Cultură de „piaţă“ la Gura Humorului

Un spaţiu nou pe scena artei contemporane bucovinene, Piaţa agroalimentară din Gura Humorului îşi propune să dezvolte un program axat pe artişti plastici, atât humoreni cât şi din întreaga ţară, cuprinzând expoziţii ale unor nume importante din arta românească a ultimilor 50 de ani.

2.500 mp...

Piaţa, în suprafaţă de 2.500 mp, a fost modernizată în anul 2018 din banii bugetului local pentru a oferi condiţii optime de igienă şi calitate pentru comercializarea produselor alimentare şi nealimentare. Rapid a devenit un loc unic în România, plin de oameni, cumpărători şi vânzători, curioşi şi iubitori de literatură şi arte plastice, un spaţiu dedicat diversităţii mediilor de exprimare, cu o expoziţie permanentă, un fel de simeză, devenind şi locul unde se vor vinde cărţi, tablouri, legume, carne, produse apicole, ouă, murături sau fructe.

„Să nu se mire nimeni când în Piaţa Centrală a oraşului Gura Humorului turişti care vor veni la Voroneţ vor cumpăra cărţi, tablouri, fructe, vinuri, dulceţuri, ciuperci, fructe de pădure, legume, carne, în fine, o bucată zdravănă de Bucovină“, este mesajul celor care administrează Piaţa Agroalimentară Gura Humorului.

Pol al artei contemporane în Bucovina

După inaugurarea pieţei, pe 21 decembrie 2018, au avut loc deja două evenimente, lansarea cărţii „EmoTicoane“, de Sorin Poclitaru, şi vernisajul expoziţiei de pictură „Artist 2018“, semnată de Radu Bercea. De la începutul lunii martie, humorenii care vor ajunge la Piaţă vor putea admira lucrările pictorului rădăuţean Ioan Bodnar. Beneficiind de un spaţiu stabil, Galeriile de artă de la Piaţa Agroalimentară adoptă o altă abordare de a aduce arta şi artiştii mai aproape de cetăţenii urbei, punând accentul pe promovarea artiştilor plastici şi a scriitorilor contemporani prin expoziţii, lansări de carte şi prin proiecte interdisciplinare experimentale de pictură, sculptură, inclusiv expoziţii de grup.

Într-un oraş în care există muzeu şi un centru cultural modern, cum puţine localităţi din ţară au, Primăria Gura Humorului, în parteneriat cu un om drag locului, Radu Bercea, artistul plastic cu cea mai intensă activitate expoziţională din arealul bucovinean, a pus la cale o surpriză pentru cei care vin la piaţă.

„Avem muzeu, avem Centru Cultural cu săli de expoziţii şi de spectacole, dar nu toţi oamenii ajung acolo. Domnul primar Marius Ursaciuc a convenit împreună cu mine să deschidem la piaţă Galeria «Artis». Este un proiect destul de interesant pentru mine pentru că nu am mai auzit până acum să se facă într-o piaţă o galerie de artă. Dacă publicul nu are timp să frecventeze o galerie de artă venim noi la el. Pe lângă spaţiul dedicat activităţilor specifice din piaţă, unde fiecare tablou este dedicat unui aspect din piaţă, fiind expuse tablouri cu plante, flori, legume, fructe, animale, chipuri de comercianţi, sunt alte două spaţii foarte generoase pe culoarele care duc la magazine şi în zona administrativă, unde ne-am propus expoziţii de grafică, tablouri cu peisaje, arhitectură urbană, flori, portrete, acuarelă etc. Aici traficul este foarte mare datorită oamenilor care privesc spre tablourile expuse şi în mai puţin de o lună piaţa a devenit un loc cunoscut nu numai de humoreni, ci și de turiştii dornici de confesiuni cromatice într-un loc atipic la prima vedere pentru aşa ceva. În curând își vor expune creaţia aici şi alţi artişti din judeţ, dar şi din afara acestuia. Poţi veni la piaţă nu numai să faci cumpărături, ci o poţi vizita doar pentru a privi aceste lucrări“, ne-a spus maestrul Radu Bercea.

Fiecare artist care expune la piaţă donează o lucrare Primăriei oraşului Gura Humorului, astfel încât peste câţiva ani vom avea Pinacoteca de la Piaţă, cu lucrări ale artiştilor plastici consacraţi, dar şi ale celor care se află la primele expoziţii personale sau de grup.

Artistul care demonstrează că pasiunea nu moare

Devenit un reper al artei din Bucovina şi un punct de sprijin al acestor tărâmuri culturale, artistul Radu Bercea a prezentat pe simezele Pieţei Agroalimentare din Gura Humorului, în cadrul expoziţiei de pictură „Artist 2018“, o adevărată colecţie de artă care cuprinde 70 de lucrări de acuarelă, pastel ori culori de ulei, grafică, portrete ale unor personaje desprinse în mare parte din lumea reală sau care s-au dovedit a fi „Vrednici de Bucovina“, pictură pe pânză.

„Pictura pentru mine este o latură a vieţii mele. Prin pictură eu de multe ori mă detaşez, uit de necazuri, de suferinţă“, susţine maestrul Radu Bercea.

Pictorul şi graficianul Radu Bercea, un om cu un destin aparte, este cunoscut prin cele peste 200 de expoziţii, realizate de-a lungul timpului în ţară ori peste hotare, în Ucraina, Ţările Baltice, Franţa şi exotica Brazilie, acolo unde primăria oraşului Rio Negro i-a acordat pe merit titlul de cetăţean de onoare, şi, nu în ultimul rând, prin imaginile plastice ale infernului trăit în perioada de detenţie politică, în cărţi precum „Imagini din gulagul românesc“, „Memoria retinei gulagului românesc“, „Deportaţii“ ori „Mărturii din Infern“. Mai este cetăţean de onoare în Port Marly – Franţa, în Ostriţa, regiunea Cernăuţi, şi Gura Humorului.

Martir al neamului

Radu Bercea este şi un martir al neamului românesc, care a trecut prin gulagul românesc, iar ceea ce a trăit spune şi altora, dar nu prin cuvinte, ci prin imagini pictate, prin desen, printr-o expoziţie itinerantă, „Memoria retinei gulagului românesc“, care a poposit în numeroase oraşe din România, dar şi peste hotare.

Pe 30 aprilie 1959, când era elev în anul trei la Arte Plastice, la Şcoala de Pictură şi Arte Decorative „Octav Băncilă“ din Iaşi, a fost arestat de către organele de securitate în urma unui comentariu la adresa Partidului Comunist pe care l-a făcut în timpul unei discuţii cu colegii săi. Tribunalul Militar Iaşi l-a condamnat pe elevul Radu Bercea la 20 de ani de muncă silnică şi zece ani de degradare civică, motivele fiind „discuţii duşmănoase la adresa regimului din RPR, elogii la modul de viaţă din statele capitaliste, ponegrirea condiţiilor de viaţă din ţara noastră create de PRM şi Guvern“. A trecut prin lagărele din Balta Brăilei, unde i-a cunoscut pe scriitorul Alexandru Ivasiuc, academicianul Alexandru Zub, scriitorul Alexandru Paleologu, în final fiind închis în Bacul Gironde, care avea arborat steagul francez, iar vapoarele care treceau pe Dunăre nu ştiau că acolo este o închisoare.

Silviu BUCULEI