Bednar SWIFTERDISC octombrie 2021    reclama youtube lumeasatuluitv
update 19 Oct 2021

Cu definitivarea organizării Camerelor Agricole să se rezolve și problema consultanței agricole

Este bine cunoscut că nivelul și calitatea recoltelor într-o exploatație agricolă, precum și rezultatele sale economice sunt condiționate, în mod direct, de nivelul pregătirii profesionale a celui care o conduce. În țara noastră, problema informării micilor proprietari agricoli s-a pus încă de la începutul sec. al XX-lea, când în 1909, sub egida Casei Rurale, a fost creat „învățământul ambulant agricol“ cu învățători ambulanți pentru informarea profesională a țăranilor.

Acad. Gh. Ionescu-Șișești spre sfârșitul studiilor agronomice în Germania, gândind la preocupările după întoarcerea în țară, spunea: „Știința noastră trebuie s-o punem mai mult în folosul țăranilor, a cultivatorilor mici și nu a marilor proprietari și arendași, care și fără noi au știut a crea situații strălucite.“

În prezent, în România, numărul micilor cultivatori și fărâmițarea suprafețelor agricole sunt mai mari ca atunci.

Acum cum arată statisticile, numărul agricultorilor care dețin sub 5 ha este de 3.140.770, reprezentând 91,8% din totalul proprietarilor de teren, iar cei care dețin peste 50 ha reprezintă 0,6%. Tot din statistici rezultă că 99% din ferme sunt de subzistență, că 96% din agricultori au doar experiență practică și numai 1,6% au studii superioare.

Președintele LAPAR Nicolae Vasile, într-o discuție recentă spunea: „Noi discutăm de digitalizarea agriculturii, dar nouă ne lipsesc lucruri fundamentale, informațiile de bază, pe care unii colegi nu le știu.“

Consultanța nici în prezent nu este necesară marilor fermieri precum: L. Buzdugan, D. Muscă, Gh. Nițu, D. Manole, Gh. Albu, N. Sitaru, N. Șerban ș.a. care oricând pot sta alături de cei mai mari fermieri din Occident.

La nivelul UE există un consultant la 65-100 fermieri, iar în țara noastră, în cele peste 2.680 de comune, există 450 centre de consultanță revenind la un inginer consultant 12.000-13.000 de fermieri, ceea ce este total insuficient. Rezultă clar necesitatea organizării consultanței agricole care să funcționeze sub coordonarea camerelor agricole sau a direcțiilor agricole și nu serviciu de consultanță agricolă la nivelul ministerului. În fiecare unitate de cercetare agricolă, din diferitele zone pedoclimatice, este necesar să existe un colectiv de extensie și propagandă agricolă care testează toate inputurile oferite de companiile care comercializează semințe, pesticide, îngrășăminte etc. Câmpurile de testare să fie periodic vizitate de toți consultanții din zonă și de cât mai mulți fermieri. Rezultatele de producție se vor publica în revistele de specialitate și în broșuri care vor constitui argumentele de recomandare ale consultanților pentru fermieri.

Ar trebui să se instaureze ca regulă că niciun produs nu se comercializează până când nu este testat în condițiile țării noastre. Serviciile de consultanță ar trebui să organizeze, pe zone, câmpuri demonstrative de tipul celor de la Orezu, IMB, Diosig, Iași pe care să le viziteze fermierii în diferite faze de vegetație și să se convingă personal de ceea ce corespunde mai bine pentru ferma lor.

Este lăudabilă inițiativa dlui prof. univ. dr. ing. Valeriu Tabără de a prezenta în luna februarie situația rezervei de apă din sol pe regiuni, aceasta fiind foarte importantă pentru stabilirea tehnologiilor de cultură. Aș sugera dlui președinte al Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gh. Ionescu-Șișești“, Valeriu Tabără, ca sub egida ASAS, prin revistele de specialitate agricolă, să apară în fiecare număr 2-3 pagini cu calendarul lucrărilor agricole elaborate de unitățile de cercetare agricolă pe diferitele domenii de activitate. De exemplu, în numărul revistei 1-15 februarie să se prezinte lucrările care trebuie efectuate în perioada 1-15 martie și tot așa în continuare. Acestea ar fi de un real folos consultanților și chiar direct fermierilor care consultă revista.

