Peste 2.000 de persoane au trecut Dunărea cu bacul ca să participe la Ziua Câmpului din Insula Mare a Brăilei și să primească lecții de agronomie și economie de la cel mai vizionar inginer, Lucian Buzdugan. Acesta este directorul general al companiei Al Dahra Agricost și exploatează cea mai mare fermă vegetală din Europa, care se întinde pe o suprafață de 56.000 ha.

Tematica evenimentului a cuprins optimizarea dotării fermelor cu utilaje mecanice, în vederea maximizării eficienței economice, extinderii lucrărilor minime ale solului și practicării unei agriculturi durabile și sustenabile. La eveniment au participat oficialități, cercetători din agricultură, distribuitori naționali și regionali de input-uri pentru agricultură, lideri în domeniul fertilizanților globali, fermieri reprezentativi din întreaga țara, precum și din Emiratele Arabe Unite, Maroc, Serbia, Bulgaria și Republica Moldova.

Lucian Buzdugan a precizat că anul agricol 2018-2019 a fost cel mai secetos din toată cariera sa, cu doar o tremie din media multianuală a precipitațiilor. Însă salvarea recoltelor nu ar fi fost posibilă dacă tehnologul nu ar stăpâni toate secretele inovațiilor din domeniu. De la lucrările agricole menite să păstreze cât mai multă apă în sol, până la fertilizarea variabilă și redefinirea distanței între plante pe rând și între rânduri, toate acestea au fost gândite cu precizie pentru a depăși obstacolele climatice.

Tehnologii de ultimă oră și investiții continue

În parcul auto al fermei se regăsesc ultimele tehnologii în materie de tractoare, combine și alte utilaje agricole. Pentru marii fermieri deschiși să se inspire din modelele de bună practică din Insula Mare a Brăilei, în acest an Lucian Buzdugan (foto) a grupat un pachet optim de utilaje și echipamente agricole, suficiente pentru a gestiona o fermă de 2.000 ha de teren, cam cât are fiecare din cele 29 de ferme în care este împărțită suprafața lucrată de Al Dahra Agricost. Deși au fost personalizate pentru nevoile Insulei, costul lor este de 1,9 milioane de euro.

În prezent, pe Insula Brăilei se cultivă 2.500 ha de lucernă, dar inginerul Buzdugan își propune ca în viitorul apropiat să cultive 12.500 ha. Potrivit acestuia, pentru a atinge obiectivul propus sunt necesare cinci fabrici de uscare a lucernei. Pe Insula Mare a Brăilei, anul trecut s-au produs 40.000 t de lucernă, din care 38.000 t au mers la export în țările arabe, restul de 2.000 t fiind achiziționate intern, de către fermierii Nicușor Șerban și Liviu Bălănici, pentru unitățile lor zootehnice. În anul 2019 suprafața cultivată cu lucernă se va dubla, de la 2.500 ha la 5.000 ha, concomitent cu construirea unei noi fabrici de procesare a lucernei, în urma unei investiții de 16 milioane euro. În următorii ani, tehnicianul și-a propus să ajungă la 12.500 ha cultivate cu lucernă, cultură mixtă de triticale și mazăre. În acest an, pe Insulă a fost experimentată și o cultură mixtă de triticale și mazăre, după o tehnologie a cercetătorilor de Fundulea, producția așteptată fiind de 60-65 t/ha. După recoltare, pe aceleași loturi se va înființa o cultură de porumb siloz, care va genera 40 t/ha de masă verde. Miza fermierului este ca prin acest mixt de culturi să obțină o rentabilitate mai mare decât cea a lucernei.

Ruxandra Hăbeanu

MAI JOS MATERIALUL VIDEO

Miercuri, 5 iunie a.c., la Dulceşti, în județul Neamț, s-a desfășurat cea de a XI-a ediție a "Zilei Câmpului ALMOS", eveniment care reprezintă deja o tradiție între fermierii din zonă și firmele partenere, cu privire la tehnologia modernă aplicată de Grupul Almos România, pe loturile demonstrative, care au ocupat o suprafață de aproximativ 10 hectare.

Loturile demonstrative de la Dulcești

Per total, Grupul Almos lucrează aproximativ 4.000 ha, pe raza a șase comune din județul Neamț, dar la Dulcești vitrina de prezentare a cuprins o suprafață de aproximativ 10 ha, iar cei prezenți au avut ocazia să participe la o prezentare a loturilor demonstrative de rapiță, grâu, năut, phacelia, lupin, mazăre, bob, sfeclă de zahăr, floarea-soarelui, dar și a unor tehnologii aplicate pentru protecția plantelor la aceste culturi. „Suntem în câmp, chiar dacă condițiile meteo sunt nefavorabile. Aici, la Dulcești am pregătit această sărbătoare, încă din toamna anului 2018 (...), practic avem o vitrină cu mai multe culturi; din toamnă am înființat cultura de rapiță și cereale păioase, iar în primăvară, culturile fixatoare de azot, aici mă refer la mazăre, soia, năut, bob, linte și phacelia. Pe toate aceste culturi am aplicat diferite strategii de combatere a bolilor și dăunătorilor, de la toate firmele, care oferă inputuri pentru agricultura românească. În plus, ca să faci agricultură performantă ai nevoie și de utilaje, de aceea avem toată gama de mașini, începând de la semănat până la recoltat. Ieri, a plouat la locul de desfășurare a evenimentului și din păcate nu am putut aduce toate utilajele și să le expunem pe această platformă, dar firmele care oferă utilaje au oferit astăzi, fermierilor din regiunea Moldovei, prospecte și materiale despre utilaje și mașini agricole, necesare pentru a face agricultură performantă“, a subliniat Alex Molodoi, directorul tehnic al firmei Almos Agrorom.

