reclama youtube lumeasatuluitv

Directivele UE și Planul Național Strategic. Posibilități de reducere a necesarului de îngrășăminte chimice

Preocuparea fermierilor de a reduce până în 2030 consumul de îngrășăminte chimice cu 20-25% fără a diminua nivelul și calitatea recoltelor se poate înfăptui prin:

a) Întocmirea de asolamente raționale, cu o multitudine de culturi din care să nu lipsească leguminoasele pentru boabe și sola amelioratoare cu graminee și leguminoase perene. Dacă luăm în considerare numai sola amelioratoare, aceasta este echivalentă cu administrarea a 40-50 t/ha gunoi de grajd. După 3 ani de cultivare a lucernei se acumulează în sol 200-300 kg/ha azot organic care este folosit pe parcursul a 3 ani 55%, 27%, 22%. Un astfel de asolament reduce necesarul de azot cu 30-50% și de fosfor și potasiu, cu 20-40%.

b) Aplicarea gunoiului de grajd care în medie conține 0,50% azot, 0,25% P2O5, 0,60% K2O și asigură, în bună măsură, necesarul de elemente nutritive pentru plante pe 2-3 ani folosindu-se astfel:

                   N         P2O5    K2O

Anul I    0,35%    0,45%    065%

Anul II   0,25%    0,15%    0,15%

Anul III   0,10%    0,05%    0

Total      0.70%    0,65%    0,80%

Din păcate, efectivele de animale au scăzut, iar gestionarea gunoiului nu prea se face gospodărește, folosindu-se pe suprafețe reduse.

c) Folosirea resturilor vegetale este sursa cea mai sigură și mai ieftină pentru asigurarea plantelor cu elemente nutritive.

Se obțin 3-4-5 t/ha resturi vegetale care conțin 0,6-0,7% azot, 025-0,30% P2O5 și 1,2-1,5 K2O. Ele trebuie tocate cât mai mărunt, repartizate uniform pe suprafața terenului și încorporate în sol până la 12-15 cm adâncime pentru a asigura descompunerea aerobă cu formarea de humus și elemente nutritive.

Resturile vegetale tratate cu BACTO FIL 10 asigură o mai bună descompunere și furnizarea de nutrienți, reducând necesarul de îngrășăminte cu azot cu 30-50%.

d) Folosirea îngrășămintelor verzi semănate în cultură principală sau în miriște, de regulă, din plante leguminoase, (de exemplu mazărichea) asigură 30-100 kg/ha azot, 10-35 kg/ha P2O5 și 30-120 kg/ha K2O.

e) Folosirea culturilor verzi semănate după culturile principale între 1 august – 1 octombrie și care se pot menține pe teren până în luna martie, anul viitor, pe lângă alte multiple avantaje au și proprietatea de a asigura masa vegetală din care, prin descompunere, se obțin humus și elemente nutritive.

f) Aplicarea îngrășămintelor foliare prin acțiunile lor asupra activității sistemului radicular al plantelor determină creșterea valorificării îngrășămintelor azotate cu 6-18% și a celor fosfatice cu 6-9%.

g) Prezența humusului în sol, realizat din descompunerea aerobă a materialului vegetal obținut de la leguminoase 570 kg/ha și de la cereale 420 kg/ha humus.

Prin mineralizarea humusului rezultă azot și fosfor.

Fiecare unitate Indice azot (IN) eliberează 25-30 kg/ha azot în anii secetoși, 50-60 kg/ha azot în anii cu precipitații medii și 80-100 kg/ha azot în anii ploioși.

h) Metodele de fertilizare contribuie la reducerea necesarului de îngrășăminte chimice în felul următor:

– la fertilizarea clasică randamentul de utilizare a îngrășământului este 15-30%;

– la aplicarea îngrășămintelor cu eliberare controlată randamentul este 50-60%;

– când se asociază cu îngrășăminte foliare, cu biostimulator randamentul este 80-90% și doza de azot se poate reduce la 1/3 sau la ½.

i) Menținerea solului cu grad de afânare favorabil activității microorganismelor; se pot asigura cantități de azot de 10-30 kg/ha prin fixarea liberă, 70-90 kg/ha prin fixarea asociativă și de 60-300 kg/ha prin fixare simbiotică.

j) Efectuarea arăturii în vară, spre deosebire de arătura de toamnă, asigură creșterea conținutului în nitrați de 3-6 ori și în fosfor de 3-5 ori.

Este important este să fie evitate orice pierderi de elemente nutritive prin levigare, prin volatilizare sau prin eroziune.

Folosind numai o parte dintre aceste posibilități se pot asigura recolte competitive cu mai puține îngrășăminte chimice.

Prof. dr. ing. Vasile POPESCU

Secretarul de stat Marius Micu ne asigură că draftul PNS va fi gata până la sfârșitul acestui an

Forma finală a draftului Planului Național Strategic (PNS) va fi elaborată până la sfârșitul acestui an, iar pentru realizarea acestuia sunt necesare regulamente ce trebuie realizate de Uniunea Europeană, a declarat Marius Micu, secretar de stat în Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), joi, în cadrul Forumului Antreprenorilor din Industria Agricolă. 

„Până la sfârșitul anului vom avea o formă finală a Planului Național Strategic. Acum trebuie să înțelegem că, în ceea ce privește Politica Agricolă Comună în cadrul trialogului, s-a luat decizia, s-a finalizat această negociere, însă regulamentele care stau la bază și reglementează litera de lege a Politicii Agricole Comune încă nu sunt finalizate”, a menționat secretarul de stat. 

Practic, potrivit oficialului MADR, în prezent, se lucrează un draft în baza unor drafturi ale Regulamentelor Uniunii Europene, iar atunci când UE va finaliza aceste regulamente, se va putea ști concret cum se va finaliza acest PNS. 

Convins că MADR va îndeplini toate termenele solicitate de UE, Marius Micu a mai spus că ministerul este într-un stadiu avansat în ceea ce privește PNS, iar acolo unde mai trebuie și continuă discuțiile sunt pe condiționările impuse prin PAC. Un exemplu dat de Micu sunt ecoschemele. Pe de altă parte, „nici aici nu va fi o discuție foarte complexă, întrucât noi avem ecoscheme. Trecem prin două programe, două exerciții financiare și imaginea generală o avem. Important este să stabilim cuantumul sumelor pe fiecare element în parte”, a mai explicat Marius Micu. 

Recent, ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a declarat că ministerul pe care îl conduce lucrează împreună cu asociațiile reprezentative la ecoscheme, care condiționează efectuarea a aproximativ 25% din plățile directe către Pilonul I.