Poate că organele de decizie din țara noastră vor proceda cum e mai bine pentru progresul agriculturii și al statului român.

Prof. dr. ing. Vasile POPESCU

Cum se asigură consultanța micilor fermieri

Este bine-cunoscut că nivelul producțiilor și eficiența economică a exploatațiilor agricole sunt direct condiționate de calitatea managerială, gradul de pregătire profesională și de informarea la zi a celor care conduc aceste exploatații. Avem destule exemple în țara noastră de specialiști care pot sta oricând alături de cei mai buni profesioniști din Occident.

Astfel, L. Buzdugan, A. Muscă, D. Manole, Gh. Albu, Șt. Poenaru, Gh. Nițu, A. Placinschi, Nicușor Șerban, V. Nica, N. Sitaru și alții, răspândiți în toate zonele țării, obțin an de an cele mai mari și de calitate producții în exploatațiile agricole mari și bine organizate în care își testează singuri sămânța și celelalte input-uri folosite.

Din păcate, suprafețele conduse de acești profesioniști de marcă reprezintă un procent redus din agricultura României.

După unele statistici, terenul agricol este deținut de: 97,8% micii fermierii; 1,8% fermele familiale și 0,4% marile ferme.

Acestea ar reprezenta, după alte statistici:

– 3.578.234 de gospodării individuale care dețin 7.508.840 ha;

– 12.741 de asociații familiale care dețin 1.773.941 ha;

– 6.459 de societăți agricole care dețin 3.628.000 ha;

– 584 de societăți comerciale agricole care dețin 1.885.040 ha.

Ar rezulta că aproape jumătate din suprafața agricolă este organizată în cele cca 20.000 de asociații și societăți agricole, care, în mod sigur, dispun de un specialist agronom (deși este prea puțin).

Cred că trebuie să remarcăm necesitatea reorganizării învățământului agricol profesional și liceal, fiind nevoie de mulți lucrători în agricultură.

La nivelul anului 2010 se menționa că în țară există cca 45.000 de specialiști cu studii superioare și 30.000 cu studii medii, dar că, dintre aceștia, numai 30% lucrează în agricultură.

Dar să presupunem că exploatațiile agricole organizate sunt asigurate, cât de cât, profesional, dar ce facem cu cele peste 3,5 mil. de gospodării individuale care dețin cealaltă jumătate a suprafeței agricole? Acestea sunt răspândite în cele 2.861 de comune cu 12.956 de sate.

Care este nivelul de informare agricolă al acestora?

Se știe că cei care lucrează în prezent pământul în gospodăriile țărănești sunt fie foarte în vârstă și provin din țărani, fie sunt mai tineri și provin din alte domenii decât agricultura.

Astfel, după APIA, 35.000 au vârsta până la 30 ani, 150.000 de 40-50 ani, 223.000 între 60 și 70 ani, 4.224 între 91-100 ani etc.

La nivelul direcțiilor agricole există un serviciu de extensie, dar de ce informații beneficiază acestea pentru a le difuza în masa gospodăriilor individuale?

Au la îndemână doar prospectele companiilor care comercializează aceste produse și care, bineînțeles, afirmă că acelea sunt cele mai bune.

Dacă se dorește cu adevărat să se asigure o informare corectă a fermierilor este necesar să se facă unele eforturi organizatorice și financiare, și anume:

– să se încheie acțiunea de înființare a Camerelor Agricole cu ramificații până la comună sau grupuri de comune;

– la centru, la Ministerul Agriculturii, să existe un serviciu de consultanță, extensie și propagandă agri­colă care să înființeze un „Registru unic“ secret;

– companiile care comercializează semințe, erbicide, insectofungicide, îngrășăminte ș.a. să ofere mostre din aceste produse pentru testare riguroasă, cu plata unui anumit tarif;

– produsele respective se înscriu în Registrul Unic „codificat“ și se repartizează unităților pentru experimentare-testare fără a se cunoaște proveniența lor.