România are potențial uriaș, pentru a realiza proteina vegetală

Ca și noutate, anula acesta, Grupul Almos România s-a axat pe culturile fixatoare de azot. „5 % din suprafața terenului trebuie cultivată cu culturi fixatoare de azot; pe aceste suprafețe nu ai voie  să erbicidezi și nu ai voie să faci nici un program de protecție, începând de la semănat până la recoltat. Soia și mazărea sunt culturi importante, deoarece lasă solul îmbogățit în azot, aduce un aport de 100-120 de kg azot, pe care-l fixează din atmosferă, prin nodozități, plus creează un spor de producție de 1.000-1.500 kg, de exemplu la cultura care urmează după soia. De altfel, cum să facem proteină vegetală în România și să nu mai importăm soia modificată genetic, este un subiect, care ar trebui dezbătut la toate sesiunile de comunicări științifice, deoarece România are potențial, chiar unul uriaș, pentru a realiza proteina vegetală“, mai adaugă Alex Molodoi, directorul tehnic al firmei Almos Agrorom.

Produse pentru protecția plantelor, unice pe piață

Partenerul oficial, în ultimii ani, pentru organizarea acestui tip de eveniment este Grupul Adama, care a fost prezent cu tehnologii pentru toate culturile înființate în câmpul Almos. Iulian Popovici, directorul regional Adama Agricultural Solutions, pe zona Moldovei, ne dă mai multe detalii, despre companie și produsele aplicate pe platforma de la Dulcești. „Noi avem un parteneriat îndelungat cu compania Almos, de peste zece ani, dar de doi de când sunt director regional la Adama, am reușit să devenim sponsori și parteneri oficiali ai evenimentului. Ca și companie, Adama este din anul 1992 prezentă în piața de agribusiness din România și în peste 100 de țări din Europa. În ultimii trei ani am reușit să creăm formulările noastre de produse, pe care alte firme nu le au pe piață, cum ar fi Kantik 450 EC, un fungicid pentru cereale, pe bază de procloraz, fenpropidin și tebuconazol; erbicidul Sulcotrek 500 SC este un alt produs, pentru porumb, pe bază de sulcotrione și terbutilazina“, spune Iulian Popovici, directorul regional Adama Agricultural Solutions.

Mavrik 2F, un insecticid prietenos cu albinele și cu apicultorii

Pe platforma din acest an, reprezentantul companie Adama a venit cu două culturi, respectiv cea de cereale păioase și de rapiță, la care consideră că sunt lideri de piață. „La cultura de cereale păioase, am încercat să venim, pe partea de protecție cu două fungicide, Kantik 450 EC și Zakeo Xtra; cel din urmă este a doua denumire a lui Amistar Xtra 280 SC, un produs renumit în piața din România a companiei Syngenta, care de anul trecut este în portofoliul nostru; produsul este pe bază de ciproconazol și azoxistrobin, și îl recomandăm fermierilor, atât la cultura de cereale păioase, cât și pentru cea de floarea-soarelui și rapiță. Pe platformă, acest produs a avut un rezultat extraordinar de bun, vizibil pentru toți participanții la acest eveniment. Plus de asta, suntem considerați numărul unul, în tot ceea ce înseamnă produse de protecția rapiței, începând chiar din toamnă, din faza de semănat până la intrarea în iarnă. În acest sens, erbicidul Sultan Top împreună cu Sultan 50 SC și Sultan Complet sunt produse omologate pentru rapiță, extraordinare de bune pentru buruienile dicotile. În completare, am  venit cu produsul Agil 100 EC, care este  cel mai rapid antigraminicid din piață, pentru samulastra de grâu, care știm că este o problemă în toamnă. În primăvară am intervenit cu Mavrik 2F, un insecticid prietenos cu albinele și cu apicultorii, ceea ce ne bucură, fiind unul dintre produsele acceptate de asociațiile de apicultori; se recomandă a se da la înflorit, fără a dăuna albinelor. În completare, datorită anului ploios, pe care l-am avut, am aplicat produsul Zakeo Xtra, care a dat rezultate extraordinare“, menționează Iulian Popovici, directorul regional Adama Agricultural Solutions.

...un pas înapoi, chiar pe tribuna de la Dulcești

Deținătorul Grupului Almos, Alfons Mosel, a profitat de această nouă ediție pentru a anunța că face un pas înapoi, chiar pe tribuna de la eveniment, lăsând-o pe fiica sa, Minnegard,  în a prelua în totalitate administrarea firmelor Almos. Acesta a anunțat retragerea din conducerea firmei, însă va rămâne consilier pe probleme de agricultură. „În calitate de administrator la firmele Almos, au fost vremuri mai bune, vremuri mai rele, iar de fiecare dată a fost mult de muncă, dar am fost mulțumit de munca depusă. Mulțumesc conducerii, angajaților și partenerilor pentru colaborarea pe parcursul anilor“, a conchis Alfons Mosel, fostul administrator al Grupului Almos.

