Prof. univ. dr. Florin Stănică

Una dintre cele mai grave boli ce poate afecta pomii fructiferi este focul bacterian, boală ce poate fi favorizată și de anumite condiții climatice.

Cauzată de agentul patogen Erwinia amylovora, focul bacterian este o boală care afectează în special pomii fructiferi precum gutuiul, părul, mărul, dar nu numai. Această bacterie atacă frunzele, florile, trunchiul și se răspândește foarte ușor, ducând rapid la uscarea pomului și chiar a întregii plantații.

„Din păcate, în România, este o problemă foarte serioasă. Focul bacterian al rozaceelor afectează nu doar pomi și arbuști, dar și plante. În România a fost semnalat pentru prima dată în 1992 la o fermă din județul Brăila, lângă Însurăței, unde într-un singur an a afectat 40 de hectare de gutui. Valerian Severin a semnalat această boală deosebit de periculoasă la începutul anilor '90, dar nu a fost băgat în seamă“, spune prof. univ. dr. Florin Stănică, Facultatea de Horticultură, prorector USAMV București.

Cum arată pomii afectați de boală

Printre simptomele focului bacterian se numără și aspectul pălit sau ars al inflorescențelor, cel mai ușor de observat fiind la începutul primăverii. Bacteria se extinde apoi către frunze și lăstari, unde pot apărea ulcerații de diferite culori și nuanțe, de la alb și galben la roșu închis și ruginiu. Totodată, se poate observa și un mucus bacterian la nivelul scoarței pomului afectat. Ulterior, sunt afectate fructele verzi pe care apar zone negre, necrotice. La peri, de exemplu, petele negre au un contur verde inițial, pentru ca, mai apoi, pata neagră să cuprindă întreg fructul. La măr, petele apar odată cu înroșirea prematură a zonelor din jurul lor pentru ca mai târziu fructele să se brunifice în totalitate.

„Cum putem să ne dăm seama dacă un gutui, să zicem, a fost afectat de această bacterie? Ei bine, vedem că frunzele nu cad din pom. Deși sunt maronii, uscate, frunzele rămân tot în copac. În afară de gutui, poate fi afectat părul, de aceea nu prea mai avem plantații de păr în țara noastră, dar sunt și anumite soiuri de măr ce pot fi afectate de focul bacterian“, mai spune prof. univ. dr. Florin Stănică, Facultatea de Horticultură, prorector USAMV București.

Cum se transmite agentul patogen

Această bacterie se transmite foarte ușor de la un pom la altul, de la o plantă la alta, prin uneltele care au fost folosite pentru tăierea pomilor bolnavi, prin păsări, insecte, vânt.

„Se transmite foarte ușor prin păsări sau chiar albine. Este suficient ca o pasăre să se așeze pe un lăstar afectat, să ia pe picioare bacteriile, să se ducă pe un alt pom și să ducă bacteriile acolo. La fel și cu albinele, care pot duce această bacterie de pe o floare afectată. Lăstarul care a fost afectat se usucă și se apleacă sub forma unei cârje. Se formează un exudat care seamănă cu o lacrimă ruginie. La soiurile sensibile se usucă întreg pomul“, explică prof. univ. dr. Florin Stănică, Facultatea de Horticultură, prorector USAMV București.

Prevenire sau vindecare

Focul bacterian poate fi prevenit prin folosirea tratamentelor cu produse pentru protecția plantelor, dar este foarte importantă și dezinfectarea cu alcool sau clor a uneltelor cu care executăm tăierea pomilor. De asemenea, este foarte important ca apicultorii să-și mute stupii la o distanță considerabilă de livezi pentru a nu exista riscul răspândirii focului bacterian de către albine. „Dacă avem pomi afectați, vedem în timpul perioadei de vegetație – mai-iunie – că lăstarii sunt afectați căpătând această formă de cârjă sau chiar apare exudatul bacterian sub forma unei lacrimi ruginii pe lăstar. De aceea trebuie să luăm măsuri urgente. Cele mai indicate sunt produsele pe bază de cupru, dar foarte importantă este și igiena culturală. Astfel, tăiem cu foarfeca lăstarii afectați; este bine să tăiem sub zona care a fost afectată (30-40 cm sub zona afectată) și apoi să facem tratament cu zeamă bordeleză și Aliette (fosetil aluminiu). Dar este bine să facem și tratamente preventive tot cu aceste produse“, mai explică prof. univ. dr. Florin Stănică, Facultatea de Horticultură, prorector USAMV București.

