Chiar dacă Politica Agricolă Comună (PAC) 2021-2027 este un subiect discutat, sunt încă aspecte mai puțin clare. Care sunt obiectivele PAC, ce vizează, cui se adresează, ce trebuie să facem, cum atragem fonduri, ce proiecte am putea face, care sunt criteriile de eligibilitate și cum ne ajută concret propunerile Comisiei Europene sunt doar câteva dintre lucrurile ce par să aibă nevoie de lămuriri.

Dar, pentru început, poate că ar trebui să amintim care este bugetul PAC 2021-2027. Ei bine, propunerea Comisiei Europene pentru cadrul financiar multianual (CFM) aferent perioadei 2021-2027 include 365 de miliarde de euro pentru PAC. Vorbim de prețuri curente. Acest cuantum corespunde unei proporții medii de 28,5% din bugetul general al Uniunii Europene pentru perioada 2021-2027.

Ce înseamnă pentru România acest buget

Suma propusă pentru țara noastră nu este una mică, nici foarte mare, ce-i drept, dar ar ajuta dacă ne-am concentra să atragem acești bani. Astfel, suma pentru România este de 20,5 miliarde de euro, în care 13,3 miliarde de euro este destinată plăților directe, 363 de miliarde de euro sunt alocate pentru măsurile de sprijinire a pieței (FEGA), iar 6,7 miliarde de euro sunt alocate pentru dezvoltarea rurală (FEADR). Iată, așadar, banii pe care i-ar putea avea agricultura României și lumea satului românesc.

Care este rata de cofinanțare

Propunerea Comisiei Europene pentru cadrul financiar multianual (CFM) aferent perioadei 2021-2027 include și o rată de cofinanțare mai mare a statelor membre UE, de la aproximativ 85% FEADR, cât este în prezent, la o variație cuprinsă între 65 și 80%, ceea ce duce la 9,3 miliarde de euro buget total Pilon II.

Propunerea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) este ca pentru Pilonul II să se mențină alocarea din FEADR cel puțin la nivelul actualei perioade.

Care sunt alocările obligatorii pentru FEADR

Referitor la alocările minime și maxime prevăzute pentru FEADR se propun următoarele procente:

• Cel puțin 5% din total FEADR – LEADER;
• Cel puțin 30% intervenții adresate obiectivelor specifice de mediu și climă;
• Maximum 4% din total FEADR – finanțarea acțiunilor de asistență tehnică necesare pentru managementul eficient și implementarea Planului Strategic PAC.

Ce așteptăm cu toții prin PAC post 2020

Cu obiective ambițioase, planuri strategice minuțios elaborate și cu specialiști pe domeniile vizate, și rezultatele sunt pe măsură. Dar ce se așteaptă, în mod concret?

• Creșterea productivității și competitivității sectorului agroalimentar;
• Creșterea gradului de rezistență a exploatațiilor agricole la factorii climatici și asigurarea securității alimentare;
• Sporirea valorii adăugate a produselor agricole;
• Diminuarea dependenței fermierilor de veniturile obținute din producția agricolă prin realizarea unor producții integrate în fermele agricole în vederea reducerii variabilității veniturilor agricole;
• Creșterea veniturilor agricultorilor și populației din mediul rural;
• Atragerea tinerilor în agricultură;
• Sporirea gradului de asociere;
• Creșterea rolului cercetării în obținerea producției agricole în contextul schimbărilor climatice și utilizarea eficientă a resurselor din agricultură;
• Creșterea calității vieții în mediul rural.

Cum se poziționează România

Potrivit datelor MADR, „România consideră că valoarea adăugată a PAC ar putea să fie asigurată prin aplicarea unor măsuri care să aibă efect continuu și pozitiv respectiv o continuare și o consolidare a politicilor aplicate până în prezent și care să răspundă unor obiective aplicabile în mod unitar tuturor statelor membre“.