Pe viitor va fi o agricultură intensivă și cu tehnologii moderne

Minnegard Mosel a participat la conducerea firmei aici, în România, permanent, însă nu atât de intensiv, cum va fi pe viitor, declară aceasta. „Mulțumesc tatălui meu pentru toată munca depusă în toți acești ani. O să fie un drum greu, dar mă bucur de această oportunitate, deoarece agricultura este o importantă ramură a economiei românești și văd multe posibilități de dezvoltare. Mă bucur de toate sarcinile, care mă așteaptă aici (...), va fi o solicitare, dar nu îmi este teamă. Am multă energie și vreau să merg mai departe! O să continuăm să ne dezvoltăm și să ne extindem, vrem să facem un rulaj mai mare de inputuri, mai multe prestări servicii, căutăm mai mulți clienți și parteneri. Pe viitor, o să arendăm și cumpărăm terenuri, deci ne vom extindem și o să continuăm mai departe cu o agricultură intensivă și cu tehnologii moderne. Legat de evenimentul de anul acesta, pot spune că a fost unul reușit, mai ales că au fost prezenți mulți fermieri. Întotdeauna, aceste evenimente sunt pozitive și benefice. De altfel, a fost o bună ocazie de a ne întâlni cu partenerii noștri și de a vorbi mai personal cu ei“, a declarat Minnegard Mosel, noul administrator al Grupului Almos.

Fermierii nemțeni își vor primi subvențiile...

Mihai Dorneanu, directorul executiv a Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură Neamț (APIA) a venit la eveniment cu două vești bune pentru agricultorii nemțeni. „Am demarat de câteva zile fluxul de autorizare pentru schemele cu plată în sectorul vegetal, iar în zilele următoare, fermierii care au accesat aceste scheme își vor primii subvențiile. De asemenea, tot în zilele următoare, vom efectua plata pentru subvenționarea accizei pentru motorină, aferentă trimestrului I 2019 (ianuarie-martie). Ca și activitate, în perioada imediat următoare, în luna iunie, desfășurăm activitatea de controale preliminare, ceea ce înseamnă că fermierii pot să-și facă unele corecții la cererea unică de plată, depusă în anul 2019, fără a suferi sancțiuni“, a precizat în cadrul evenimentului, Mihai Dorneanu, directorul executiv APIA Neamț.

Rapița, o cultură compromisă în Neamț

De la Direcția Agricolă Neamț (DAJ), Maricel Tălmăcel, directorul executiv a instituției a vorbit despre situația agricultorilor din județ, dar și despre cum se prezintă starea de vegetație a culturilor. „Dacă punem în balanță, ploaia a făcut mai mult bine decât rău, în sensul că, dacă nu ar fi plouat culturile de toamnă erau compromise, ori precipitațiile căzute în luna mai și aprilie, în județul Neamț se încadrează între 130 până la 220 litri/mp. După evaluările pe care le-am făcut, cerealele de toamnă vor avea producție comparative cu cele de anul trecut. Cu toate că, s-a întârziat la semănat, acum la nivelul județului, toate culturile sunt în sol, iar lucrările de întreținere s-au efectuat pe majoritatea suprafețelor. Singura cultură, care față de anul trecut suferă este rapița; anul trecut am avut 10.300 ha cultivate cu rapiță, acum după centralizare avem 4.600 ha. Sperăm că se vor opri ploile și vor lăsa culturile să se dezvolte, ca să le putem recolta în condiții bune“, subliniază Maricel Tălmăcel, directorul executiv a Direcției Agricole Județene Neamţ.

Beatrice Alexandra MODIGA

GALERIE FOTO

Staţiunea de Cercetare Dezvoltare Agricolă (SCDA) Lovrin din judeţul Timiş, condusă de conf. dr. Marinel N. Horablaga, a organizat la finele lunii mai a treia ediţie a Zilei Câmpului. Manifestarea din acest an a depăşit ediţiile anterioare prin numărul mare de fermieri, cadre didactice și universitare, studenţi şi elevi, precum şi a multinaţionalelor de inputuri ca parteneri (13 la număr).

Invitaţii speciali ai evenimentului au fost: subsecretarul de stat MADR, Maricel Floricel Dima; subprefectul judeţului Timiş, Daniel Cristian Franțescu; preşedintele ASAS, prof. univ. Valeriu Tabără; rectorul USAMV Timişoara, Cosmin Alin Popescu etc. Cu această ocazie au fost prezentate atât rezultatele cercetării cât şi o vizită în câmpurile de ameliorare şi cercetare.

În acest an, SCDA Lovrin are cultivată o suprafață de 2.109 ha cu cereale, marea majoritate a suprafeţelor fiind dedicată producerii de sămânţă. O colaborare strânsă între staţiune şi firmele care produc inputuri pentru România este întotdeauna benefică. Cuvântul de început a fost dat lui Maricel Dima: „Este o zi specială pentru cercetarea agricolă din România, practic un eveniment prin care cercetarea agricolă se cuplează cu producătorii, cu fermierii prin rezultatele pe care le-a realizat pe parcursul anilor. Această staţiune, mai mult decât altele, face parte din reţeaua naţională de cercetare agricolă unde avem 53 de staţiuni pe diferite profile, specializări. Aici avem o staţiune specializată pe agricultură, pe cultura mare în mod special. Staţiunea de la Lovrin, în ciuda altora, a fost ca şi pasărea Phoenix, practic a renăscut. A trecut prin momente de cumpănă în ceea ce priveşte activitatea, cercetarea, evoluţia fondului funciar; așadar a fost o perioadă tulbure pe care speram şi sper că a fost depăşită. Echipa de la Lovrin a reuşit să aducă numele staţiunii acolo unde îi este locul. Cu sprijinul ministerului doresc ca staţiunea de aici să fie în următorii ani un etalon în România şi pe plan mondial în ceea ce înseamnă cercetare agricolă. Fără cercetare nu putem avea o dezvoltare a sectorului agricol aşa cum ne dorim. Cercetarea Agricolă reprezintă vârful de lance al agriculturii în România.“