Lăstarii și ramurile afectate se ard

Potrivit profesorului Florin Stănică, lăstarii și toate ramurile uscate se taie și se ard, nu se pun în materialul de compostare. Iar, după tăierea ramurilor afectate, este bine să se facă tratamentul cu zeamă bordeleză și Aliette.

„În alte țări, această boală este foarte bine supravegheată. În Elveția, de pildă, se face un comandament național și, dacă apare un pom afectat într-o zonă, îl scot din pământ, îl distrug și îl despăgubesc pe proprietar. Din păcate, în România, nu s-a luat nicio măsură pentru a preveni această boală în ultimii 30 de ani“, a mai spus prof. univ. dr. Florin Stănică, Facultatea de Horticultură, prorector al USAMV București.

Erwinia amylovora este agentul patogen responsabil de apariția bolii focul bacterian, boală ce poate afecta în întregime plantațiile de pomi fructiferi. Focul bacterian se manifestă în special în lunile mai și iunie, stagnează în perioadele de caniculă și revine apoi toamna, în lunile septembrie și octombrie.

Simona-Nicole David

Focul bacterian (Erwinia amylovora)

Atacă în principal mărul, părul, gutuiul, dar plante gazde sunt și murul, zmeurul, precum și specii ornamentale. Se răspândește, local, prin intermediul ploii cu vânt, al insectelor (albine, viespi, muște, furnici sau afide care se hrănesc cu exudat) și, la depărtare, principalul vector sunt păsările migratoare. Focul bacterian este o boală care evoluează imprevizibil, cu o mare viteză de propagare și agresivitate a bacteriei, ce poate distruge o livadă într-un singur sezon.

Simptome

Pe flori, boala se manifestă prin veștejirea, brunificarea sau înnegrirea acestora, exemplarele atacate rămânând totuși atașate de plantă. Lăstarii și ramurile tinere infestate devin maronii, se usucă, iar vârful se îndoaie, formând ceea ce popular se numește „cârja păstorului“. La urmă, lăstarul se brunifică la măr și se înnegrește la păr. Frunzele prezintă fie pete necrotice, cu extensie de la marginea limbului, fie înnegrirea pețiolului și a nervurii mediane, căpătând o formă ca și când ar fi pârlite de un foc, de unde și denumirea bolii. Acestea rămân atașate de pom, făcând posibilă depistarea lejeră a infecției. Fructele, atacate atunci când sunt verzi, devin de asemenea maronii, apoi se înnegresc, se stafidesc, rămân atârnate de crengi, cu aspect mumificat. Netratată, boala se extinde la ramurile mai groase, pe șarpante și trunchi, provocând ulcere, care duc până la urmă la compromiterea întregului pom.

Tratamente

Măsuri preventive: detectarea precoce a focarelor noi, efectuarea de lucrări agrotehnice adecvate (se vor evita tăierile severe, fertilizarea excesivă cu azot), irigare moderată, utilizarea de soiuri rezistente sau tolerante, eliminarea plantelor-gazdă din flora spontană, îndepărtarea lăstarilor de pe portaltoi și cei lacomi de pe șarpante, îndepărtarea părților afectate și arderea lor imediată.

Măsuri curative: tratamentele chimice se efectuează în faza de repaus a pomilor, prefloral și postfloral, uneori în timpul vegetației, utilizând Alcupral 50 PU – 0,2% pentru tratamentul prefloral și 0,04% pentru postfloral, zeamă bordeleză – 0,5% prefloral, Airone SC –  3 l/ha, toamna, după căderea frunzelor și primăvara, la deschiderea mugurilor până la terminarea înfloririi, Badge – 2,9 l/ha toamna, după căderea frunzelor și primăvara, la deschiderea mugurilor până la terminarea înfloririi, Champ 77-2 km/ha, în timpul vegetației, preventiv și curativ etc.