De asemenea, mai comunică ministerul agriculturii, „România consideră că obiectivele ar trebui să se axeze în direcția dezvoltării unei agriculturi inteligente și reziliente care să aibă în vedere păstrarea unui nivel de sprijin atractiv și să se plieze pe nevoile financiare ale fermierilor.“ Pe de altă parte, în noul context climatic și economic, se impune aplicarea unor instrumente adecvate de gestionare a riscurilor pentru a îmbunătăți rezistența fermierilor la crize provocate de volatilitatea prețurilor, fenomenele meteorologice nefavorabile, boli ale animalelor și alte cauze.

Care sunt propunerile pentru direcții de acțiune

În exercițiul financiar FEADR post 2020 sunt propuse anumite direcții de acțiune, respectiv:

• 35% sprijin pentru mediu și climă;
• 38% investiții în exploatații agricole, pomicole, în unități de procesare, servicii de bază în mediul rural, investiții non agricole;
• 8% instalarea tinerilor agricultori și înființarea de noi întreprinderi rurale;
• 6% cooperare și inovare;
• 9% sprijin pentru bunăstarea animalelor și instrumente de gestionare a riscurilor;
• 4% schimbul de cunoștințe, informare și asistență tehnică.

Ce conține pachetul de reformă PAC

Pentru ca toate aceste obiective să fie îndeplinite, iar rezultatele să fie pe măsura așteptărilor, există și un pachet de reformă PAC post 2020 ce conține trei propuneri legislative.

• Un regulament privind planurile strategice în domeniul PAC (în care sunt abordate plățile directe, intervențiile sectoriale și dezvoltarea rurală);
• Un regulament privind organizarea comună unică a piețelor (OCP unică);
• Un regulament orizontal privind finanțarea, gestionarea și monitorizarea PAC.

Simona-Nicole DAVID

Petre DAEA, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, a participat în data de 29 august 2019 la Conferința cu tema ”Politica Agricolă Comună – Prezent și viitor”, organizată la București, de Rețeaua Națională de Dezvoltare Rurală, din cadrul Autorității de Management pentru Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020. Alături de ministru s-au aflat secretarii de stat Daniel-Eugeniu Crunțeanu și Maricel Floricel Dima, precum și directori generali și experți din cadrul MADR.

Scopul conferinței a vizat informarea partenerilor sociali din sectorul agricultură, dezvoltare rurală și cercetare cu privire la prioritățile României pentru următoarea perioadă de programare și consultarea publicului țintă în vederea asigurării transparenței și participării active în procesul de elaborare a noului Plan Național Strategic în contextul noii Politici Agricole Comune (PAC) 2021-2027.

În deschiderea evenimentului, ministrul Petre DAEA a vorbit despre pașii parcurși până în prezent către noua PAC, pachetul de reformă PAC, rezultatele obținute în cadrul Președinției României la Consiliul UE, obiectivele comune ale PAC, precum și despre principalele direcții de acțiune avute în vedere în următoarea perioadă de programare. Ministrul Petre DAEA a precizat că este necesară continuarea și consolidarea politicilor aplicate până în prezent și care să răspundă unor obiective comune ale Statelor Membre.

„Astăzi am discutat despre Politica Agricolă Comună 2021-2027, cu cele trei regulamente aflate în discuție la nivelul Comisiei Europene, respectiv Planul Național Strategic, Regulamentul orizontal privind finanțarea, gestionarea și monitorizarea PAC și Regulamentul care vizează Organizarea Comună Unică a Piețelor. Este o etapă de lucru pentru definirea mecanismelor noastre de acțiune în perspectiva 2021-2027, pe baza acestor Regulamente. Se schimbă total conceptul noii PAC, se va trece de la conformitate la performanță. Sunt câteva principii valoroase de flexibilitate, de subsidiaritate pe care trebuie să le prelucrăm astfel încât să le folosim în sprijinul fermierilor noștri, pentru etapa următoare”, a afirmat ministrul Petre DAEA.  

În cadrul manifestării, reprezentanții MADR au prezentat cadrul general al Planului Național Strategic PAC, oportunitățile de finanțare în sectorul agricol și cele de finanțare a intervențiilor care vizează mediul și clima în contextul Planului Național Strategic, precum și Instrumente financiare – sprijin complementar pentru dezvoltarea spațiului rural.