În afară de soiuri (hibrizi) care se produc și în unitățile de cercetare românești, celelalte produse vor fi testate riguros de institutele și stațiunile de cercetări din țară. Soiurile și hibrizii se vor testa în rețeaua ISTIS care va beneficia de suprafața și fondurile corespunzătoare.

Toate unitățile care efectuează testarea vor primi fonduri de la minister și nu de la companiile care le comercializează. Plata directă de la companii creează suspiciuni de subiectivism în rezultatele obținute.

Ne aflăm sub acțiunea economiei de piață, dar asta nu înseamnă că nu trebuie să ne apărăm fermierii, să le recomandăm să nu folosească decât produsele testate, verificate în condițiile țării noastre și recomandate de noi.

Dările de seamă cu rezultatele testării se trimit la minister, iar serviciul de consultanță le decodifică, le sistematizează și le publică în broșuri și prin revistele de specialitate, pe numele lor adevărat.

Broșurile ajung la Direcțiile și Camerele agricole, care dispun astfel de toate informațiile care vor fi difuzate către fermieri.

Rezultatele respective arată atât efectul asupra nivelului și calității producției agricole cât și costul pe hectar.

Notă: În câmpurile de testare nimeni nu cunoaște cum se numesc (cu adevărat) produsele testate și de la ce companie provin. În acest fel considerăm că se poate asigura o informare corectă a fermierilor.

Prof. dr. ing. Vasile POPESCU

Consultanța agricolă în 2015

Extras din raportul privind activitățile de consultanță desfășurate în Camerele agricole județene aflate în coordonarea MADR și în subordinea Consiliilor județele.

Camerele agricole județene, aflate în coordonarea MADR și în subordinea Consiliilor județene, au avut ca tematică prioritară, printre altele, transferul de tehnologie în agricultură, promovarea măsurilor din PNDR 2014-20120, întocmirea proiectelor de amenajamente pastorale și altele, eliberarea avizelor în vederea obținerii atestatului de producător etc.

Pentru aceasta, camerele agricole au avut în vedere câteva obiective specifice, dintre care amintim:

– Realizarea programelor de instruire și formare profesională a producătorilor agricoli;

– Promovarea programelor și a măsurilor de sprijin financiar din surse europene și naționale acordate producătorilor agricoli;

– Identificarea potențialilor beneficiari ai fondurilor alocate prin PNDR;

– Acordarea de asistență tehnică de specialitate, consilierea producătorilor agricoli în alegerea unui proiect tip pentru accesarea de fonduri europene prin măsurile din PNDR și în întocmirea documentației necesare;

– Organizarea unui sistem informațional eficient prin activități de popularizare destinate producătorilor agricoli;

– Diseminarea rezultatelor cercetării aplicative, realizarea transferului de tehnologie și inovare în agricultură și altele.

Aceste obiective s-au realizat în baza Programului anual de activități prin rețeaua județeană și locală de consultanță agricolă, organizată pe două niveluri:

– nivel județean – 41 de camere agricole județene și

– nivel comunal – 500 de centre locale de consultanță agricolă aflate în subordinea camerelor agricole județene.

Beneficiarii serviciilor de consultanță au fost:

• producătorii agricoli

– fermele familiale de semi-subzistență;

– asociații și organizații profesionale ale agricultorilor;

• populația rurală angajată în sfera serviciilor cu sau fără caracter agricol

• diverse persoane din mediul urban interesate de începerea unor afaceri în domeniul agricol. Mijloacele folosite în acest scop au fost cursurile de calificare, inițiere, instruire a producătorilor agricoli și de formare de formatori și perfecționare a specialiștilor consultanți, apoi acțiunile de popularizare și asistență tehnică, de promovare-diseminare a informației, acordarea de asistență tehnică etc.

Camerele agricole județene sunt autorizate, ca furnizori de formare profesională în domeniul agricol, de către Autoritatea Națională pentru Calificări prin filialele județene, pentru realizarea de cursuri de inițiere, calificare, instruire, formare formatori și perfecționare.

