Unbeaten 2021    reclama youtube lumeasatuluitv
update 28 Feb 2021
Lumea Satului

Lumea Satului

Județul Neamț, comuna Săbăoani: Ciupercărie cu Pleurotus, în prag de subzistență

Ciupercăriile sunt considerate, în general, afaceri cu câştig garantat, având în vedere cererea de pe piaţă. În mod special, ciupercile Pleurotus sunt avantajoase pe suprafețe mari pentru că sunt mai uşor de cultivat şi se pot vinde la preţuri mai mari, fiind apreciate de gospodine. În schimb, pe suprafețe mici, ca de exemplu pe 300 mp, această cultură nu este rentabilă, fiind perisabilă și pot apărea probleme majore în procesul tehnologic, ne spune Claudiu Doboș, care are o mică ciupercărie în comuna Săbăoani, județul Neamț.

„Am căpătat alergii la spori şi fungi!“

„Cultura Pleurotusului nu este la fel de rentabilă ca cea a Champignonului, unde pe metru pătrat de suprafaţă producţia este mult mai mare. Nu vreau să creez iluzii deşarte cititorilor. Efectiv merg din inerţie, am căpătat şi alergii la spori şi fungi, iar în campania de toamnă am venit cu bani de acasă. A fost invazie de ciuperci din flora spontană şi, în plus, am avut probleme majore în procesul tehnologic, o bacterioză; am avut compostul puţin mai umed şi de aici s-a declanşat boala. În campaniile care merg bine, abia îmi scot salariul mediu pe economie şi doar în perioada recoltării din cele două sezoane anuale, adică două luni primăvara şi două luni toamna, câștig mai bine. Afacerea ar fi profitabilă doar producând pe suprafață mare. Pe cei 300 mp ai mei este aproape muncă voluntară. Dacă nu ar fi pasiunea și faptul că nu-mi pot converti spațiile de cultură în alte destinații, aș abandona mâine. În rest, muncă voluntară, iar ciuperca nu se vinde“, specifică cultivatorul.

Producătorii de succes din acest domeniu încep să dispară

producator ciuperci Sabaoani Neamt

Pe lângă problemele deja enunțate, nemțeanul ne-a vorbit și despre perisabilitatea ciupercilor. „Trebuie să amintesc și de perisabilitatea incredibilă a produsului dacă păstrezi ciuperca la 2 grade Celsius în camera frigorifică, după 12 ore pierde aspectul comercial şi cca 5-10% din greutate prin evaporarea apei. Scoasă la tarabă, în spaţiu deschis, dacă nu se vinde în aceeaşi zi, a doua zi abia mai scoţi preţul de cost, mai ales în lunile calde, apoi efectiv se aruncă. Fac acest lucru deoarece îmi respect clienţii. Practic, se franjurează pălăria şi îşi pierd aspectul comercial. De ce credeţi că nu sunt producători de succes în domeniu? Legat de desfacere, eu produc ciuperca cu 8 lei/kg. Gândiţi-vă că marile magazine îmi oferă 3,5-4 lei pe caserola deja cântărită la 500 grame; caserola şi manopera reprezintă un cost suplimentar, nu? Automat, dacă aş lucra cu ei, trebuie să vin cu bani de acasă. În sezonul următor aş vrea să testez alte ciuperci care au aproximativ aceeaşi tehnologie dar cu un preţ mai ridicat, tip: pleurotus galben, pleurotus roz, pleurotus eryngii. Cam aşa văd eu luminiţa de la capătul tunelului,“, adaugă Claudiu Doboș.

Tehnologia de cultură a ciupercilor Pleurotus

Cu privire la tehnologia de cultură a ciupercilor Pleurotus, substratul poate fi din paie de grâu, fân, scoarță și frunze de la arbori foioși, orice reziduuri celulozice de la plante precum soia, rapiță, muștar, mazăre, cartofi, stuf etc. Materialele se toacă sau se zdrobesc de la 4-6 cm în cazul paielor la 1-2 cm la ciocălăi de porumb. Se introduc în apa fierbinte la 80 grade C și se mențin 4-6 ore, apoi se scot, se scurg bine și se lasă să se răcească până la 25 grade.

Un calcul empiric ar fi următorul: dintr-un kg de paie uscate obțineți 3 kg după opărire și cca 1 kg ciuperci la recoltare. Înainte de însămânțare se recomandă să se aplice 2 kg de ipsos la 100 kg materiale scurse și 3 sau 4 kg miceliu românesc. Se amestecă bine și se introduce materialul în saci perforați la 15 cm între orificiile cu diametrul de 2 cm. Dintr-un kg de miceliu de calitate se pot însămânța

3-4 saci cu greutatea de 10 kg fiecare. Un kg de miceliu poate costa între 10-15 lei. Dacă la 100 kg de substrat adăugați și 2 sau 3 kg de mălai randamentul este de 3 sau 4 kg de ciuperci pe sac cu substrat cu o greutate de 10 kg.


Crescătorul nemţean mai spune că ciupercarii din alte ţări sunt ajutaţi într-un fel sau altul de stat, românii fiind singurii care nu beneficiază de niciun fel de sprijin. „S-au închis ciupercării în România tocmai pe motivul că se aduce ciupercă ieftină din Polonia. Toate supermarketurile cumpără din import pentru că e mai ieftină, fiind subvenţionată.“


Beatrice Alexandra MODIGA

Floarea-soarelui: cum au evoluat suprafețele și producțiile în România

În 1990, România cultiva 394.741 ha cu floarea-soarelui. În 2019 suprafața s-a triplat, ajungând la 1.282.693 ha. Interesant este că cifra de 1 milion de hectare a fost depășită prima dată în 2012. Evoluția suprafeței în următorii ani a fluctuat, având o scădere sub milion în 2017 (998.415 ha). În 2019 a fost practic cea mai mare suprafață de floarea-soarelui cultivată vreodată în România. Pe regiuni de dezvoltare, cele mai mari suprafețe au fost cultivate în Sud-Est (335.524 ha), Sud-Muntenia (267.923 ha), Sud-Vest Oltenia (208.307 ha), Nord-Est (200.460 ha) și Vest (169.061 ha).

Pe județe, tot în 2019 s-au înregistrat următoarele cifre: Dolj – 112.769 ha, Teleorman – 88.123 ha, Constanța – 86.828 ha, Arad – 85.750 ha, Brăila – 80.321 ha, Timiș – 78.242 ha, Botoșani – 76.465 ha și Olt – 75.357 ha. Teritoriile corespund celor mai bune zone de favorabilitate, cu excepția județului Botoșani, care se încadrează în zonele V și VI de cultură.

2962 tabele 1

Referindu-ne la producția totală și la media recoltei la unitatea de suprafață, în 1990 România a obținut 556.242 tone, ceea ce ar însemna o medie de 1.409 kg/ha. În 2019 producția a fost de 3.569.150 tone, respectiv o medie de 2.783 kg/ha. Pe regiuni de dezvoltare, cea mai mare producție totală provine din Sud-Est – 879.701 tone, Sud-Muntenia – 699.535 tone, Sud-Vest Oltenia – 629.879 tone, Vest – 584.708 tone și Nord-Est – 484.168 tone.

