În vreme ce unii producători de cireșe se plâng de scăderi ale producției cauzate de secetă sau de înghețuri târzii, la Domeniile Ostrov veștile sunt bune în acest an.

De altfel, 2020 este anul în care s-a obținut cea mai bună calitate la cireșe.

„Mărimea fructelor a ajuns la 20 g/bucata, cu o producție de 6-7 tone/ha. Aceste rezultate se datorează domnului Horia Culcescu și a echipei sale, precum și a investițiilor anuale în livezi, în utilaje, fertilizare, forță de muncă, precum și în tratamente“, a afirmat administratorul Domeniilor Ostrov, Oana Belu, în cadrul întâlnirii dintre producătorii de cireșe și achizitorii din retail ce s-a desfășurat recent la organizația Hortifruct din Ostrov, județul Constanța.

Participanții la dezbatere au vorbit despre provocările din domeniu, principala fiind lipsa forței de muncă, dar și despre soluții, una dintre acestea fiind constituirea în forme asociative, respectiv cooperative.

De altfel, prezent la Domeniile Ostrov, la o vizită în livada de cireșe, a fost și secretarul de stat din Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) Emil Dumitru, care s-a declarat mulțumit de ceea ce a văzut la Ostrov. Acesta a reamintit importanța cooperativelor agricole și a promovării produselor românești, pe care le dorește în cantitate tot mai mare pe rafturile și în vitrinele lanțurilor de retail, pentru ca românii să se bucure de produse proaspete autohtone.

Printre cei prezenți la dezbatere a fost și președintele Organizației Interprofesionale pentru Produse Agroalimentare (OIPA), Aurel Tănase.

În opinia sa, pentru a putea pune pe piață marfa produsă, la un preț bun, este nevoie de o cooperativă în care producția mai multor producători de cireșe să fie sortată și ambalată în cantități mari și unde  investițiile să se justifice economic.

Prețul correct ar fi 3 euro/kilogram

domeniile ostrov2 cirese

Cel mai bun preț obținut de producători este pentru cireșele proaspete, aceștia spunând că un preț corect ar fi de 3 euro/kilogram. Însă, în prezent, marile lanțuri de retail oferă un preț mai mic, la jumătate, ceea ce descurajează producătorii autohtoni care se văd nevoiți să-și valorifice marfa în alte moduri. Potrivit președintelui OIPA, achizitorii ar trebui să fie mult mai deschiși la producția românească.

„Reprezentanții supermarketurilor și alți cumpărători trebuie să știe că România poate oferi cireșe pe parcursul a minimum două luni și jumătate, fructe de calitate, sortate și ambalate. Fermierii care s-au dotat și au tehnologii de frig pot păstra fructele astfel încât să ajungă bune de consum, în magazine, până la aproape 45 de zile de la recoltare. Putem să asigurăm continuitate și să nu prăbușim prețurile“, a spus Aurel Tănase.

Pentru marfa care ajunge la export se ajunge la prețuri de 3-6 euro/kg, dar există și o parte disponibilă pentru procesare gemuri și compoturi, iar o mică parte se congelează sau este direcționată către cofetării și patiserii. De altfel, aceasta este și cauza prețului mic de achiziție a fructelor care, în cele mai multe cazuri, abia dacă acoperă costurile de recoltat.

Producția autohtonă a crescut cu 200 de ton

domeniile ostrov3 cirese

Suprafața de cireșe a României a ajuns la 7.000 de hectare, creștere semnalată mai ales după Submăsura 4.1.a, când ritmul a fost, în medie, de 100 hectare/an.

În ultimii ani, producția a crescut cu aproximativ 200 de tone, fructele produse în România fiind de foarte bună calitate.

Pe de altă parte, potrivit analizelor realizate de Departamentul Agricol al Statelor Unite ale Americii (USDA), pentru sezonul 2019-2020, producția mondială de cireșe  este în scădere cu 3,6 milioane de tone.

Această scădere este cauzată de pagubele produse de condițiile meteo culturilor de cireșe din Uniunea Europeană.