În cuvântul său preşedintele ASAS, prof. univ. Valeriu Tabără, a spus: „Foarte mulţi au cântat prohodul acestei staţiuni fără să calce pe aici de ani de zile. S-ar fi bucurat, poate… România nu poate fi puternică în agricultură, în dezvoltarea rurală şi securitatea alimentară fără un sistem de cercetare bine pus la punct şi care să producă rezultate care să fie puse la dispoziţia agriculturii româneşti de aici, în condiţiile noastre. Asistăm la două elemente esenţiale. Una este o consultanţă de tip comercial în care produsul este prezentat cu nişte performanțe formidabile şi cealaltă este o consultanţă de tip tehnic care ne prezintă realităţile. ASAS va susţine fără niciun fel de rezervă şi cu toate eforturile sistemul de producere şi cercetare românească şi vom lupta pentru ceea ce înseamnă programe nu pentru un anumit moment, ci pentru ceea ce înseamnă consistență. Dacă avem eşecuri e din cauză că nu ne-am construit sisteme de cercetare analitice cu ale căror rezultate să ne putem duce în faţa Comisiei Europene şi a specialiştilor europeni. Aceasta este problema pe care trebuie să o avem în vedere şi în cazul neonicotinoidelor şi suntem în punctul în care, prin reţeaua de cercetare şi cu sursa financiară de la minister, să demonstrăm că în România există nevoia de aplicare a acestor produse (glifosat, biotehnologii) şi fără efectele de care se tot vorbeşte şi se speculează foarte mult în lipsa unor rezultate de cercetare certe. Iar ceea ce se întâmplă drept consecinţă a acestor speculaţii, dacă noi tăcem cu toţii, este faptul că vom deveni importatori net de produse de cercetare care au mai mult ori mai puţin eficiență economică în România. Nimeni nu poate fi mai independent decât un cercetător. Atunci când i-ai luat forţa, gândirea şi autonomia ai luat de fapt elementul de progres.“

Directorul SCDA Lovrin, Marinel Horablaga, a menţionat: „Noi vrem să fim partenerii dumneavoastră, dragi fermieri, nu suntem concurenţii nimănui, nu vrem să concurăm pe nimeni. Cred că ministerul doreşte acelaşi lucru pentru că de aceea ne finanţează, ca să fim partenerii fermierului român care produce plus valoare pentru România. Sper ca în cel mai scurt timp staţiunea să devină institut.“ Rectorul USAMB Timișoara, prof. univ. Cosmin Popescu, încurajează fermierii să folosească material biologic produs în România. „Ceea ce se întâmplă aici sunt rezultatele muncii de ani de zile. La Lovrin s-au reunit elemente importante din realitatea românească. Alături de cercetare este partea academică reprezentată de ASAS, USAMVB. Pentru cei care lucrează în producţie, în mod special cu materialul biologic de la Lovrin ori de la alte institute de cercetare din ţară, vă încurajez să investiţi în materialul biologic produs în institutele de cercetare din România, în genetică şi biotehnologiile care sunt gestionate la noi în ţară pentru că doar aşa putem pune bazele unei cercetări serioase şi încuraja cercetarea românească. Sunt un patriot, am responsabilitatea cuvintelor. Încurajez parteneriatele cu specialişti din afara ţării, dar o spun cu toată responsabilitatea – investiţi în biologia, în genetica, în biotehnologia şi cercetarea românească, stimaţi producători. Doar aşa putem ajuta ceea ce se întâmplă aici la Lovrin şi în câteva locuri frumoase din ţară în ceea ce privește reţeaua românească de cercetare. Ceea ce se produce aici la staţiune este material de referinţă pentru partea aceasta a ţării.“

O premieră naţională este faptul că parteneriatul dintre SCDA Lovrin cu Liceul Tehnologic din localitatea este unic în ţară. Ceea ce se face aici între staţiune şi liceu este un exemplu pentru ce s-ar putea face la nivel naţional în dezvoltarea liceelor agricole şi în formarea de tineri specialişti şi lucrători în agricultură. Directoarea Liceului Tehnologic „Romulus Paraschivoiu“ din Lovrin a precizat: „Avem o clasă de profesională în cadrul liceului cu dublă specializare: avem 14 locuri pentru mecanic agricol şi 14 locuri lucrător în agricultură. Şi în acest an am primit aprobarea din partea inspectoratului şcolar judeţean şi totodată sprijin şi avem tot 28 de locuri pentru clasa de profesională. Aşteptam să vină elevi din zonă să se inscrie. Practica o desfăşoară la SCDA, unde avem sprijinul şi colaborarea inginerilor de aici, care sunt şi profesori la clasă. Sper că acest proiect unic în ţară să se aplice şi la nivel naţional. Într-un viitor nu prea îndepărtat va fi şi o clasă de liceu de tehnicieni în agricultură pentru că este mare nevoie de aşa ceva.“

Text şi foto – Clement LUPU

De 16 ani în Insula Mare a Brăilei se organizează Ziua Câmpului, un eveniment ce reunește fermieri din toată țara, specialiști, cercetători, cadre didactice universitare, distribuitori de inputuri și utilaje agricole, reprezentanți ai diverselor instituții ale statului și chiar tineri, viitori agricultori ai țării. Și în acest an, încă de la primele ore ale dimineții, invitații își așteptau nerăbdători rândul la bac pentru a traversa Dunărea. Unii erau la prima experiență, alții au făcut o tradiție din a vizita INSULA cu astfel de prilejuri, dornici să afle noutăţile tehnice şi tehnologice din această uriaşă exploataţie agricolă, rezultatele muncii specialiștilor de la Agricost.

Iar așteptările le-au fost confirmate deoarece s-a dovedit încă o dată că agricultura practicată aici este la un nivel superior față de multe alte ferme din țară și chiar de la nivel european, după cum spuneau unii dintre participanți.