2962 tabele 2

Evident că din județele cu cea mai mare suprafață a rezultat și producția cea mai mare: Dolj – 332.272 tone, Arad – 299.706 tone, Timiș – 276.105 tone, Teleorman – 233.509 tone, Constanța –230.976 ha, Olt – 230.908 ha, Brăila – 226.564 tone și Botoșani – 158.361 tone.

Observăm și în cazul regiunilor, dar și al județelor analizate o ușoară schimbare în clasament, ceea ce înseamnă că producția medie la unitatea de suprafață a influențat decisiv cifrele. În 2019, cea mai mare recoltă la hectar s-a consemnat în regiunea Vest – 3.459 kg/ha, urmată de Sud-Vest Oltenia – 3.024 kg/ha, Nord-Vest – 2.944 kg/ha și Centru – 2.705 kg/ha.

2962 tabele 3

Din totalul județelor țării, cele mai mari recolte la hectar s-au înregistrat în zonele ploioase sau în cele cu o fertilitate ridicată a solului: Maramureș – 3.787 kg/ha, Timiș – 3.529 kg/ha, Arad – 3.495 kg/ha, Mehedinți – 3.399 kg/ha, Vâlcea – 3.299 kg/ha, Bistrița Năsăud – 3.114 kg/ha, Gorj – 3.070 kg/ha, Olt – 3.064, Cluj – 3.050 kg/ha, Iași – 3.022 kg/ha. Din seria județelor care au avut cea mai mare suprafață cultivată, doar trei dintre ele au o medie la hectar mai mare de 3.000 kg (Timiș, Arad și Olt). Toate celelalte au avut producții în jurul mediei naționale: Dolj – 2.946 kg/ha, Teleorman – 2.650 kg/ha, Constanța – 2.660 kg/ha, Brăila – 2.821 kg/ha. Excepție face Botoșani, care a realizat o recoltă sub medie, de 2.071 kg/ha. De menționat că 19 județe au depășit producția medie la nivel național (2.783 kg/ha), aspect pe care îl remarcați în graficul următor.

2962 tabele 4

Ar fi foarte interesant de văzut cum a evoluat producția medie la unitatea de suprafață din 1990 și până în 2019. La nivel național, cea mai mare producție din acest interval de timp s-a obținut în anul 2018, când media/UM s-a situat la 3.041 kg/ha, iar cea mai mică s-a consemnat în anul 2007, când s-au recoltat 654 kg/ha! Următorul record negativ vine din anul 2000, cu o medie de 821 kg/ha.

2962 tabele 5

Doar în patru ani recolta medie a fost mai mare de 2.000 kg/ha: 2014 – 2.187 kg/ha, 2017 – 2.917 kg/ha, 2018 – 3.041 kg/ha și 2019 – 2.783 kg/ha. În acești ani, recordurile absolute au fost obținute de fermierii din următoarele județe: Maramureș – 3.787 kg/ha în 2019, Călărași – 3.747 kg/ha în 2018, Constanța – 3.715 kg/ha în 2018 și Mehedinți – 3.709 kg/ha în 2017.

Ar mai fi de spus că, în 2019, potrivit INS, la floarea-soarelui România a fost pe primul loc între țările Uniunii Europene, atât la suprafață cultivată, cât și la producția realizată, pe locurile următoare fiind poziționate Spania, Bulgaria, Ungaria și Franța.

Calculele au fost realizate de revista noastră, având la bază datele INS, seria Tempo Online.

Maria Bogdan

Indexul Global al Securității Alimentare a fost actualizat. Raportul regional european dezvăluie liderul regiunii în materie de accesibilitate alimentară

În 2020, România deține poziția 22 în Indexul Global al Securității Alimentare (GFSI) elaborat de EIU[https://foodsecurityindex.eiu.com/)

"Indexul dezvăluie provocările grave privind securitatea alimentară și evidențiază oportunitățile pentru un sistem global alimentar mai puternic - iar agricultura se află în centrul acestuia", a declarat Jim Collins, Directorul General Executiv al Corteva Agriscience. "Corteva Agriscience sponsorizează GFSI pentru a facilita discuțiile cu privire la perspectivele și soluțiile privind abordarea insecurității alimentare globale. Suntem mândri să fim una dintre vocile principale în acest efort comun de a construi o lume mai sigură din punct de vedere al securității alimentare".

În acest an, GFSI a analizat factorii determinanți ai securității alimentare, precum accesibilitatea preturilor, disponibilitatea produselor, calitatea și siguranța acestora, sau resursele naturale și reziliența regiunii. Conform raportului EIU, Europa ocupă a doua poziție din clasamentul general global și și-a asigurat locul de lider global în ceea ce privște accesibilitatea prețului alimentelor. Cu excepția Ucrainei, toate țările Europene au programe solide de tip plasă de siguranță alimentară, care, însă, au fost supuse unei presiuni semnificative de criza COVID-19. România a obținut 100 de puncte pentru programele de siguranță alimentară, ocupând si un loc fruntaș atât în ceea ce privește accesul la piață, cat și serviciile financiare pentru agricultură. În 2020, din cauza lipsei de lucrători migranți sezonieri generată de pandemie, a fost afectată furnizarea generală de alimente din regiune, prin reducerea disponibilității inputurilor. În Uniunea Europeană, furnizarea de alimente a fost amenințată de COVID-19 și prin prisma comportamentului consumatorului, cum a dus la cumpărări in exces, din cauza panicii lipsei alimentelor esențiale. Pentru aceasta perioadă, raportul a evaluat România ca fiind una dintre țările fruntașe in ceea ce privește furnizarea de alimente.

Conform raportului EIU, indexul arată faptul că volatilitatea producției agricole din Europa este peste media globală. Această instabilitate afectează predictibilitatea și, în consecință, planificarea unei furnizări consistente de alimente. Serbia, Slovacia și Norvegia sunt printre țările care se confruntă cu o volatilitate ridicată a producției agricole. Cu toate acestea, Europa, ca regiune, poate fi capabilă să compenseze deficiențele menționate mai sus prin îmbunătățirea infrastructurii și a cunoștințelor tehnice pentru a genera o eficiență mai ridicată. De aceea, pentru a compensa această volatilitate și a atenua riscurile, deschiderea spre inovare rămâne un punct esențial și Europa trebuie să se angajeze susținut în introducerea măsurilor de adaptare și a ideilor inovative de management agricol.  

"În această perioadă marcată de criza COVID-19 și de schimbări climatice, GFSI (Indicele de Securitate Alimentară Globală al EIU) din acest an atrage atenția asupra provocărilor pentru siguranța alimentară", a declarat Igor Teslenko, Președinte pe Europa al Corteva Agriscience, "Ne simțim încurajați de statutul de lider global al Europei in ceea ce privește accesibilitatea alimentelor, dar luăm în calcul și volatilitatea producției agricole. Pentru o mai bună rezistență in fața crizei lanțurilor și sistemelor de furnizare a hranei, ne bazăm pe aceste date pentru a identifica vulnerabilitățile și a asigura o ofertă consistentă de alimente și resurse pe piață."