Conferința a fost organizată prin proiectul “Organizarea de Conferințe Tematice în cadrul Planului de acțiuni ale Rețelei Naționale de Dezvoltare Rurală 2014-2020”, finanțat prin măsura de asistență tehnică din cadrul PNDR 2014-2020 și a fost prima dintr-un număr de patru astfel de evenimente care vor fi organizate în acest an.

Sursa: madr.ro

Mai mult ca oricând, anul acesta legătura dintre temele europene și produsul românesc este un subiect actual. Și nu doar pentru că, pentru jumătate de an, România a deținut președinția Consiliului Europei, ci mai ales că în acest an, 2019, se configurează viitoarea formă a pieței alimentare europene. Acum au loc dezbaterile pentru trasarea viitorului PAC 2021-2027. Tot acum se pregătesc măsurile impuse de o serie de regulamente ce privesc ambalajele, siguranța alimentară, ingredientele, legislație care, deși votată acum, își va produce efectele din 2020-2021. Diferența de timp dintre adoptare și aplicare are rolul de a permite adaptarea firmelor la noile cerințe.

Acestea au fost principalele teme de discuții în cadrul expoconferinței „Produsul Românesc“, cel mai apreciat eveniment dedicat preparatelor veritabile românești. O întâlnire anuală a procesatorilor și a producătorilor de produse agroalimentare din România. Scopul acesteia este de a clarifica ideile greșite despre conținutul alimentelor cât și consolidarea imaginii producătorilor de alimente, oferind publicului acces la informații reale, verificate, singurele care pot sta la baza unor alegeri corecte. „Am simțit că a venit momentul să demarăm o acțiune cu impact național pentru a încuraja consumul inteligent și echilibrat de alimente și pentru a demonta știrile false despre acestea. Este momentul să punem punctul pe i în sensul unei mai bune înțelegeri a felului în care sunt produse alimentele pe care ei le găsesc la raft, oferind răspunsuri avizate la întrebări precum «Ce conțin alimentele?», «Care sunt efectele negative asupra sănătății în cazul consumului produsului x»?“, a declarat Claudia Bocean, general manager RO.aliment, inițiatorul campaniei. În cadrul expoconferinței Produsul Românesc a fost organizat și concursul Ora de bun gust, creat din dorința de a premia excelența în materie de gusturi și preparate veritabile românești. Fiecare produs a fost încadrat în categorii specifice precum produse lactate, preparate din carne, dulciuri și produse de patiserie. Printre trofeele oferite în cadrul evenimentului au fost acordate și premii speciale din partea unui juriu specialist pentru produsele care au îndeplinit cerințele privind inovația și sănătatea.

Să înțelegem mai bine alimentele

Campania „Să înțelegem mai bine alimentele“ durează pe o perioadă de 6 luni și a debutat pe 7 iunie în Mall Promenada, unde timp de două zile au fost organizate zone de sampling și vânzare produse, workshopuri și „școala pentru presă“, zonă special amenajată pentru copii și demonstrații. Activități similare vor avea loc și în Constanța, Cluj și Iași. Printre companiile care susțin campania „Să înțelegem mai bine alimentele“ se numără CRIS-TIM, Aldis, Comtim, Zuzu Divin, Eco Extract, Five Continents, Perutnina, Ital Prod, Meșteșugari de Gusturi, Mirdatod, Olympus, Tano Prod, Zimbria și Napolact, împreună cu asociațiile profesionale Asociația Română a Cărnii (ARC), Asociația Patronală Română din Industria Laptelui (APRIL), ROMALIMENTA, Asociația pentru Promovarea Alimentului Românesc (APAR), Asociația Specialiștilor din Morărit – Panificație din România (ASMP), Federația Națională a Degustătorilor Autorizați (FNDA)și Institutul Național de Cercetare Dezvoltare pentru Bioresurse Alimentare (IBA).

Ruxandra HĂBEANU