Informații de actualitate în 7 ateliere

Odată ajunși pe Insulă, invitații au fost organizaţi în grupuri pentru a vizita pe rând cele şapte ateliere unde erau așteptați de specialiștii Agricost, DuPont și Pioneer, dornici să ofere cât mai multe informaţii despre fiecare cultură, tehnologia aplicată, insistând mai ales pe noutățile din acest an. De punctat este faptul că, din cele 58.000 de ha cât lucrează Agricost, pe 70% din suprafață produsele de protecția plantelor sunt din portofoliul DuPont, în timp ce majoritatea culturilor sunt înființate cu hibrizi Pioneer. „Ne aflăm la cea de a XVI-a ediție, iar participarea a fost din nou mai mare decât ne așteptam – ne spune preşedintele Consiliului de Administraţie al AGRICOST, dr. ing. Lucian Buzdugan. Programasem 1.200 de persoane, dar au fost peste 1.500. A fost o zi frumoasă, vremea a ținut cu noi, iar participanții au fost extrem de interesați de tot ceea ce facem noi aici. Am avut în total 7 ateliere, 5 legate de culturi și 2 legate de mașinile agricole și stația de dedurizare a apei. Trebuie să spun că la fiecare s-au prezentat doar noutățile, printre care aprofundarea lucrărilor minime ale solului, respectiv utilizarea semănătorii care seamănă direct, ocazie cu care se execută pregătirea patului germinativ, administrarea îngrășămintelor, introducerea semințelor, tasarea, deci toate lucrările într-o singură trecere.“

Prima oprire a fost la ferma Filipoiu, acolo unde a fost prezentat porumbul. Cultura a fost înființată cu hibridul P 1114, având ca plantă premergătoare grâul. Noutatea din acest an a fost schimbarea distanței de semănat. Astfel distanța dintre rânduri a fost redusă de la 70 de cm la 50 cm, iar între plante de la 19 cm la 27 cm. „Pentru că am micșorat distanța între rânduri și am mărit distanța între plante, rezultatul a fost o mai bună optimizare a spațiului de nutriție. În acest fel rădăcinile nu se mai întrepătrund și nici nu mai rămâne spațiu neexplorat. Sigur, acest lucru se poate face cu utilajul Horche pe care noi îl avem“, a punctat Buzdugan.

Noutăți în cultura grâului și a florii-soarelui

Următoarea oprire a fost la ferma Gemenele, în lanul de grâu, acolo unde deja bine-cunoscutul soi românesc Glosa a fost prezentat de domnul ing. Grigore Mocanu. Acesta a specificat faptul că și în cazul acestei culturi au existat noutăți deoarece a fost semănat la 25 cm pentru a forța înfrățirea. Astfel, s-a redus numărul de boabe pe mp și se valorifică mult mai bine spațiul de care dispune fiecare plantă. Este o modalitate prin care costurile de producție scad, solul este mai bine valorificat, iar cultura se dezvoltă bine pe tot parcursul procesului.

Tot în cadrul fermei Gemenele a fost analizată și soia. Soiul PR92B63 a fost alegerea reprezentanților Agricost în acest an. Condițiile climaterice din această primăvară au afectat cultura, unele suprafețe fiind chiar reînsămânțate. Parcela pe care am analizat-o a fost semănată clasic, la 70 de cm, însă de anul viitor acest lucru se va schimba, urmând aceeași schemă ca la porumb, adică micșorarea spațiului la 50 de cm între rânduri cu semănătoarea Focus.

La floarea-soarelui, întreaga suprafață a fost însămânțată cu hibridul P64LE99, un produs din portofoliul Pioneer, care și-a confirmat performanța ani la rând prin producții record. La fel ca și la porumb, a fost păstrată distanța de 50 cm între rânduri, utilizând aceeași semănătoare Focus, care repartizează îngrășământul odată cu semănatul. Rezultatul? O cultură uniformă, bine dezvoltată și, după cum mulți dintre fermieri apreciau, cea mai frumoasă din insulă.

Stația de dedurizare a apei

Tot în categoria noutăților, un alt subiect a fost acela al reducerii dozelor de pesticide.

„Totul a început în toamnă, atunci când am fost în Franța, iar la o fermă viticolă am învățat cum să reduc cantităţile de pesticide. Ei făceau acest lucru prin utilizarea unei ape cu calități deosebite, obținută prin procesul de dedurizare. Știm că apa de aici este foarte dură, depășește pH-ul de 8,3 și din acest motiv am decis să montăm o stație de dedurizare pentru a reduce norma de substanță administrată la hectar cu 15-20%. Investiția se amortizează în câteva luni și suntem foarte mulțumiți de rezultatele obținute până acum“, a mai adăugat dr. ing. Lucian Buzdugan.

Un alt lucru pe care l-au observat mai ales fermierii care vizitaseră și în anii trecuți exploatația a fost înfiin­ţarea perdelelor forestiere de protecție. Am aflat că totul a început în urmă cu 3 ani, atunci când a fost înființat primul km de perdea, în următorul perdeaua s-a extins cu alți 10 km, iar în acest an s-au mai adăugat 70 km. Tot de la domnul Buzdugan am aflat că intenționează ca în fiecare an să înființeze câte 100 km, până când toți cei 1.400 km de canale, cât are IMB-ul, să fie protejați, iar zăpada și gheața să nu mai împiedice apa să curgă. În același timp, perdelele de protecție vor servi drept biomasă pentru uscarea lucernei.

