Cum se poate depista atacul de boli și dăunători în livezile de semințoase

Autoritatea Națională Fitosanitară a emis anul trecut un ghid informativ pentru semințoase, respectiv măr, păr, gutui, în cuprinsul căruia sunt evidențiate simptomele generate de bolile și dăunătorii specifici,  în funcție de care un pomicultor poate recunoaște genul de atac din livada sa. Ideal ar fi ca fermierii să aibă acces facil la confirmare prin analiză de laborator, dar cum acest lucru nu este la îndemâna oricui, o descriere a modificărilor care apar pe fructe, frunze, lăstari etc. poate veni în ajutorul deținătorilor de semințoase pentru depistarea bolilor și a dăunătorilor și aplicarea tratamentelor de combatare.

Simptome produse de ciuperci

• făinări sau pulberi fine, de culoare alb-gălbuie pe frunze și flori sau pâslă albicioasă spre gălbuie, pe ramuri și lăstari (de exemplu făinarea – Podosphaera leucotricha);
• pete de nuanțe verzi-măslinii sau brune-negricioase pe ambele fețe ale frunzei, iar pe ramuri și lăstari, în dreptul acestora apar pustule mici, care crapă, lăstarii căpătând un aspect răpănos (de exemplu, Rapănul părului – Venturia pirina);
• pătări circulare brune ale frunzelor, cu 1-2 puncte mici, crustoase, negricioase, în porțiunea centrală a atacului (de exemplu, gutui – Entomosporium maculatum);
• cancere (de exemplu, cancerul deschis al pomilor – Nectria galigena).

Simptome produse de bacterii

• pătările și arsurile: pe frunze – pete maronii sau ruginii, de formă eliptică sau neregulată, cu dezvoltare de la vârf spre pețiol, limitate de nervuri, care pot să conflueze, ocupând întreaga suprafață a limbului; pe tulpini – pătările au formă de dungi, benzi sau striuri brune; pe ramuri – vârful lăstarilor se ofilește, apoi se curbează în formă de cârjă și se usucă, arătând ca arse de foc; pe flori care rămân atașate de pom după atac apar pete umectate, care conduc la ofilire, brunificare sau înnegrire, florile părând arse; pe fructele verzi petele sunt circulare sau neregulate, la început de culoare verde intens, apoi brun deschis, cu țesuturi umectate, brunificate sau înnegrite, totul ducând la zbârcire sau mumifiere, cu rămânere a exemplarelor atacate pe pom. Pe vreme caldă și umedă, din lăstarii, pețiolii, din scoarța necrozată, din fructele și florile infectate se poate scurge un exsudat bacterian mucilaginos, albicios până la roșu închis, prezentând diferite nuanțe de brun, galben sau portocaliu (de exemplu, focul bacterian);
• hipertrofiile (gale, tumori) sunt produse pe rădăcini și tulpini, prezentându-se sub formă de creșteri dezorganizate ale țesuturilor vegetale (proliferări de țesuturi, malformații). Practic, bacteriile pătrund prin răni și stimulează celulele să se mărească și să se dividă (de exemplu, cancerul bacterian, boala rădăcinilor păroase);
• ulcere (leziuni) apar pe ramuri vechi, șarpante și trunchi, fiind însoțite și de exudări. Țesuturile de sub scoarță, în zona limitrofă leziunilor, sunt maro-roșietice, iar în exterior prezintă fisuri neregulate în scoarță (de exemplu, focul bacterian).

Simptome produse de virusuri și/sau organisme asemănătoare

• pe frunze: împestrițări și dungi galbene (mozaicul merelor), pete clorotice, cloroze (pătarea clorotică a merelor), decolorări verzi-deschis sau galben-verzui de-a lungul nervurilor (păr-strierea tulpinii), inele neregulate, pete sau linii verzi deschis sau galben verzui (păr – pătare clorotică), deformări și rugozități ale suprafeței limbului (mozaic), culoare verde deschis, uneori clorotică sau roșietică (proliferare), stipele anormal de mari, cu codița scurtă și care pot fi în număr de patru, în loc de două (proliferare), micșorarea limbului, culoare verde-deschis, rigiditate, marginile ușor răsucite spre exterior, înroșirea anormală a frunzelor spre toamnă și căderea lor prematură (declinul perelor);
• pe fructe: rugozitate și pete verzi deschis (mozaic), deformare alias fructe turtite (măr – strierea tulpinii), inele sau benzi înguste de culoare verde deschis sau brune (păr – pătare clorotică), fructe mici, la 25-30% din mărimea normală, turtite sau aplatizate, cu pedunculul mult alungit și mai subțire, pulpa fructelor este spongioasă, cu gust fad, slab acidulată, cu un conținut redus de zahăr (proliferarea mărului);
• alte simptome: declinul pomilor, productivitate redusă, formarea unui număr mare de lăstari secundari, slab dezvoltați, subțiri „cu aspect de mături“ sau mături de vrăjitoare, prezența unor inele de culoare brună, vizibile la examinarea unei secțiuni transversale a vaselor conducătoare.

Simptome produse de nematozi

De dimensiuni microscopice, aceștia se localizează fie în țesuturile rădăcinilor, tulpinilor, frunzelor sau în ovarele florilor, fie la exteriorul organelor atacate, fiind fixați de substratul alimentar cu aparatul lor bucal. Prin înțeparea și sugerea sucului celular, atacurile apar sub formă de:

• gale, mici umflături ale țesuturilor vegetale pe seama cărora se hrănesc;
• reducerea sistemului radicular.

Simptome produse de insecte și acarieni

• produse de organisme dăunătoare cu aparat bucal de ros, care apar la exteriorul sau în interiorul organelor atacate: roaderea neselectivă a frunzelor (gândacii de frunze și omizile defoliatoare), ciuruirea frunzelor (gărgărițe ale pomilor), scheletarea frunzelor (omizile tinere ale fluturelui alb al dudului, larvele moliei merelor), galerii în tulpini (sfredelitorul tulpinilor și ramurilor), roaderea organelor florale (gărgărițele fructelor, gândacul păros), minarea pulpei fructelor (viermele merelor), minarea frunzelor (molie).
• simptome produse de organisme dăunătoare cu aparat bucal de supt (pentru hrănire dăunătorii introduc în țesuturi salivă, conținând enzime care determină modificări morfologice și biochimice ale acestora): decolorarea organelor atacate, frecvent a frunzelor (ploșnițe, afide, acarieni), pigmentarea organelor atacate (afide, păduchele din San José), încrețirea și răsucirea frunzelor (afide), deformarea fructelor (păduchele din San José).

Maria BOGDAN