Chiar dacă se preconizează că Chile va realiza un export record, totuși comerțul mondial de cireșe va scădea cu 454.000 de tone, pe baza transporturilor mai mici din Uzbekistan și Statele Unite ale Americii.

Totodată, se estimează că Turcia va majora producția  la 865.000 de tone și, ca urmare va existala export, producătorii turci continuă să investească în soiuri cu randament ridicat și își extind treptat suprafața pentru cireșele dulci. Trendul de export va fi ascendent, preconizându-se creșteri ale expoturilor până la 78.000 de tone.


Hortifruct, un exemplu de bună practică

Hortifruct este o organizație de producători de fructe și legume din România, ce a fost creată la inițiativa a opt dintre cei mai importanți jucători de pe piața românească de fructe și legume proaspete.

Organizația are drept scop de a-și ajuta membrii să reducă toate costurile de tranzacție și să colaboreze la prelucrarea și comercializarea produselor lor prin: concentrarea producției, prin îmbunătățirea marketingului, furnizarea de asistență tehnică și logistică membrilor, acordarea de sprijin în managementul calității, transferul cunoștințelor.

Principalele legume și fructe pe care organizația le recoltează de la membrii săi sunt: castraveți, roșii, ardei, vinete, vișine, cireșe, piersici, caise, struguri, prune, din care: cireșe – 100 ha, caise – 40 ha, piersici – 75 ha, prune – 45 ha, nectarine – 90 hectare.

Producătorii comercializează prin Hortifruct producția obținută prin exploatarea a peste 100 ha de sere încălzite și a peste 240 ha de culturi de câmp, livezi și podgorii.

Totodată, organizația deține și marca de produse procesate Naturelo, ce cuprinde sucuri naturale, pastă de tomate etc.

În ceea ce privește investițiile, organizația realizează investiții anuale în livezi, în tratamente, în utilaje, în tratamente, în fertilizare, în forța de muncă, ponderea investițiilor fiind de 80% din fonduri proprii și 20% din fonduri europene.


Simona Nicole David

MAI JOS REPORTAJUL VIDEO

Măr: Limita de rezistență la ger a pomului este de -40°C. În sezonul de repaus specia însumează între 400 și 1.200 ore de frig, calculând teoretic regimul termic din grupa 0-7°C. Florile rezistă la -5°C în faza de boboc, la -1,6°C și până la -2°C în faza de deschidere, iar fructele abia formate suportă temperaturi de -1,1°C.

Păr: Rezistă, iarna, la -28°C, prag dincolo de care pomul are de suferit. Așa-zisul necesar de frig oscilează, de la soi la soi, între 600 și 800 de ore. Mugurii de rod degeră la -23°C, -26°C, iar ramurile anuale, la -26/-28°C. Florile în faza de buton au de suferit la temperaturi mai scăzute de -3,3% (cu daune minore), iar când sunt deschise degeră la -2,2 °C. Uneori rezistența ajunge și la -4,4°C, caz în care apar totuși pierderi de producție.

Prun: Pomul rezistă la temperaturi de -35°C, iar necesarul de frig este de 800-900 de ore în toată perioada de repaus. Mugurii florali suportă geruri de până la -31 către -33°C. Spre deosebire de măr și păr, florile sunt sensibile la ploile reci, ceață persistentă și brume târzii de primăvară. În faza de boboc, rezistă la -3,3 până la -5,5°C, iar când sunt deschise total degeră la -2,2°C. La -5,5°C recolta este compromisă în proporție de 90%. Fructul abia format este distrus, în funcție de soi, la temperaturi de 0,5°C până la -1,1°C.

Cireș: Mugurii florali fac față temperaturilor negative de până la -20°C. La geruri mai mari (-24°C) este posibil ca aceștia să fie distruși în masă. Florile încă nedeschise rezistă la -2,8°C. Potrivit practicienilor, temperaturile mai scăzute de -4,4°C duc la compromiterea lor în proporție de 85-90%. În faza de deschidere, minimele agreate nu pot depăși -2,2°C (la -3,9°C recolta este compromisă aproape total). Pomul suportă în anotimpul rece temperaturi de până la -27°C.

