor care fac parte din grupe chimice diferite și au mecanisme de acțiune complet diferite.

Citiți cu atenție eticheta produsului înainte de utilizare și respectați recomandările.

Luați măsurile ce se impun pentru protecția mediului înconjurător!

Respectați cu strictețe normele de lucru cu produse de protecția plantelor, pe cele de securitate a muncii, de protecție a albinelor și animalelor.

Sursa: Oficiul Fitosanitar Brașov

Condiţiile climatice din ultimele zile au favorizat apariţia şi dezvoltarea dăunătorului/bolii: PĂDUCHELE din SAN-JOSE+ AFIDE/CIURUIRE + PĂTAREA ROŞIE care pot cauza pierderi importante la culturile de prun.

Pentru prevenire şi combatere se recomandă executarea tratamentului: al VI-lea la PRUN (tr.I G.I. pt.San-Jose PRUN.).

Folosiţi unul dintre produsele sau din amestecurile de mai jos după caz:

1. MOSPILAN 20 SG = 0,03% + DITHANE M 45 = 0,2% sau
2. JUVINAL 10 EC = 0,05% + BRAVO 500 SC = 0,15% sau
3. ACTARA 25 WG = 0,01% + FOLPAN 80 WDG = 0,2% sau
4. DECIS 25 WG = 0,003% + MERPAN 48 SC = 0,2% . sau
5. CALYPSO 480SC = 0,02% + SIGNUM = 0,05% .

Perioada optimă de tratament : 7.06. – 11.06.2017

Alte recomandări : Cantitatea de soluţie : 1000 l/ha

Alte recomandări:

Nu trataţi la temperaturi de peste 25°C.             

După căderi de grindină folosiţi la executarea tratamentelor unul dintre produsele: Alcupral 50 PU = 0,5% sau Champ 77 WP=0,3% sau Ridomil gold plus = 0,3% .

Alte recomandări : Pot fi folosite şi alte produse de protecţia plantelor omologate, pentru testele respective. Cititi cu atenţie prospectele produselor înainte de utilizare. Luati masuri ce se impun pentru protectia mediului înconjurător. Respectați cu strictețe normele de lucru cu produse de uz fitosanitar, pe cele de sănătate si securitate în muncă, protecţia animalelor.

Atenţie! se pot utiliza şi alte produse de protecţia plantelor omologate pentru bolile şi dăunătorii amintiţi!

Sursa- Oficiul Fitosanitar Alba

În această perioadă se recomandă executarea tratamentului fitosanitar la prun pentru combaterea dăunatorului: viermele prunelo (Laspeyresia funebrana) tratamentul I pentru generația I.

Astefel, puteți folosiți unul dintre produsele de mai jos, după caz:

INSECTICIDE

Perioada optimă de tratament: 23-27.05.2017.

Alte recomandări:

Tratamentul se repetă la 10 zile și se complexează pentru combaterea bolilor: monilioza, ciuruire, pătarea roșie, cu următoarele produse:

FUNGICIDE

Perioada de avertizare se va prelungi cu câte zile au fost nefavorabile stropirii (prezența precipitațiilor ).

• Folosiți numai produse de protecția plantelor omologate în România și provenite din surse autorizate.
• Citiți cu atenție eticheta produsului înainte de utilizare și respectați recomandările.
• Luați măsurile ce se impun pentru protecția mediului înconjurător!
• Respectați cu strictețe normele de lucru cu produsele de protecția plantelor, pe cele de securitate a muncii, de protecție a albinelor și animalelor.

SURSA - OFICIUL FITOSANITAR BRAȘOV

În perioada 22 - 25.07.2016 se recomandă executarea tratamentului fitosanitar la prun pentru combaterea viermelui prunelor - Laspeyresia funebrana - generația a II-a.

Pentru efectuarea tratamentului puteți folosi produsele de mai jos, după caz:

Insecticide

• Calypso 380 SC – 0,02%;

• Decis Mega 50 EW – 0,015% (0,150 l/ha n 1.000 litri apă);

• Fastac 10 EC – 0,02%;

• Karate Zeon – 0,015% și alte produse omologate.

Tratamentul se repetă la 10 zile și se complexează pentru combaterea moniliozei, ciuruirii, pătării roșii, cu următoarele produse:

Fungicide

• Dithane M 45 – 0,20%;

• Luna Experience 400 SC – 0,5 litri/ha în 1.000 litri apă;

• Signum – 0,05%;

• Topsin 70 WDG – 0,07% și alte produse omologate.

Sursa - Oficiul Fitosanitar Brașov