Calitatea și siguranța măsoară varietatea și calitatea nutrițională a dietelor medii, precum și siguranța alimentară. Indexul a arătat că dieta oamenilor din România întrunește toate standardele nutriționale.

“La nivel mondial și local, preocuparea principală a companiei Corteva Agriscience este securitatea alimentară. Fiecare dintre noi trebuie să se implice mai activ în relația cu organismele de reglementare, cu ONG-urile care vor avea un cuvânt de spus în transformarea viitorului și creionarea politicilor privind schimbările climatice. Să nu acționezi nu este o opțiune.” a declarat Jean Ionescu, Director General al Corteva Agriscience România si Republica Moldova.  “Aceasta, pentru că aproape fiecare sector de afaceri va fi influențat, fie că vorbim despre companiile care fac eforturi să reducă emisiile de carbon, fie că vorbim despre firmele care comercializează produse și servicii. Vestea bună este că avem puterea mentală și imaginația necesară pentru a crea o nouă lume, semnificativ mai avansată în domeniul agricol. De asemenea, trebuie să arătăm societății că fermierii și oamenii de știință lucrează neobosit pentru a asigura un lanț de aprovizionare cu alimente la prețuri accesibile, acum într-o perioadă de criză, dar și pentru generațiile următoare. Cu toții avem un rol important în acest sens, iar, in România, la fel ca și in trecut, vom fi in continuare implicați activ în a sprijini atât fermierii, cât și consumatorii”

Pentru prima oară, în acest an GFSI a inclus "Resursele Naturale și Reziliența" ca a patra principală dimensiune analizată. Acest lucru a marcat o schimbare semnificativă de metodologie, dezvăluind rezistența sistemelor alimentare în fața schimbărilor climatice. Subindicatorii acestei categorii includ dependența față de importul de alimente, riscul unui management deficitar și previziunea creșterii populației.

Conform raportului regional al EIU, in ciuda faptului ca regiunea este expusă la secetă si inundații, indexul a arătat că țările din Europa depășesc toate celelalte regiuni analizate in raport. In zonele supuse secetei și inundațiilor managementul apei devine un factor important cu impact decisiv asupra calității și cantității producției agricole; din păcate, în România managementul apei se face într-o maniera deficitară.  Raportul relevă că Europa este lider global în stimularea angajării în politici legate de adaptarea la schimbările climatice.

Pentru a afla mai multe detalii, accesați: foodsecurityindex.eiu.com/Resources

Despre Corteva Agriscience

Corteva Agriscience este o companie globală, pur-agricultură, tranzacționată pe bursă, care oferă fermierilor din întreaga lume cel mai complet portofoliu din industrie - inclusiv un mix echilibrat și divers de semințe, soluții pentru protecția culturilor și soluții digitale axate pe maximizarea productivității și creșterea randamentului și profitabilității. Având în portofoliu unele dintre cele mai cunoscute mărci din agricultură și o linie de produse și tehnologii de top în industrie, care pot genera creșteri viitoare, compania se angajează să colaboreze cu părțile interesate din întreg sistemul alimentar, contribuind la promisiunea de a îmbogăți viața celor care produc și a celor care consumă și asigurând progresul generațiilor viitoare. Corteva Agriscience™ a devenit o companie independentă listată la bursă pe data de 1 iunie 2019 anterior fiind divizia agricolă a DowDuPont. Mai multe informații sunt disponibile pe www.corteva.ro

 


 

[i] EIU este divizia de cercetare si analiza a Grupului Economist (The Economist Group) si o companie sora a reputatului saptamanal britanic “The Economist”.

Ordonanța de Urgență pentru acordarea sprijinului financiar pentru sectorul HoReCa a apărut în Monitorul Oficial nr.186 din 24 februarie 2021

Ordonanța de Urgență a Guvernului 10/2021, privind unele măsuri pentru acordarea de sprijin financiar pentru întreprinderile din domeniul turismului și alimentației publice, care modifică OUG 224/2020, a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 186/24.02.2021.

“Este o măsură compensatorie gândită de fostul guvern și pe care o operaționalizăm. Am introdus o schimbare în modul în care se face plata. Schimbarea mare este că nu mai mergem pe principiul „primul venit, primul servit”. Acest principiu ar fi rezultat în două lucruri. Primul, o aglomerare a depunerilor de solicitări în primele zile sau chiar ore de la deschiderea apelului. Și a doua, ar fi creat o categorie de oameni care nu primesc bani. Practic ar fi primit cei care se grăbeau să depună solicitarea mai repede. Nu ar fi fost corect pentru că măsura vizează despăgubirea tuturor celor care au fost închiși, nu doar a celor care sunt mai rapizi.

Așa că am ales o soluție în care să primească toate persoanele eligibile bani indiferent când au făcut solicitarea: fiecare va primi bani, în limita bugetului, proporțional din bugetul total.

Ajutorul pentru despăgubiri totalizează un miliard de lei. Dacă suma cererilor de despăgubire va depăși miliardul alocat, atunci firmele vor primi bani proporțional cu cererea lor de finanțare”, a declarat Claudiu Năsui, ministrul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului, imediat după aprobarea noului act de către guvern.

Fondul se acordă beneficiarilor sub forma unor granturi în cuantum de 20% din baza de calcul, rezultată din desfășurarea activităților aferente codurilor CAEN enumerate la art. 3 alin (2) , în anul 2020 comparativ cu anul 2019, dar nu mai mult de 800.000 euro la nivel de întreprindere.

În termen de maxim 60 zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, prin ordin al Ministrului Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului, se aprobă procedura de implementare a prezentei scheme de ajutor de stat și se va desemna, structura de specialitate din cadrul Ministerului Economiei, Antreprenoriatului și Turismului, responsabilă pentru implementarea schemei de ajutor de stat.

pdf Atașat comunicatului, găsiți textul OUG 224 din 2020 actualizat în data de 24 februarie 2021 - click aici

Anca Lăpușneanu

UNCSV: Este obligatorie actualizarea actelor constitutive ale cooperativelor agricole din România până la 20 aprilie 2021

Sunt dovezi istorice că, mai ales în perioadele de criză, cooperativele agricole moderne sunt alternative de echilibrare economico-socială, a puterii de negociere, veniturilor pe lanțul agro-alimentar și suntem convinși că vor continua să întărească această realitate și în contextul actualei crize provocate de pandemia de coronavirus.

Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal – U.N.C.S.V., reamintește tuturor cooperativelor agricole din România că prin modificările și completările aduse la Legea Cooperației Agricole nr. 566/2004, au obligația actualizării actelor constitutive conform prevederilor nou introduse și înregistrarea la Oficiul Registrului Comerțului până la 20 aprilie 2021.