Parteneriat de încredere

La fel ca în ultimii ani, partenerul principal al Agricost în organizarea acestui eveniment, și nu numai, a fost compania DuPont, iar domnul Vasile Iosif, director general, a ținut să facă câteva precizări importante cu privire la ceea ce înseamnă Insula Mare a Brăilei în sectorul agricol românesc, dar să şi prezinte noile produse aplicate aici: „Toți cei care aud de Agricost – Insula Mare a Brăilei automat se gândesc că este cea mai mare exploatație agricolă la nivel național și european. Este un adevărat miracol, unul făcut de specialiștii români în frunte cu domnul Lucian Buzdugan. Când acesta a venit în Insulă, aici era un paradis al buruienilor, iar astăzi este paradisul producțiilor performante, al protejării mediului înconjurător și sunt extrem de încântat de faptul că DuPont și Insula Mare a Brăilei au o colaborare care nu se concretizează numai prin tehnologii și produse, ci și pe protecția mediului și a faunei. Mai mult decât atât, în acest an am lansat un nou erbicid pentru cultura de cereale păioase numit Tripali. De anul viitor vom avea alte două produse noi, Treoris și Cielex, noi fungicide care au fost prezentate în câmp și acționează nemaipomenit.“

Prezentă la eveniment, Maria Cîrjă, director de marketing DuPont Pioneer România și Republica Moldova, a afirmat: „Acest eveniment a devenit unul emblematic pentru DuPont Pioneer și cred că nu numai pentru noi a devenit o tradiție, ci și pentru mulți fermieri din România care își doresc să afle lucruri noi de la specialiștii Agricost. Hibrizii Pioneer se întind pe majoritatea suprafeţelor din Insulă și pot spune că acest lucru se întâmplă din mai multe motive: performanțele productive ale acestor hibrizi și adapta­bilitatea extraordinară pentru această zonă și nu numai. Insula Mare a Brăilei este o emblemă unde produsele noastre, cultivate de mâinile acestor specialiști, care aplică tehnologie de înaltă clasă, performează și chiar oferă vârfuri de producție. De exemplu, anul trecut, hibridul P1535 a obținut recordul de 20 de tone/ha, iar la floarea-soarelui producțiile obținute cu hibridul P64LE99, un hibrid care ocupă toată suprafața cultivată cu floarea-soarelui aici, sunt în fiecare an de peste 5 tone/ha.“

După vizionarea culturilor, în programul agricul­torilor a urmat vizitarea stației de procesare lucernă, a parcului de maşini agricole, dar și a stației de dedurizare a apei, iar mai apoi toți cei peste 1.500 de participanți au fost invitați „la umbră“ pentru a asculta concluziile și a adresa întrebări.

Primul care a luat cuvântul a fost chiar administratorul AGRICOST, domnul Constantin Duluțe: „Experiența este o școală unde lecțiile au un cost foarte ridicat. Și noi am avut de luat lecții în Insula Mare a Brăilei, care ne-au ajutat să ne perfecționăm și să ajungem la acest nivel pe care, dumneavoastră astăzi, ați avut posibilitatea să-l vedeți. În primul rând, fără investiții nu putem avea progres, fără un management performant nu putem avea rezultate și fără o forță de muncă calificată nu putem avea performanță. De aceea, din politica firmei nu lipseşte ideea de a investi în continuare atât în tehnologia agricolă, cât și în sistemul de irigații din Insula Mare a Brăilei. (…) În ceea ce privește forța de muncă, încă de la început am investit și continuăm să facem acest lucru în pregătirea operatorilor care lucrează pe utilaje moderne, pe care dumneavoastră le-ați văzut, în așa fel încât să obținem maximum de productivitate și, nu în ultimul rând, să putem asigura acestor lucrători venituri din ce în ce mai ridicate.“

Ce spun participanții

Interesul de a participa la acest eveniment este în creștere în fiecare an, iar acest lucru se întâmplă din simplul motiv ce justifică şi proverbul „Omul cât trăiește învață!“ Printre numeroșii agricultori și specialiști din domeniu, în acest an au fost prezenți studenți și elevi ce studiază agricultura în Brăila, iar după cum spunea domnul Buzdugan, „invitarea lor aici a fost un gest care i-a impresionat și care i-a făcut să conștientizeze că a fi agricultor este un lucru nemaipomenit. Misiunea lor poate fi la egalitate cu cea a medicilor, pentru că, lucrând pământul, trebuie să aibă grijă de sănătatea oamenilor și să le asigure hrana de 3 ori pe zi“.

Prezentă la eveniment, Alina Crețu, director executiv al Asociației Producătorilor de Porumb din România (APPR), a mărturisit că pentru prima oară a vizitat Insula Mare a Brăilei în anul 2004, atunci când și-a început activitatea profesională, iar de atunci și până în prezent a observat evoluția acestei exploatații agricole: „Din acel moment multe lucruri s-au schimbat, iar agricultura românească a căpătat o altă față când am intrat în UE, dar desigur, aș putea spune că integrarea Insulei Mari a Brăilei începuse dinainte. Iar acest eveniment este unul de referință pentru fermierii români și ei participă în număr foarte mare la această manifestare pentru că aici se face agricultură de performanță şi au ce învăţa. Pentru noi, ca organizație, Ziua Câmpului este încă un punct de reper pentru că avem o colaborare strânsă cu Agricost, iar testarea care se face aici, și ceea ce noi încercăm să facem în cadrul APPR, este de fapt o verigă între cercetarea fundamentală și fermieri.“

Un alt participant, Daniel Florici, tânăr fermier din județul Iași, a apreciat în mod deosebit lanurile de floarea-soarelui, care, după cum preciza, arată impecabil. „Este a doua oară când vin la acest eveniment, dar pot spune că este una nouă chiar dacă am mai fost prezent și anul trecut. Spun acest lucru pentru că, de la an la an, specialiștii de aici schimbă foarte multe lucruri, aplică tehnologie de ultimă oră și fac investiții. Aici avem mereu câte ceva de învățat, pot spune că este un etalon de unde poți trage concluzii și poți observa ceea ce poți aplica în propria fermă. În acest an m-a impresionat cultura de floarea-soarelui, care este uniformă, bine dezvoltată, iar tehnologia aplicată denotă că într-adevăr IMB este un centru de excelență pentru agricultură“, a punctat fermierul ieșean.