Proliferarea mărului (Apple proliferation phytoplasma)

În afară de măr, boala mai poate afecta caisul, cireșul, prunul, părul, vița-de-vie și câteva specii de flori, printre care crinul. Apple proliferation phytoplasma se transmite prin altoire, alipiri de rădăcini, iar pe cale naturală, prin intermediul unor cicade. Între infecție și apariția primelor simptome pot trece 6-7 luni, chiar 3-4 ani. Semnele atacului apar cu precădere în livezile în declin și în anii cu stress climatic, cum ar fi seceta. Boala, care înlesnește ori se asociază cu făinarea, determină reducerea cantitativă și calitativă a recoltelor, iar în final se ajunge la uscarea pomilor. Cele mai sensibile soiuri par a fi Jonathan, Red Delicious, Golden delicious, Booskoop.

Simptome

Boala se manifestă pe ramuri, frunze, fructe, flori, muguri. Simptomul tipic este așa-zisa „mătură“ (de vrăjitoare), produsă prin dezvoltarea precoce a mugurilor axilari și formarea unui număr mare de lăstari secundari slab dezvoltați, subțiri. Frunzele afectate apar mai devreme decât de obicei, se dezvoltă mai slab, sunt înguste, dantelate, prezintă culoare verde-deschis, cu aspect clorotic. Stipelele (cele două frunzișoare situate la baza pețiolului sau a limbului frunzelor, care protejează mugurii axilari) sunt anormal de mari, au codița scurtă și pot fi în număr de patru, în loc de două. Fructele rămân mici, turtite, cu pedunculul foarte subțire și mult alungit, pulpa este spongioasă, cu gust fad.

Măsuri

Măsurile sunt doar cele preventive care țin de: utilizarea altoilor și portaltoilor sănătoși, asigurarea unui agrofond corespunzător (îngrășăminte, irigații, lucrări de întreținere executate la timp), eliminarea pomilor cu simptome din câmpul II din pepinieră, tăierea și arderea „măturilor din ramuri“, în livezile bătrâne.

Declinul părului (Pear Decline phytoplasma)

În afară de gutui, plante gazdă mai pot fi gutuiul, mărul și piersicul. Produce pagube importante, pomii afectați putându-se usca în câțiva ani de la infectare sau pot supraviețui producând fructe puține și mici. Boala se transmite prin materialul de plantare infectat, altoi sau portaltoi, iar pe cale naturală, prin intermediul insectelor.

Simptome

La degradarea rapidă, fructele rămân mici, nu se dezvoltă, frunzele se ofilesc și se usucă, iar după câteva săptămâni pomul este distrus în totalitate. În cazul degradării lente, pomul devine sensibil, creșterea terminală este redusă, frunzele puțin numeroase rămân mici, rigide, cu marginile ușor răsucite spre exterior, de culoare verde-deschis, anormal de roșii toamna, când cad prematur. La infectarea precoce înflorirea este abundentă, dar ulterior puține dintre ele produc fructe; acestea nu se dezvoltă. În câțiva ani, vor crește foarte multe mlădițe, care dau senzația de tufe de frunze.

Măsuri

Utilizarea altoilor și portaltoilor toleranți pentru această micoplasmă, materialul săditor să provină din zone în care nu s-a semnalat prezența bolii în ultimii trei ani, lucrări agrotehnice corespunzătoare (irigații, fertilizare, combaterea buruienilor).

Maria BOGDAN

Recomandăm efectuarea tratamentului fitosanitar pentru combaterea bolii: focul bacterian al rozaceelor (Erwinia amylovora) la speciile pomicole: gutui, păr și măr.

Vor fi tratați pomii cu simptome caracteristice bolii și anume:

• ofilirea vârfurilor lăstarilor și încovoierea sub forma unei cârje;
• brunificarea țesuturilor de sub scoarța lăstarului atacat.

Folosiți unul dintre produsele de mai jos:

FUNGICIDE

Perioada optimă de tratament: postfloral.

Alte recomandări :

Folosiți numai produse de protecția plantelor omologate în România și provenite din surse autorizate.

Citiți cu atenție eticheta produsului înainte de utilizare și respectați recomandările.

Luați măsurile ce se impun pentru protecția mediului înconjurător!

Respectați cu strictețe normele de lucru cu produsele de protecția plantelor, pe cele de securitate a muncii, de protecție a albinelor și animalelor.

Vă recomandăm „Ghidul pentru utilizarea în siguranță a produselor de protecție a plantelor“ aflat pe site-ul: http://www.madr.ro, pentru o mai bună informare a dumneavoastră.

Sursa: AUTORITATEA NAŢIONALĂ FITOSANITARĂ - OFICIUL FITOSANITAR BRASOV