Vișin: Mugurii florali rezistă iarna până la -29°C. Florile încă nedeschise (buton alb) suportă pană la -2,8°C (la -4,4°C, 90% dintre butoni sunt pierduți), iar când sunt complet deschise, degeră la temperaturi mai scăzute de -2,2°C.

Cais: Mugurii florali încep să degere la -20/-22°C. În perioada de buton alb, florile rezistă la -4,4°C, cu o pierdere de recoltă de 10%; la temperaturi de -10%, paguba este de 90%. Când sunt deschise, tolerează temperaturi de -2,7°C (pierderi de 10%) și până la -5,5°C (pierderi de 70-90%). Fructele abia formate suferă la temperaturi cuprinse între zero grade și -2,8°C.

Piersic: Pomul rezistă la minime de -25°C, iar mugurii florali la temperaturi de -24°C. Ca și la cais, înghețurile de primăvară, după o perioadă de căldură, sunt mai periculoase decât gerurile din repausul obligatoriu. Butonii florali rezistă la -3,9°C, dar pentru o perioadă scurtă de timp florile deschise suferă la -2,7/-3,3°C, iar fructele abia formate sunt distruse la -2,2°C.

Nuc: Se comportă bine la geruri de până la -24 sau -26°C. Soiurile cu fructificare terminală sunt afectate la valori termice de -25°C până la -27°C (la aceste temperaturi degeră mugurii micști și amenții), la temperaturi mai joase de -28 sau -29°C au de suferit ramurile anuale, iar la 30°C până la -33°C degeră ramurile multianuale; pomii tineri sunt compromiși în totalitate la aceste temperaturi. Soiurile cu fructificare laterală, provenite din zone mai calde ale globului, încep să sufere la -20/22°C, fiind distruse complet la -26/28°C. În timpul înfloritului, pierderile încep de la minime de -2°C.

Maria BOGDAN

Pătarea purpurie (antracnoza) frunzelor de cireș (Coccomyces hiemalis sau Blumeriella jaapii): atacul apare sub forma unor pete mici, circulare, roșietice sau purpurii, care interferează cu timpul, ocupând tot limbul. Zona centrală a petelor devine cenușie-albicioasă, iar pe partea inferioară se dezvoltă pernițe alb-roz, care reprezintă organele de fructificare ale ciupercii, respectiv, conidioforii și conidiile. Frunzele cad prematur, provocând defolierea timpurie a cireșului.

cires patarea purpurie

Ciuruirea frunzelor (Stigmina carpophila sau Coryneum beijerinckii): pe frunze atacul se manifestă sub formă de pete circulare roz-violacee, înconjurate de un halou roșu. Țesutul afectat se necrozează, se desprinde și cade, lăsând aspectul de ciuruire a frunzei. Pe fructe apar pete mici, întâi de culoare roșiatică și apoi brune, țesutul se usucă, iar exemplarele afectate cad în cele din urmă.

Putregaiul și mumifierea fructelor (Monilinia laxa sau Monilinia fructigena): La atacul de primăvară, florile se ofilesc, se brunifică și se usucă împreună cu frunzele din jurul lor, apoi sunt afectați lăstarii, care se brunifică și se necrozează. Pe partea inferioară a frunzelor apare un mucegai crem-albicios, alcătuit din miceliul și conidiile ciupercii. Rapiditatea cu care se dezvoltă atacul face ca uneori monilioza să fie confundată cu efectul gerului târziu. Vara, atacul se manifestă în orice fază de dezvoltare a fructelor, de la intrarea în pârgă și până la recoltare.

cires monilioza

Răsucirea frunzelor de cireș (Gnomonia erythrostoma): boala se manifestă în iunie-iulie, când pe frunze apar pete difuze, la început roșcate, cu halou galben, apoi brune, iar pe fața inferioară se dezvoltă punctișoare mici, negricioase. Limbul se răsucește în formă de țigară, se usucă, dar nu se desprinde de ramuri nici în timpul iernii.

