Teroare sub soare…
41,5° Celsius la umbră. Oamenii mor sub arşiţa soarelui sau aleargă şi după o picătură de apă pentru a-şi stinge setea ori pentru a se răcori. Animalele pe imaş scot limba „de-un cot“ – cum spun sătenii. Culturile mai să se sfârşească sub „focul“ cerului. Secetă excesivă, mai cu seamă atmosferică, ce a urmat unei perioade de exces de umiditate.
Mai apoi, furtună, ploi torenţiale, grindină, inundaţii. Oameni speriaţi, deznădăjduiţi în urma urgiilor care i-a lăsat fără nimic, prin multe locuri chiar şi fără cei dragi. O adevărată teroare sub soare şi nori negri.
Cam acesta este tabloul generat de fenomenele ce se manifestă de câteva luni în România. Cine şi ce mai poate face când natura se dezlănţuie deja?!
Este o întrebare la care răspunsul poate fi găsit în măsurile care trebuie – ar fi trebuit – luate la nivel global, acum sau poate cu mulţi ani în urmă.
Încălzire globală, diminuarea stratului de ozon, fenomene extreme etc., sunt aspecte despre care se vorbeşte de câteva decenii, cu atât mai mult în zilele noastre. Doar atât, se vorbeşte, deşi asistăm la creşterea frecvenţei şi agresivităţii acestora.
Se vede treaba că modernitatea, modernizarea este o armă cu două tăişuri. Ne face viaţa comodă, dar distruge… global. Goana după îmbogăţire prin orice mijloace a unor grupuri de interese care au făcut să nu mai putem respira decât aer „îmbogăţit“ substanţial cu noxe, expansiunea omului către zonele naturale, virgine până nu de mult, sfidarea a tot ce ne înconjoară, conduc inevitabil la catastrofe şi, poate, la cataclisme pe care nu ni le putem imagina decât dacă ne aplecăm asupra studiilor evoluţiei vieţii pe Terra.
Oare va fi să fie ca viaţa s-o ia de la-nceput?
Să nu fim totuşi pesimişti. Să facem însă ca viaţa să reintre pe un făgaş normal eliminând din tot ce ne înconjoară ceea ce alterează mediul în care trăim, poate chiar şi parte măcar din ceea ce credem că ne face viaţa mai uşoară.
Apoi, să valorificăm raţional şi eficient resursele de care încă dispunem: apa, aerul, pământul şi pădurile. Sunt elemente fără de care viaţa nu poate exista.
Să manifestăm prudenţă în utilizarea a ceea ce ni se pune la dispoziţie, de multe ori în cel mai agresiv mod.
Să fim prietenoşi cu mediul în care trăim.
Să ne gândim şi la cei care vor veni după noi.
I. Banu