Pentru a nu aglomera birourile ORC aproape de termenul limită, recomandăm organizarea din timp, în condiții de siguranță a Adunărilor Generale, pregătirea propunerilor de modificare a actelor constitutive și depunerea acestora începând cu luna martie 2021. Alături de modificările actelor constitutive, este de nevoie de elaborarea, aprobarea și respectarea altor documente interne precum:

  • Regulamente interne urmărind relațiile dintre cooperativa agricolă și membri;
  • Contract cadru între cooperativă și membru, încheiat pe o perioadă de minimum 3 ani de zile;
  • Fișa de post director executiv cooperativa agricolă.

Pentru buna funcționare, dezvoltare și consolidare a formelor cooperatiste moderne, reiterăm necesitatea respectării principiilor cooperatiste stabilite de Alianța Internațională a Cooperativelor și tragem un semnal de alarmă prin care solicităm respectarea prevederilor art. 12 alin (2) care interzice societăților comerciale sau societăților pe acțiuni din România, să folosească sintagma cooperativă agricolă, coop sau cooperativa, în denumirea, brandurile, mărcile înregistrate ale societăților, în promovarea entităților care nu au statutul de cooperativă/societate cooperativă și forma de organizare corespunzătoare. Cei care sunt convinși de beneficiile asocierii în cooperative, sunt bineveniți să preia principiile cooperatiste, toate drepturile și obligațiile specifice cooperativelor și să acorde părți sociale partenerilor implicați în activitate.

Principalele modificări de avut în vedere la actualizarea actelor constitutive sunt:

  • Definirea cooperativei agricole active conform lit. g) a art. 9;
  • Completarea obligațiilor membrilor, art. 16 alin. (6), lit. f). cu respectarea regulamentelor interne și lit. g). să acopere integral eventualele prejudicii cauzate cooperativei agricole;
  • Menționarea expresă că angajații și prestatorii de servicii cu profesie liberală răspund solidar față de cooperativă, de modul în care își îndeplinesc atribuțiile și sunt responsabili pentru erorile personale comise, în conformitate cu art. 19 alin (2) și legislația în vigoare;
  • Precizarea obligativității încheierii între membrii și cooperativă a unui contract pe minimum 3 ani, conform alin. (3) al art. 19;
  • Completarea actelor constitutive cu modificarea regulamentelor interne, urmărind relațiile dintre cooperativa agricolă și membri conform art. 24 lit. c);
  • Introducerea obligațiilor prevăzute la art. 29 alin. 21 și 22 prin care un fermier poate fi membru într-o singură cooperativă pe același sector de activitate și pentru cooperativele cu o vechime mai mare de 2 ani, să aleagă în Consiliul de Administrație doar membri cooperatori deținători de părți sociale cu o experiență în cooperativă de minimum 2 ani;
  • Prevederea expresă că atât cooperativele agricole cât și membrii acestora nu se încadrează în categoria întreprinderilor afiliate conform art. IV alin. (2) din Legea nr. 265/2020;
  • Precizarea în actele constitutive că Legea Cooperației Agricole nr. 566/2004 se completează în mod corespunzător cu prevederile Legii nr. 1/2005 privind organizarea și funcționarea cooperației, republicată, cu modificările ulterioare.

România, sectorul agroalimentar și fermierii au nevoie de cooperative agricole autonome, independente, rentabile și consolidate!

U.N.C.S.V. s-a implicat activ în perfecționarea cadrului legislative specific cooperativelor agricole și își manifestă disponibilitatea de a veni cu informații suplimentare pentru clarificarea tuturor aspectelor din activitatea cooperativelor, inclusiv în relațiile cu membrii acestora, putând împărtăși din experiența membrilor.     

Investiție de 30.000 euro într-o crescătorie de struți la Borșa

De data aceasta vă prezentăm crescătoria de struți a tânărului Ilie Daniel Mihali din Borșa, județul Maramureș. Crescătoria sa și-a deschis porțile în anul 2020, cu un număr de 7 familii de struți adulte, pe o suprafață de 1,5 ha, departe de zgomotul orașului. Investiția totală a fost de aproximativ 30.000 euro.

Pentru o carne mai curată

Ilie Daniel Mihali, de profesie medic, a hotărât anul trecut să crească struți și a trecut direct la fapte. „Împreună cu Viorel Roman am decis să creștem struți. Ideea mi-a venit văzând rata crescută a patologiilor cauzate de hipercolesterolemie, de consumul excesiv de grăsimi saturate și de carne din comerț. Crescătoria de struți Borșa este situată într-o poziție prielnică acestui tip de activitate, fiind întinsă pe o suprafață de 1,5 ha, departe de zgomotul orașului. Acest fapt ajută mult deoarece animalele nu sunt stresate și se simt în mediul lor. Suntem iubitori de animale și ne dedicăm cu seriozitate fermei noastre“, spune Ilie.

„Crescătoria noastră și-a deschis porțile în anul 2020, când am decis începerea activității cu un număr de 7 familii de struți adulte. O familie este formată din două femele și un mascul. Ideea acestei crescătorii ne-a venit analizând beneficiile aduse sănătății noastre de când am început să consumăm carnea și ouăle de struț. Carnea struților noștri este 100% naturală pentru că nu conține hormoni sau alți aditivi de creștere“, mai adaugă crescătorul.

Nenumărate beneficii…

cresterea strutilor

Carnea de struț, considerată o delicatesă, este mai săracă în calorii decât carnea de pui, aduce beneficii multiple anemicilor, femeilor însărcinate și copiilor, plus alte beneficii. „Este recomandată celor care vor să slăbească. Carnea de struț are un conținut crescut de carnitină, o proteină care ajută la transformarea grăsimii în energie. Consumul de carne de struț este recomandat diabeticilor și hipertensivilor datorită conținutului scăzut de sodiu și al conținutului înalt de acizi grași Omega 3, Omega 6 și 9. Conține mult fier și este bogată în proteine, dar săracă în grăsimi. Părerea mea este că beneficiile consumului de alimente biologice, carne si ouă de struț nu numai că ajută persoanele cu anumite afecțiuni, ci pot ajuta în prevenirea anumitor patologii. Un ou de struț este echivalentul a 24 de ouă mari de găină și este suficient pentru o omletă care poate hrăni 15 persoane. Un ou de struț fiert moale este gata în 50 de minute, iar pentru a-l fierbe tare sunt necesare 90 de minute. Coaja oului este extrem de tare şi trebuie spartă cu o mașină de găurit. Ouăle conțin mai puțin colesterol, ceea ce înseamnă că felul de mâncare nu va afecta talia şi starea vasculară. Printre proprietățile ouălor de struț menționez: consolidarea sistemului cardiovascular; îmbunătățirea stării părului, a unghiilor, a pielii; întărirea vederii; promovarea creșterii musculare. Ouăle de struț sunt bogate în vitaminele A și E, carotenoidele, vitaminele din grupa B (B2, B9 și B12), aminoacizii esențiali (lizina și treonina), precum și micro și macroelementele: fier, zinc, magneziu, seleniu, mangan și fosfor. Este important faptul că sodiul este complet absent în compoziția minerală a oului de struț, prin urmare, este de preferat pentru persoanele cu o restricție a acestui mineral în dietă“, specifică crescătorul maramureșean.