Chiar dacă este un fermier bine-cunoscut în lumea agricolă, vicepreședintele LAPAR, Gheorghe Albu, a fost prezent în acest an pentru prima oară în Insula Mare a Brăilei, un dezavantaj care a devenit avantaj, după cum ne-a explicat: „Spre rușinea mea, sunt la prima participare, dar pot spune că am rămas impresionat, însă dezavantajul că abia acum am venit pentru prima dată este de fapt un avantaj personal că observ acum aceste momente de puritate și performanță. Am avut cu toții ocazia să primim o lecție de la echipa domnului Buzdugan, pentru că, după cum vedeți în ultima perioadă, schimbările climatice ne fac mari probleme la nivel de fermă, de aceea cred că specialiștii care au soluții fac bine că ne împărtășesc din experiențele lor. Mi-a plăcut în mod deosebit faptul că cei prezenți aici au acordat atenție celor expuse în cadrul fiecărui atelier, și-au luat notițe, chiar și eu am făcut acest lucru și abia aștept să ajung în fermă să aplic unele dintre aceste experienţe. În ceea ce privește culturile, pot să vă spun că există probleme pentru că Insula are un specific aparte, știm că suprafața provine din desecări, iar structura solului este alta față de cea pe care o avem noi în Dobrogea, de exemplu. Din cauza excesului de umiditate, ei au întors aproape 6.000 de hectare de culturi în acest an, deci sunt multe probleme, să nu ni se pară că aici este raiul agriculturii și lucrurile se realizează foarte ușor. De aceea spun că doar niște persoane responsabile, specialişti de înaltă clasă, pot să rezolve această problemă specifică unor asemenea terenuri“, a conchis vicepreședintele LAPAR.

GALERIE FOTO

Și în acest an, evenimentul organizat de Agricost, DuPont și Pioneer s-a ridicat la nivelul așteptărilor, inclusiv ale ministrului Agriculturii, care, deși a fost prezent în Insulă, nu a reușit să participe la întreaga manifestare din cauza situației iscate la nivel politic.

Larissa SOFRON

Revista Lumea Satului nr. 13, 1-15 iulie 2017 – pag. 6-9

O defilare impresionantă de soiuri și hibrizi, toate închipuite în loturi întinse de verde. Grâul, orzul, ovăzul, floarea-soarelui și rapița au fost vedetele expoziției de culturi de la paradisul agricol Agrichim din Fetești. Viorel Nica, „cercetătorul din brazdă“ , după cum l-a numit unul dintre invitații săi, a organizat la începutul lunii iunie a X-a ediției a evenimentului Field DAY. Cu o suită de vizitatori, simpli fermieri, dar și persoane de rang oficial, dl Nica a pornit spre inima câmpului, unde a ținut o lecție deschisă despre cele mai bune soiuri și cei mai performanți hibrizi, majoritatea din portofoliul companiei Biocrop România.

Elita grâului de panificație

După defilarea printre loturi am putea spune că la Agrichim s-a adunat toată elita grâului de panificație. „Trizo este un soi cu tradiție la AGRICHIM și în toți acești ani de cultivare ne-am convins de calitățile sale de panificație. Este un soi mai puțin pretențios la tehnologie și se obțin producții de 5.000 de kilograme cu un cost pe hectar mai redus cu 30% față de grâul de toamnă.“

Xerxes a fost un alt soi prezentat la Agrichim. Este vorba despre un grâu nearistat de calitate Elita, cu un conținut ridicat de gluten umed și excelent pentru panificație.

Patras și-a ocupat locul pe podiumul de defilare de la Fetești. Acesta a fost prezentat ca un soi de grâu pentru panificație de calitate A, la care se obțin producții ridicate și care rezistă foarte bine la condiții aprige din iarnă.

Tot în categoria de excelență a grâului pentru panificație a fost inclus și Arktis, un soi nearistat cu randament foarte mare al făinii de la care se obțin producții foarte ridicate. Soi de mare productivitate în condiții de tehnologie intensă, ce poate fi cultivat cu succes în zone cu regim hidric mai slab, rezistent la ger. Așa a fost prezentat grâul de toamnă nearistat Chevalier, un soi cu calitate A pentru panificație. Alte soiuri de grâu prezentate au fost Potenzial, ce valorifică foarte bine so­lurile sărace și pre­zintă cali­tate A de panificație, Akteur, un soi excelent pentru panificație cu potențial ridicat de producție ce trebuie susținut totuși cu un nivel ridicat de fertilizare și tratament cu fungicid, pretabil inclusiv pe solurile ușoare din zone secetoase, dar care nu se recomandă a fi semănat timpuriu deoarece poate conduce la slăbirea toleranței la ger. Ultimele soiuri din portofoliul Biocrop România prezentate la Agrichim au fost Combin, încadrat de asemenea la categoria de excelență pentru panificație, și Agrano, o varietate aflată în testare. În expoziția loturilor de grâu a fost prezent și un soi neaoș românesc. Este vorba despre soiul Otilia, un produs al Stațiunii de Cercetare și Dezvoltare Agricolă Turda.