Musca sau viermele cireșelor (Rhagoletis cerasi): larvele pătrund în fructe, consumă pulpa din jurul sâmburelui; cireșele atacate se înmoaie, se închid la culoare, își pierd valoarea comercială și devin dezagreabile pentru consumatori, prin prezența viermilor.

cires viermele 400

Viespea cireșului (Caliroua limacina): larvele rod epiderma superioară și parenchimul frunzelor, dând un aspect dantelat. Cu timpul, frunzele se brunifică, se usucă și cad prematur.

Păduchele negru al cireșului (Myzus cerasi): frunzele atacate se răsucesc, se îngălbenesc, se ofilesc și se usucă, căpătând aspectul unor buchete. Pe lăstari, atacul provoacă brunificarea și stagnarea în creștere. Pe organele infestate se formează roua de miere, pe care mai apoi se instalează fumagina.

cires 559 tabel

Maria BOGDAN

La MĂR – se va aplica un tratament după recoltarea fructelor împotriva rapănului, făinării, moniliozei, bolilor de scoarţă şi colet, focului bacterian, paduchelui din San-Jose, paduchelui lânos,  acarieni, afide, insecte defoliatoare şi minatoare.

La PRUN – se va aplica un tratament în perioada căderii frunzelor împotriva ciuruirii, moniliozei, bolilor foliare şi de scoarţă, păduchelui din San-Jose, afide, acarieni.

La CIREŞ şi VIŞIN – se va aplica un tratament în perioada căderii frunzelor împotriva bolilor de scoarţă, moniliozei, bacteriozei, ciuruirilor, păduchelui din San-Jose, acarieni, insecte defoliatoare şi minatoare.

La PĂR – se va aplica un tratament dupa recoltarea fructelor împotriva rapănului, moniliozei, bacteriozei, bolilor de scoarţă şi colet, focului bacterian, păduchelui din San-Jose, păduchelui lanos, acarieni, afide, psilide, insecte defoliatoare şi minatoare.

Speciile mai sus menţionate se vor stropi cu unul din următoarele amestecuri de pesticide şi se va avea în vedere să se efectueze o îmbăiere totală a pomilor, atât a aparatului foliar cât şi a organelor lemnoase, inclusiv a coletului.

  1.  ZEAMĂ BORDELEZĂ TIP ,,MIF'' – 0,5% + MOSPILAN 20 SG 0,025% – 0,03%;
  2. ALCUPRAL 50 PU – 0,3% +  DANTOP 50 WG – 0,02% sau DECIS MEGA 50 EW – 0,015%;
  3. CHAMPION 50 WP – 0,3% + CALYPSO 480 SC – 0,02% sau  MOVENTO 100 SC – 1,875 l/ha;
  4. FUNGURAN OH 50 WP – 0,3% + ACTARA 25 WG – 0,01%;

În livezile de păr unde este prezent un atac puternic al focului bacterian pentru combatere se recomandă în perioada de repaus vegetativ (în ferestrele de iarnă cu temperaturi pozitive și lipsite de precipitaţii) un tratament cu FUNGURAN OH 50 WP în concentraţie de 3,0% .

Împotriva rozătoarelor mici din culturile de cereale păioase de toamnă, culturi agricole perene, plantații pomicole și pajiști naturale se vor lua următoarele măsuri:

  • Aplicarea de momeli toxice cu: BROMAKOL  25-50 g momeli/galeria activă;

Momelile se împrospătează după 7 zile, folosind aceleaşi doze.

Pentru protecţia vânatului şi prevenirea degradării în urma ploilor se recomandă ca momelile

toxice să se aplice în tuburi confecţionate din materiale impermeabile.

Recomandări:

Pe suprafețele unde s-au efectuat tratamente se vor instala tăbliţe de avertizare „TEREN OTRĂVIT“

Luați măsurile ce se impun pentru protectia mediului înconjurător!