Alimentația struților noștri de la Borşa este 100% biologică, fiind compusă dintr-un mix de cereale (ovăz, orz, porumb, grâu, semințe de floarea-soarelui, soia) și lucernă măcinată, mai adaugă Ilie Daniel Mihali. „Lucerna este de pe terenurile noastre; nici aici nu folosim niciun fel de îngrășământ chimic. Rația zilnică a unui struț adult este de aproximativ 30% cereale și 70% lucernă. Noi creștem pui cu vârste cuprinse între 1-12 luni, asigurând transport la cerere și informații legate de creșterea și dezvoltarea puilor.“

Portofele, poșete și curele din piele de struț

Creșterea struților reprezintă o afacere profitabilă cu investiție inițială mică, specifică crescătorul. „Încurajez toți doritorii care vor să înceapă această afacere deoarece struțul este o pasăre care se adaptează ușor condițiilor meteo (chiar dacă vine din Africa) și este destul de ușor de crescut. Când vine vorba de struți, nimic nu se pierde, totul se transformă. Până și pielea, considerată un produs de lux, este folosită pentru obținerea accesoriilor. Din ea se fac portofele, poșete, curele și chiar pantofi. Acest tip de afacere este la început, nu există producători foarte mari în țara noastră, de aceea acum este loc pentru oricine dorește să înceapă această afacere. Ca plan de viitor, ne gândim la creșterea efectivă a numărului de familii și, de ce nu, chiar la deschiderea unui punct de procesare a cărnii și a preparatelor din carne.“

Beatrice Alexandra MODIGA

Investiție de la zero în județul Prahova: Fermă mixtă de animale în satul Bătrâni

Adrian Daniel Mirică este un fermier tânăr din localitatea Bătrâni, județul Prahova, care a reușit să facă față cu brio noilor provocări apărute în sectorul zootehnic. Acesta spune că a moștenit meseria de crescător de animale, iar cu multă trudă a reușit să pună pe picioare de la zero o fermă mixtă de animale, cu toate că lipsa forței de muncă predomină în zonă.

Pasiune moștenită de la bunici

„Îmi plac foarte mult animalele și moștenesc această pasiune de la bunici, respectiv de la tatăl meu. Practic, de când mă știu am crescut printre animale. Când aveam 10 ani tatăl meu a renunțat la ele și mi-a spus că nu merită: «Nici nu mai avem cu cine lucra, doar bătaie de cap foarte mare!», tot îmi spunea. Dar după câțiva ani mi-am luat inima în dinți! Am început să iau de la bunicul meu câte o căpriță, până am ajuns la un efectiv de 150 de capre în anul 2019, iar în prezent am redus efectivul la doar 60 de capete, tot din lipsa forței de muncă. În schimb, am ajuns la aproximativ 200 de oi, 10 vaci mature și 7 vițele. Tatăl meu nu s-a împotrivit, ba din contră m-a încurajat să ajung la un astfel de efectiv. Am pornit de la zero, dar le-am înmulțit foarte repede“, mărturisește crescătorul.

satul Batrani Prahova

După absolvirea liceului... direct la stână!

Adrian ne spune că, de când a terminat liceul, a ales să se ocupe doar de creșterea animalelor, iar pentru el şi familia lui a fost cea mai bună decizie luată. „Ele înseamnă foarte mult pentru mine, cu toate că este tare greu, nu aș renunța cu ușurință la ele. Am început în anul 2015 mai în forță, în jur de 30 de capre; practic de atunci am început intens înmulțirea animalelor. Am rasa Carpatină românească la capre, de care sunt foarte mulțumit. De această rasă m-am îndrăgostit încă de la părinții mei. I-am studiat toate caracteristicile, este rezistentă și se adaptează foarte repede. Cât despre oi pot spune că am ales Țigaie românească pentru că la fel este rezistentă, însă doresc mai mult de la acestea; de aceea am încercat metisarea cu Carabașa. Iar Bălțata românească pe negru am ales-o pentru simplul fapt că îmi place, se adaptează ușor. La acestea, sistemul de furajare este manual pe timpul stabulației.“

O astfel de investiție este destul de costisitoare, dar mai grea este întreținerea lor, mai specifică acesta. „Pe cei care doresc să înceapă o astfel de afacere îi sfătuiesc să se apuce doar dacă pot oferi timp și putere de muncă. Nu știu cum va evolua ferma aceasta peste 5 ani, dar îmi doresc să fie de trei ori mai bine decât acum și mă refer la animale mai multe, sisteme moderne, utilaje, totul cât mai mecanizat.“

Beatrice Alexandra MODIGA

Măsuri şi recomandări pentru prevenirea îmbolnăvirilor la animale în perioada cu temperaturi scăzute

Ninsorile şi temperaturile scăzute din perioada de iarnă pot afecta starea fiziologică şi de sănătate a efectivelor de animale care sunt crescute în exploatațiile comerciale sau în gospodăriile populaţiei în situația în care nu sunt respectate normele de protecţie şi bunăstare, prin care să se asigure toate condițiile impuse în această perioadă şi care se referă la biosecuritate, adăpostire, hrănire, îngrijire, exploatare, transportul la alte locații.

Proprietarii de animale trebuie să cunoască un element esenţial, şi anume că sănătatea animalelor presupune protecția și bunăstarea acestora, respectiv un anumit confort biologic, fără de care nu este posibilă exprimarea integrală a vitalităţii, inclusiv a comportamentului natural, adecvat schimbărilor ce intervin în mediul de viaţă.

Acest deziderat înseamnă asigurarea spaţiului vital indispensabil, supravegherea zilnică a tuturor animalelor, monitorizarea factorilor de microclimat, a ventilaţiei, a consumului de furaje şi de apă, aplicarea programelor de profilaxie a bolilor etc.

Pentru a asigura o stare de sănătate normală animalelor şi implicit obținerea de produse animaliere corespunzătoare se recomandă proprietarilor de animale ca pentru perioada anotimpului rece să asigure:

  • Adăpostirea animalelor în spaţii corespunzătoare speciei şi categoriei de vârstă, care să asigure temperatura, densitatea, volumul de aer, umiditatea, luminozitatea şi zooigiena la parametrii normali, prin:
    • remedierea, după caz, a elementelor de construcţie exterioare şi interioare deteriorate (alei de acces, padocuri, ziduri, geamuri, tâmplării, tavane, pardoseli, jgheaburi);
    • etanşeitatea uşilor şi a ferestrelor pentru a se asigura o temperatură optimă şi constantă în adăposturi;
    • asigurarea unor spaţii confortabile pentru perioada fătărilor la specia bovină, porcină şi în special pentru ovine;
    • verificarea şi remedierea elementelor tehnologice (utilajele și aparatura de muls, de furajare, de evacuare dejecții, adăpare, ventilaţie);
    • asigurarea apei calde necesare pentru igienizarea ugerului, a ustensilelor şi vaselor de muls.
  • Verificarea şi protejarea surselor de apă şi furaje pentru a nu fi supuse îngheţului.
  • Inventarul stocului de furaje pe sortimente, asigurarea condiţiilor optime de depozitare şi păstrare, stabilirea şi respectarea raţiilor zilnice de furaje în funcţie de specie şi categoria de animale.
  • Evitarea administrării de furaje (silozuri sau rădăcinoase) înghețate care pot provoca avorturi sau alte afecțiuni grave.
  • Evacuarea şi depozitarea dejecţiilor, a gunoiului în platforme sau staţii de epurare astfel încât să nu constituie surse de difuzare a bolilor.
  • Asigurarea de facilităţi pentru depozitarea cadavrelor şi a altor deşeuri de origine animală destinate distrugerii la o unitate specializată.
  • Transportul animalelor să se efectueze numai dacă situaţia o impune şi dacă sunt asigurate mijloace de transport echipate corespunzător care să le protejeze de intemperii.
  • Animalelor de companie (câini, pisici, iepuri etc.), care sunt ţinute afară, să li se asigure o sursă de apă potabilă, precum şi un adăpost corespunzător care să poată oferi protecţie faţă de acţiunea directă a frigului şi a zăpezii.
  • Să comunice medicului veterinar intenţia de introducere sau scoatere a animalelor în/din exploataţie şi alte mişcări interne de animale.
  • Să anunțe urgent medicul veterinar arondat despre apariția unor modificări în starea de sănătate a animalelor și păsărilor din exploatație.
  • Să colaboreze cu serviciile veterinare pentru prevenirea şi combaterea bolilor transmisibile la animale şi de la animale la om prin efectuarea acţiunilor de supraveghere, operaţiuni de vaccinare preventivă, tratamente antiparazitare, tratamente curente, prelevarea și afluirea de probe pentru examene de laborator, acțiuni programate pentru această perioadă.

Pentru perioada cu temperaturi scăzute, medicii veterinari verifică, evaluează şi colaborează cu proprietarii de animale pentru respectarea normelor de biosecuritate, protecţie şi bunăstare pentru animalele crescute în exploataţii, precum şi pentru respectarea legislaţiei privind mişcarea acestora în judeţ pe teritorul naţional, în spațiul intracomunitar și la export în țări terțe, după caz.

Dr. Ioan Viorel PENŢEA,

Secretar al Colegiului Medicilor Veterinari Filiala Sibiu

„Noi suntem ultimii țărani ai României!“

Deși aceste cuvinte ar părea răstite, fermierul Mazăre din Întorsura Buzăului le-a rostit cu un ton resemnat, tremurat și blând. Ca pe o sentință implacabilă rostită către cei mai iubiți dintre oameni. De undeva de pe strada Primăverii, de la polul frigului românesc, acolo unde 23 de vaci sunt hrănite cu fân, siloz și multă iubire.

Valea Crivina, unde era moara lui Mazăre, a ajuns acum strada Primăverii nr. 16

Acum 300 de ani, un om înstărit din Prejbea, o localitate învecinată, care avea ciurda de vaci la păscut în acest loc, a hotărât să facă o moară acolo. Apoi a dat de zestre moara fetei sale care s-a căsătorit cu Andrei Mazăre. O moară de piatră pe apă, antrenată de o roată având cupe din lemn. Gheorghe Mazăre nu a mai prins moara în funcțiune. A asistat însă la demontarea ei. Iar în curte mai sunt câteva pietre de moară de diferite mărimi, așa ca un fel de masa tăcerii. Ca la mai toate morile din acea perioadă mai găseai și câte un teasc pentru stoarcerea uleiului din semințe sau miez de nucă. Peste ani, teascul, de care nimeni nu a mai avut nevoie de când a apărut uleiul de floarea-soarelui, l-a achiziționat Răzvan Ciucă, inițiatorul și ani de zile directorul Muzeului Național al Agriculturii din Slobozia. Acum poate fi văzut alături de exponate din toată țara de cine mai vrea să știe ceva din istoria agriculturii românești. Acolo unde, în curând, va ajunge și ultimul țăran.

Iată cum după 300 de ani de morărit, chiar dacă moara nu mai există de o jumătate de veac, lumea numește acest loc tot moara lui Mazăre.

Creșterea vacilor de lapte este tradițională în familia Mazăre

La fel ca și creșterea oilor și a porcilor. Rămânea ceva uium de la moară și trebuia folosit. Pe atunci lanțurile scurte erau realitate și nu dădea nimeni bani ca să se înființeze. La fel și integrarea producției pentru obținerea unui profit (valoare adăugată, cum se spune acum). Nici comuniștii nu au reușit să rupă tradiția. Dar se pare, cel puțin așa ne spune fermierul, că ar putea fi ultimul din familie care se va mai ocupa cu această activitate, deși a construit acum 3 ani grajdul cu gândul de a-l lăsa copiilor lui. Acum fata lucrează pentru o firmă de construcții cu acționari canadieni, ca proiectant. A absolvit Facultatea de Design de Produs și Mediu din Brașov. În week-end, fiica vine și mulge vacile. Știe rostul ca și băiatul, care s-a ocupat îndeaproape de bunul mers al fermei. Când am ajuns acolo tânărul fermier se angajase deja ca inginer silvic și era în instructaj la Holtzindustrie Schweighofer, fabrica de cherestea din Recea, deși își vedea viitorul ca fermier și viitor proprietar de pensiune agroturistică. Au făcut și iazuri cu pește. În plus, locul e așa de generos încât „boierii de la București“ s-ar bucura de câteva clipe de liniște.

Gheorghe Mazăre are 23 vaci, peste 30 de oi și o filozofie aparte

Mi-a plăcut să-l ascult pe acest fermier. Chiar și atunci când se văita nu arăta cu degetul spre nimeni. Nu a suduit politicienii, nu a aruncat cu invective în cei de la APIA care or să-i taie 1 ha de la plată pentru că a avut îndrăzneala să refacă pășunea într-un loc de unde a scos ceva pietriș spre a aranja groapa pentru siloz. A întors cei 5 ari ca să pună lucernă și teledetecția a surprins loc arat în pășune și l-au penalizat. Acel hectar înseamnă 7% din suprafața de 15,5 ha eligibile pe care o administrează. Mai folosește încă vreo 15 ha luate cu arendă, dar „la negru“. Adică, proprietarii își iau subvenția și el le mai plătește 400 lei/ha. „Nu vor să facă contract de arendă, dar nici să-l lucreze nu vor“, spune Gheorghe Mazăre.