În anul 2015 Camerele agricole au organizat 312 cursuri de calificare și inițiere cu 7.157 cursanți, respectiv absolvenți.

consultanta agricola

Domeniile de calificare au fost:

– lucrător în cultura plantelor și creșterea animalelor: 198 cursuri cu 4.741 absolvenți;

– legumicultor: 18 cursuri cu 334 absolvenți;

– pomicultor: 10 cursuri cu 156 absolvenți;

– horticultor: 3 cursuri cu 64 absolvenți;

– agricultor montan: 4 cursuri cu 125 absolvenți;

– apicultor: 52 cursuri cu 1.130 absolvenți;

– operator în agricultură ecologică: 1 curs cu 22 absolvenți;

– pescar în ape interioare și de coastă: 8 cursuri cu 150 absolvenți;

– tractorist: 10 cursuri cu 233 absolvenți;

– preparator produse lactate: 8 cursuri cu 201 absolvenți.

Aceste programe de formare profesională s-au adresat în mod special fermierilor care au accesat fonduri europene prin măsurile PNDR dar și celor care au început o activitate în domeniul agricol cu resurse proprii și nu au avut pregătirea profesională necesară.

Printre tematicile prezentate s-au numărat:

• Politica Agricolă Comună 2014-2020;

• Implementarea normelor de ecocondiționalitate în cadrul schemelor și măsurilor de sprijin;

• Adaptarea agriculturii la schimbările climatice;

• Atenuarea efectelor schimbărilor climatice asupra agriculturii și mediului rural;

• Utilizarea surselor de energie regenerabilă;

• Tehnologii de cultură, de creștere a animalelor și de prelucrare primară, rezultate ale cercetării aplicative.

În aceeași perioadă – 2015, au fost organizate peste 2.000 acțiuni de instruire în 1.200 localități la care au participat peste 50.000 de persoane, la care se adaugă 5.746 beneficiari ai Măsurii 141 – Sprijinirea fermelor de semi-subzistență din PNDR 2007-2013 – care au participat la cursuri de formare profesională pe domenii specifice.

De asemenea, au mai fost organizate cursuri de instruire pe Măsura 112 – Instalarea tinerilor fermieri, la care au participat 289 beneficiari, apoi pe Măsura 10 – Agromediu și climă la care au participat alți 1.100 beneficiari.

Au fost organizate mai multe acțiuni de popularizare și asistență tehnică de specialitate destinate producătorilor agricoli, acestea constând în:

• Seminarii și simpozioane – în anul 2015, camerele agricole județene în colaborare cu institutele de cercetare, învățământ și autoritățile locale au organizat astfel de acțiuni pentru a asigura fluxul informațional între specialiștii din domeniu și producătorii agricoli.

• Realizarea de materiale audio-vizuale, emisiuni radio-tv.

• Loturi demonstrative și demonstrații practice.

În ceea ce privește asistența de specialitate pentru întocmirea proiectelor de amenajamente pastorale, camerele agricole județene au întocmit documentația necesară și au elaborat 156 de astfel de proiecte.

De asemenea, au întocmit documentația necesară și au eliberat 183.122 avize consultative în 2.004 localități din totalul de 3.181 localități existente la nivel național (62% din totalul localităților) prin deplasarea și verificarea exploatațiilor fermierilor la nivel de parcelă.

Totodată, camerele agricole au desfășurat și acțiuni de promovare și consiliere a fermierilor în constituirea de forme asociative.

Implementarea Programului de consultanță, extensie și formare profesională în anul 2015 s-a realizat în bune condiții și ca urmare a unei bune colaborări dintre Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și Consiliile județene, ceea ce a condus la creșterea numărului de fermieri instruiți/informați, o fluidizare eficientă a informațiilor în relația MADR – Consilii județene – Camere agricole – fermieri, având ca scop promovarea obiectivelor specifice ale MADR la nivelul fiecărui județ în corelație cu cerințele și normele stabilite de PAC 2014-2020.

Abonează-te la acest feed RSS