- Se vor utiliza doar produse de protecţia plantelor recomandate de CODEX-PEST EXPERT, pentru testele avertizate, omologate de către ,,COMISIA INTERMINISTERIALĂ DE OMOLOGARE A PRODUSELOR DE UZ FITOSANITAR”, avizate pentru a fi folosite pe teritoriul ROMÂNIEI.

- Respectati  cu  strictete  normele  de  lucru  cu  produse  de  uz fitosanitar, pe cele de securitate a muncii, de protecție a albinelor si a animalelor !, conform ORDINULUI COMUN (Ord. 45/1991 al MAA ; 68/05.02.1992 Min. Mediului; 15b/3404/1991 al Dep. Pentru Admin. Locală şi 127/1991 al ACA din România, 1786/TB/1991 al Minist. Transporturilor).

SURSA: OFICIUL FITOSANITAR BISTRIŢA-NĂSĂUD

2017, un an de referință în pomicultura județului Călărași. În al patrulea an de la plantare, soiul Early Lory din livada de la Drajna, aparținând domnului Marius Roman, și-a depășit potențialul productiv. Imaginea aproape ireală a crengilor încărcate cu fructe a uimit rețelele de socializare. Am luat și noi aceste imagini ca pe o provocare și am plecat pe teren să vedem dacă așa stau lucrurile și în realitate.

– Domnule Roman, vorbim în acest caz de un an deosebit sau asta este producția pe care o oferă în mod obișnuit acest soi?

soi cirese

– Într-adevăr este un an deosebit, un an al cireșelor, al caiselor și cred că în general al fructelor. Sigur, sunt zone unde pomii au fost afectați de înghețurile târzii din primăvară, dar la noi nu au fost temperaturi atât de scăzute, iar când au scăzut sub 0 grade C am intervenit cu fumigene, am improvizat și totul a fost bine. Revenind la întrebare, anul acesta soiul Early Lory a produs extraordinar de mult, are o încărcătură foarte mare și, sincer să fiu, mi-aș fi dorit o încărcătură cu 20-25% mai puțin, astfel încât fructele să se poată dezvolta mult mai bine. Putem spune că este un an atipic, cu o supraproducție la acest soi.

– În mod normal cât produce și cât estimați că veți culege anul acesta?

– Fiind un soi extratimpuriu, se maturează în mod normal în jurul datei de 15-20 mai și ar trebui să producă între 15 și 20 t/ha. În acest caz am avea fructe mari, care depășesc 10 g. Anul acesta avem o producție de peste 25 t/ha, iar fructele au 8 g. Trebuie spus că acești pomi sunt altoiți pe portaltoiul vegetativ Gisela 5, care imprimă precocitate (intrare rapidă pe rod) și productivitate. Plantația a fost înființată în toamna lui 2012 și acum, după 4 ani de la plantare, fiind în anul 5 de cultură, au ajuns la maturitate deplină.

– Ce alte soiuri de cireș mai aveți? Și la acestea estimați o producție la fel de mare?

soi cirese 2

– Imediat după Early Lory va intra la cules soiul Prime Giant. Acesta este un soi cu maturare timpurie (sfârșitul lunii mai – prima decadă a lunii iunie), extrem de productiv, la fel ca și Early Lory; anul acesta promite și el peste 25 t/ha. Mai înmulțim și alte soiuri, dar cultivăm și soiurile Cordia și Regina, acestea fiind două soiuri tardive care închid ciclul de producție, cel puțin la noi în țară. În partea de sud a țării, în condițiile anului acesta se vor matura după 25 iunie, poate chiar în primele zile din iulie, iar în zonele colinare, subcarpatice se poate ajunge cu maturarea după 15 iulie. Deci, prelungește mult perioada de recoltare și consum al fructelor.

– Pe același portaltoi?

– Sigur, fiind plantații comerciale, recomandăm acest tip de portaltoi care, repet, imprimă precocitate și productivitate.