Vacile cu lapte au o medie a producției de 15 l. Sunt 17 la număr, toate în COP, iar 13 sunt eligibile pentru sprijinul voluntar cuplat. „Dacă ne vor mai da ceva. Că nici să mă împrumut nu mai îndrăznesc. În mai mi se termină și silozul și o să mut vacile în ferma de vară“, mai spune fermierul. Deși o să fie greu și cu iarba din cauza secetei. „Am intrat în toamnă cu secetă, iarna asta a dat doar un pospai de omăt, iar primăvara, în ultimii ani, nu mai vrea să plouă și sunt temperaturi de vară“, spune îngrijorat fermierul de pe strada Primăverii nr. 16. Ca un amănunt colorat, de acolo, de pe pășunea de vară, până anul trecut când a cumpărat un tractor, transporta laptele cu un măgăruș cu teleguță până la tancul de răcire. Au cumpărat și utilaje în speranța că zootehnia va avea vremea ei. „Nu găsești pe nimeni să vină la vaci. Țiganii sunt înscriși la ajutorul social și ne numesc «români proști» pentru că muncim și mirosim a balegă. Iar procesatorii iau laptele pe te miri ce“, mai spune Mazăre. Dar și-au pierdut încrederea. Procesatorul, Milcov Sărămaș îi dă iarna 1,2-1,1 lei/l de lapte, iar vara scade prețul de achiziție și la 0,7 lei/l. „Nici să mori, nici să trăiești. Doar atât cât să agonizăm!“, spune unul din ultimii țărani ai României. Au cumpărat și tanc de răcire de 750 l, iar din 2006 și-au făcut întreprindere familială. Ca să intre în rândul fermierilor europeni!

Au încercat să facă un grup de producători

De fapt, acesta a fost momentul în care au trecut la forma de organizare persoană juridică. S-au ales cu câteva seminarii și tot felul de promisiuni. Și cu dări către stat, în timp ce majoritatea producătorilor de lapte din zonă nu au societăți deschise. Din păcate, inițiativa a decedat în fașă. Ba chiar înainte de a fi înfășată. Gheorghe Mazăre este deschis asocierii pentru că este convins că uniți ar reuși să negocieze un preț mai bun. Ar suna și fumos un grup de producători de lapte din orașul Întorsura Buzăului. Mai ales că o parte din pășune, respectiv primii 60 m, face parte din intravilan. Dar cel mai mult teren îl are arondat la comuna Sita Buzăului. Tot plătește aproape 1.200 lei impozit anual pe proprietăți.

Fermierul de 57 ani povestea, cu anume umor, de încercările celor de la județ, dar și ale celorlalte autorități locale în a convinge lumea că e mai bine să se asocieze. Sau cum să acceseze fondurile europene etc. Mazăre a spus că mai toți încheiau așa: „în mare cam așa se pun lucrurile“; în schimb, spune fermierul, „pe noi ne mănâncă lucrurile astea mai mici și imposibil de dus la un capăt“.

Toate animalele din curte stau la mângâiat

Ca într-un basm urban scroafa tânjește după mângâiere. A fătat de trei ori și au vrut să o vândă, dar nu a cumpărat-o nimeni. Cred că avea peste 300 kg. „Știu că pare așa frumoasă viața la țară atunci când oamenii o privesc câteva minute“, spune cu un zâmbet de ascet urmașul morarilor din Valea Crivina. Și nu pot să-i spun decât că îl înțeleg (la un moment dat aveam aproape 10 vaci în curtea mea de la țară și visam să fiu fermier).

Acum îi pare rău că nu a acceptat să se întoarcă la fostul UFET, acolo unde a cumpărat un austriac. A avut o ofertă și de la școală să se angajeze ca maistru la instruirea practică. Dar el deja se hotărâse să înmulțească animalele, așa cum au făcut-o de-a lungul veacurilor strămoșii săi. Își aducea aminte de bunicul său care a fost prizonier de război la Marea de Azov în a doua conflagrație mondială. A lipsit mulți ani de acasă. O perioadă a fost în lagăr. Apoi a fost eliberat și a mers din sat în sat, din casă în casă, până a rămas o perioadă la un om înstărit care avea și vaci, dar și o prisacă. Acolo a învățat să îngrijească albinele și a adus această îndeletnicire și la Valea Crivina. Abia de acolo a reușit să trimită o scrisoare în țară, după 6 ani, și să primească și el vești de acasă. Când a adormit cu scrisoarea lângă el boierul a putut citi în aceasta că familia lui Nicholas avea 18 vaci acasă. A doua zi i-a zis: „Nicholas (așa îi spunea boierul de origine germană), tu ai mai multe vaci ca mine“, apoi l-a ajutat să ajungă acasă. De acolo a învățat să folosească stupii cu rame de lemn și să se ocupe de selecția vacilor.

Nimic din ce am văzut în această fermă nu e fals sau kitch. Nici peretele grajdului pe care erau expuse joagărele devenite inutile în prezența motoferestraielor, niciun fel de sculptură naturală căreia fermierul nostru i-a spus „Cumințenia pământului“ (ca un apropo la subscripția publică). Poate într-o zi acest lemn de alun crescut prin lemnul de salcie frumos lustruit și lăcuit va salva ceva din rusticul amestecat cu gândul bun al acestei frumoase familii de țărani români din această zonă binecuvântată de Dumnezeu.

Gheoghe Mazăre va continua să se trezească când lumea din oraș doarme și să se culce când toți ceilalți locuitori visează deja. Nu pentru bani sau bogăție. Ci pentru că așa i-a cântat cucul!

Tudor CALOTESCU

Până în 2050 agricultura trebuie să ofere cu 70% mai multă hrană

Populația în expansiune și schimbarea obiceiurilor culinare sunt factori care determină creșterea cererii de hrană. Sectoarele de producere a alimentelor încearcă să țină pasul cu această creștere continuă în contextul în care suprafața terenurilor agricole se dovedește insuficientă, sănătatea oceanelor este serios periclitată, iar resursele naturale sunt periculos diminuate. Potrivit unui raport al Băncii Mondiale, în 2020 aproximativ 690 de milioane de oameni, adică 8,9% din populația globală, au suferit de foame, iar creșterea estimată este de 60 de milioane de oameni la fiecare cinci ani. În mod paradoxal, o treime din totalul hranei produse este irosită. Siguranța și securitatea alimentară vor fi tot mai dificil de realizat, mai ales în contextul în care, până în 2050, va trebui să producem cu 70% mai multă mâncare pentru a hrăni cele aproximativ 9 miliarde de oameni.

Provocări și obiective

În 2014, Organizația pentru Alimentație și Agricultură și cu Banca Mondială lansau conceptul integrat de manageriere a fiecărui lanț de producție din sistemul agricol, Climate-smart agriculture (CSA). Cele trei obiective majore pe care se sprijină conceptul Climate Smart Agriculture sunt creșterea productivității, rezistența sporită și reducerea emisiilor de gaze.

Trebuie să producem hrană mai multă și mai calitativă pentru a asigura securitatea și siguranța alimentară. Este important ca, în special în țările sărace, unde 75% din populație trăiește în mediul rural și agricultura este singura ocupație, veniturile din această sursă să crească.

Reducerea vulnerabilității în fața secetei, a bolilor și dăunătorilor, dar și a altor factori determinați de schimbările climatice este un deziderat care poate fi obținut, spun inițiatorii programului, prin îmbunătățirea capacității de adaptare a tehnologiilor agricole la modelele meteo haotice și scurtarea anotimpurilor.

Al treilea obiectiv este reducerea emisiilor de gaze pentru fiecare kilogram de hrană produs, reducerea defrișărilor și identificarea modalităților de a absorbi carbonul din atmosferă.