Soiuri de floarea-soarelui, porumb, rapiță și orz

Pe podiumul cerealelor au fost prezentate și soiuri de orz: Armada, un soi de orz de primăvară, pretabil pentru tehnologia ecologică, care prezintă rezistență la secetă, foarte bună toleranță la boli criptogamice și producție de calitate superioară. Orzul de primăvară Steward a fost caracterizat ca fiind un soi foarte rezistent la cădere, toleranță bună la secetă și de la care se obțin producții excelente. Saphira este un orz de toamnă, adaptat tuturor zonelor de cultivare a orzului. De la Institutul de Cercetare și Dezvoltare Agricolă Fundulea a fost prezent Ametist, un soi semiprecoce, rezistent la iernare, cădere şi boli de la care se obțin în medie 6,5-8,7 t/ha.

Un alt soi românesc, de data aceasta de ovăz, a fost Mureșana, tot un produs al Stațiunii de Cercetare și Dezvoltare Agricolă Turda. Acest ovăz de primăvară este folosit în amestecuri pentru borceag.

La categoria porumb am văzut soiurile Roberto, un hibrid timpuriu ce prezintă calitate excelentă pentru morărit și panificație, Adorno, un soi destinat segmentului de morărit, și Toranno, un soi cu multiple întrebuințări: boabe, siloz, biomasă.

„În ceea ce privește rapița, avem o tradiție în cultivarea a doi hibrizi, și anume Exocet, hibrid tardiv cu rezistenţă foarte bună la secetă, şi Dynastie. În experiența a șapte ani de cultivare am constatat că aceștia au răspuns foarte bine condițiilor de climă și sol din această regiune, dar au o plas­ticitate mare și se pretează pentru mai multe zone ale țării.“

Cel de-al treilea hibrid de rapiță cultivat anul acesta la Agrichim este Hornet. Un hibrid semitardiv, tolerant la secetă, adaptabil oricărei zone de cultură a rapiței. Performanțele sale privind conținutul în ulei de peste 45% și producții de peste 5t/ha, spune dl Nica, au fost dovedite în Europa și în SUA. Diffusion, un alt hibrid cultivat la Fetești, are un conținut bogat în ulei (45%), rezistență foarte mare la temperaturi scăzute și înghețuri târzii. Încheiem defilarea culturilor din paradisul agricol Agrichim cu doi hibrizi de floarea-soarelui high-oleică, Armada și Gordion.

„La Agrichim folosim echipamente moderne autopropul ­ sate de administrat insecticide, erbicide și fungicide și fac foarte multe testări atât pe tipuri de pesticide, cât și pe metoda de aplicare. Fără o tehnologie avansată și inputuri dintre cele mai bune nu poți avea o cultură sănătoasă. De trei ani am renunțat să mai fac mixuri de produse în aceeași cantitate de apă pe hectar. Când amesteci aceste produse cu îngrășămintele foliare și cu apa se produce fitotoxicitate, de aceea eu administrez separat fiecare produs (ierbicid, insecticid, fungicid).“

„În urmă cu vreo cinci ani dl Muscă lansa tehnologia semănatului la grâu cu o cantitate mai mare de semințe, până la 700-800 de boabe germinabile la hectar. Trei ani am tatonat această tehnologie și anul acesta am semănat 100 de hectare cu o densitate de 800 de boabe germinabile pe m². Cultura arată impecabil, dar asta și cu ajutorul instalațiilor de irigat și îngrășămintelor. Avem sisteme de irigat de înaltă precizie procurate prin investiții proprii. Fermierii trebuie să știe că este foarte important să găsești o linie de credit și să faci investiții cu simț de răspundere. Asta înseamnă că acea investiție trebuie să plătească ratele la bancă și să îți rămână și un profit.“

Laura ZMARANDA

Revista Lumea Satului nr. 12,16-30 iunie 2016 – pag. 20-21

A XV-a ediție a evenimentului Ziua Câmpului, organizată în Insula Mare a Brăilei, s-a bucurat de un real succes. Chiar dacă ploaia i-a împiedicat pe agricultori să viziteze câmpurile experimentale, cei peste 1600 de participanți au aflat care sunt cele mai bune rezultatele ale soiurilor și hibrizilor din acest an.

Punctând faptul că dincolo de informație, fiecare fermier trebuie să investească în tehnologie pentru a avea recolte bogate, ing. Lucian Buzdugan, director general Agricost, a evidențiat şi poziția sa în războiul glifosatului: "Cei de la Bruxelles ne-au pus gând rău cu glifosatul. Dacă dispare glifosatul, eu mă las de agricultură! Nu văd cum altfel ne-am putea lupta cu buruienile din România."

Ca în fiecare an, au fost enumerate, pe specii de plante, rezultatele celor mai buni hibrizi și a celor mai bune.

GRÂU- La această specie, Agricost mizează doar pe soiuri românești. Vârfurile de producție s-au înregistrat la: soiul Glosa -10.400 t/ha, Miranda -10.200 kg/ha și Otilia 9.950. Un alt hibrid care a mulțumit prin conținutul ridicat de gluten și proteină a fost soiul Pitar, un soi care este în acest an în studiu.

ORZ – La această cultură a impresionat soiul de origine germană Wendy, care și în urma ploilor abundente a rămas “în picioare”. Estimările la această cultură ajung la 9 t/ha.

PORUMB – Sunt aleși hibrizii tardivi care au grupele între 460 -610 FAO. Se seamănă timpuriu, se aplică doza maximă de îngrășăminte o dată cu semănatul, iar azotul este aplicat în 3 faze.

SOIA – La această cultură s-au remarcat soiurile din portofoliul Pioneer PR92B63 și PR91M10.

FLOAREA-SOARELUI – Hibridul P64LE99, rezistent la mană și lupoiae, este considerat cel mai productive și se estimează recolte de peste 13.500 kg/ha.

Mai multe declarații și detalii despre evenimentul din Insula Mare a Brăilei, în numărul 12 al revistei Lumea Satului.