– Câți pomi aveți disponibili pentru plantațiile ce se pot înființa anul viitor?

– Noi înmulțim peste 150.000 de pomi din toate speciile, cu o diversitate foarte mare de aproape 120 de soiuri, iar în ceea ce privește specia cireș, altoit pe Gizela 5 și Gizela 6, avem în jur de 25.000 de bucăți, doar că mai mult de jumătate dintre ei vor fi folosiți la înființarea unei plantații proprii în toamnă. Este o investiție care se va face pe fonduri europene pe aproape 12 ha numai cu cireși.

– Ce vă propuneți cu această nouă plantație?

soi cirese 3

– Va fi o plantație comercială, în care estimăm să obținem 200 tone de fructe anual. Se vor cultiva 5 soiuri, care vor prezenta maturare treptată, ce vor asigura o producție constantă circa 50 de zile începând din 20 mai. Va fi făcută ținând cont de toate criteriile care se impun acum, cu sistem antigrindină, antipăsări și, mai mult decât atât, la soiurile timpurii vom adăuga sistemul antiploaie, care previne crăparea fructelor în anii ploioși.

– Vă doriți să ajungeți un jucător important pe piața cireșelor cu această nouă plantație?

– În noua plantație vom veni doar cu cireș, pentru că, sincer vorbind, din experiența cumulată în aproape 20 de ani de activitate am ajuns la concluzia că aceasta este specia cea mai rentabilă în acest moment. Prin folosirea acestui portaltoi avem productivitate și precocitate. Înainte se mergea pe Mahaleb, un portaltoi generativ, care dă vigoare mare și intrare foarte greoaie pe rod. În acest caz recoltarea era greoaie, nu se putea veni cu plasă antipăsări. La un hectar problema este rezolvată mai ușor, dar când ai suprafață mare nu mai merge să pui oamenii să facă gălăgie.

– Ce pierderi aveți din cauza păsărilor?

– În cazul nostru pierderile sunt de 2-3 %, dar cu plasa antipăsări vom elimina total această pierdere.

– Ce veți face cu producția? Reușiți să o valorificați integral?

– Personal nu fac față, dar sunt un jucător mic pe această nișă, în sensul că, din cele 18 ha pe care le avem în plantația-pilot, doar pe 1 ha sunt cireși. În general vindem pe piața românească.

– Direct către en-gros-uri sau către comercianții din piețe?

– Sunt persoane care vin și cumpără en-gros și ei, la rândul lor, valorifică către persoanele care vând în piețe.

– Cu ce preț pleacă fructele din fermă?

– Astăzi, ținând cont că livrăm o cantitate mai mare (peste 3 tone, către un cumpărător din Cluj), iar fructele sunt totuși de o mărime medie, vindem cireșele cu 6 lei/kg. Anul trecut, la același soi, când am avut fructe mai mari, am valorificat la data de 18 mai cu 10-12 lei/kg, iar în piață au ajuns la 20-25 lei/kg.

– Aveți forță de muncă pentru cules?

– Astăzi avem 15 culegători. Aici este un aspect important. Spre deosebire de plantațiile clasice altoite pe Mahaleb, unde un culegător poate recolta maximum 70-80 kg/zi, în cazul acestor plantații se depășesc cu ușurință 200-250 kg/zi/culegător.

Patricia Alexandra POP

Revista Lumea Satului nr. 12, 16-30 iunie 2017 – pag. 24-25

Copyrights © Lumea Satului

Redacţia:

Str. Moineşti nr. 12, Bl. 204, Sc. A, Ap. 4, sector 6, Bucureşti.
Pentru corespondenţă: OP 16, CP 39.
Tel/fax.: 021.311.37.11;
ISSN 1841-5148

Marketing, abonamente, difuzare
Tel: 031.410.07.45
- Nicusor Oprea Banu – 0752.150.146, 0722.271.338;

Compartiment financiar
– dr. Niculae Simion – 0741.217.627

Editura: ALT PRESS TOUR Bucureşti