Începând cu 2014, Banca Mondială și partenerii săi au realizat profilul a 30 de state Climate Smart Agriculture și astfel au reușit să ajute țări din Asia, Africa și America Latină să înțeleagă modul în care schimbările climatice afectează sistemele de producere a hranei și ce soluții există. Provocarea aceasta este accentuată și de vulnerabilitățile agriculturii față de schimbările climatice care se resimt prin creșterea temperaturilor, variații ale vremii, fenomene meteo extreme, extinderea culturilor invazive, a bolilor și dăunătorilor. Sub presiunea acestor factori, suprafața terenurilor agricole se diminuează, calitatea nutritivă a principalelor cereale scade, la fel și productivitatea fermelor de animale. Există însă și un revers al medaliei. Agricultura nu este doar soluția, ci, în mod paradoxal, și o parte a problemei pentru că generează 19-29% din totalul emisiilor de gaze și există temeri că, odată cu dezvoltarea ei, și acest procent ar putea să crească.

Zece planuri de investiții cu peste 2,5 miliarde de dolari

Banca Mondială a dezvoltat peste 10 planuri de investiții (CSAIP) pentru Bangladesh, Zimbabwe, Zambia, Lesotho, Mali, Burkina Faso, Ghana, Coasta de Fildeș, Maroc și Republica Congo. CSAIP identifică investiții CSA în valoare totală de peste 2,5 miliarde de dolari, investiții de care vor beneficia peste 80 de milioane de oameni din țările agreate în proiect.

În Bangladesh investițiile derulate de Banca Mondială prin intermediul CSA sunt estimate la 500 de milioane de dolari, o parte din bani fiind redirecționați către proiectul Livestock and Dairy Development, dezvoltat în paralel cu planul de investiții CSAIP. Investițiile au vizat creșterea statusului de sănătate a animalelor, îmbunătățirea strategiilor de hrănire, reproducere, gunoi de grajd și gestionarea deșeurilor, precum și implementarea unor tehnologii cu nivel redus de emisie pentru activități precum răcirea și transportul laptelui.

În Lesotho, prin intermediul CSAIP s-a inițiat proiectarea celei de-a doua faze a Proiectului de Dezvoltare Agricolă pentru Micii Fermieri (SADP 2). În această etapă vor fi alocate 50 de milioane de dolari.

În China a fost dezvoltată o serie de proiecte în valoare de 755 milioane de dolari prin care se sprijină practicile și instituțiile agricole preocupate de agricultura inteligentă. Unul dintre proiectele care au contribuit la extinderea agriculturii inteligente din punct de vedere climatic a vizat asigurarea unei eficiențe mai bună a utilizării apei pe 44.000 de hectare de terenuri agricole și implementarea unor noi tehnologii care au îmbunătățit condițiile solului și au sporit producția de orez cu 12% și producția de porumb cu 9%. Peste 29.000 de cooperative au raportat venituri mai mari și o rezistență crescută la climă prin acest proiect. Un alt proiect finalizat recent a redus emisiile de gaze cu efect de seră cu 23.731,94 tone CO2 – eq și a crescut bazinul de carbon al solului cu 71.682,53 tone CO2.

Ce schimbări se prefigurează în agricultura mondială

În Uruguay, producția agricolă durabilă este sprijinită printr-o serie de inițiative. Din 2014, CSA a fost adoptat pe 2.946.000 de hectare și 5.139 de fermieri au fost beneficiarii acestui proiect. Datorită investițiilor derulate în Mexic prin planul CSAIP aproximativ 1.842 de companii agricole au putut adopta 2.286 de tehnologii durabile din punct de vedere ecologic – energie regenerabilă, tehnologii eficiente din punct de vedere energetic, gestionarea durabilă a deșeurilor și conversia biomasei. În Uzbekistan, Banca Mondială colaborează cu guvernul pentru a facilita trecerea de la monocultura de bumbac și grâu către un sistem agricol mai rezistent la șocurile climatice – inclusiv horticultura – și aplică practici climatice inteligente care îmbunătățesc sănătatea solului și reduc degradarea acestuia. În Niger, un proiect conceput special pentru a oferi o agricultură climatică inteligentă are ca scop distribuirea semințelor îmbunătățite, tolerante la secetă, implementarea unor sisteme de irigații mai eficiente și utilizarea extinsă a silviculturii. Se estimează că aproximativ 500.000 de fermieri și păstori din 44 de comune vor fi beneficiari ai acestui proiect. În Pakistan comunitățile extrem de vulnerabile la schimbările climatice se confruntă cu provocări legate de utilizarea apei, de aceea investițiile prin CSA s-au concentrat pe reabilitarea cursurilor de apă comunitare și implementarea unor sisteme de irigații moderne.

În Kenya, obiectivul CSA este de a crește productivitatea agricolă și de a dezvolta rezistență la riscurile generate de schimbările climatice în comunitățile agricole mici și pastorale. În Malawi, CSA are ca obiectiv îmbunătățirea rezistenței culturilor la secete tot mai accentuate și persistente și îmbunătățirea sănătății solului pentru o productivitate agricolă crescută, dar și adaptarea la schimbările climatice și atenuarea lor. Aproximativ 140.000 de fermieri au adoptat o serie de practici CSA, în timp ce sănătatea solului a fost îmbunătățită pe aproape 28.000 de hectare.


- Proiectul Maharashtram dezvoltat în India este unul dintre cele mai ample proiecte implementate de Banca Mondială, cu o valoare de 420 milioane dolari. Începând din iunie 2020, 309.800 de beneficiari ai proiectului au adoptat practici agricole inteligente din punct de vedere climatic, iar 56.602 hectare de teren au beneficiat de tehnologii moderne de irigații și drenaj.


- Se estimează că la nivel mondial există 500 de milioane de mici fermieri. Banca Mondială consideră o prioritate ajutorarea micilor fermieri deoarece aceștia pot contribui la atingerea obiectivelor Climate Smart Agriculture prin reducerea defrișărilor, a emisiilor de metan și a poluării solului.


- O evaluare preliminară sugerează că pandemia Covid-19 ar putea genera o creștere între 83 și 132 de milioane de oameni care se vor adăuga la numărul total de subnutriți din lume în 2020, în funcție de scenariul de creștere economică, se arată în rapoartele FAO.


- Potrivit FAO, țările cu venituri mici se bazează mai mult pe alimente de bază și mai puțin pe fructe și legume și alimente de origine animală decât țările cu venituri mari. Numai în Asia și la nivel global în țările cu venituri medii-superioare există suficiente fructe și legume disponibile pentru consumul uman pentru a putea îndeplini recomandarea FAO / OMS de a consuma minimum 400 g / persoană / zi.


- Omenirea și-a propus ca până în 2030 foametea să fie eradicată. Din nefericire, în momentul de față atingerea acestui obiectiv pare imposibilă. Mai mult decât atât, dacă se păstrează ritmul actual numărul oamenilor afectați de foamete va depăși 840 de millioane până în 2030.


Daniel ZMARANDA

Abonează-te la acest feed RSS