reclama youtube lumeasatuluitv

Scrisoarea reprezentanților Camerelor agricole și organizațiilor profesionale agricole din Republica Cehă, Ungaria, Polonia, Slovacia, România, Letonia, Lituania, Estonia și Croația, către Comisia Europeană privind revizuirea directivei privind utili

Conform prevederilor din Strategia ”De la Fermă la Furculiță” Comisia Europeană ia măsuri suplimentare pentru a reduce utilizarea generală a pesticidelor chimice cu 50 % și utilizarea pesticidelor mai periculoase, cu 50 % în întreaga UE până în 2030. După cum se precizează în documentul Comisiei, punctele de plecare diferite și diferențele de potențial de îmbunătățire între statele membre ar trebui recunoscute în mod corespunzător. Reprezentanții organizațiilor sus-menționate cred cu tărie că trebuie luate în considerare diferitele puncte de plecare ale statelor membre, solicitând, prin urmare, Comisiei să își țină promisiunile.

Toate țările noastre utilizează cantități sub media UE de substanță activă la hectar, multe dintre acestea ar trebui să reducă consumul de pesticide la sub 1 kilogram sau chiar 0,35 kilograme de substanță activă la hectar. O reducere strictă ar face țările noastre să fie complet necompetitive cu țările din Europa de Vest și cu restul lumii, dependente de importuri și în totală nesiguranță alimentară. Țările noastre ar fi discriminate și sancționate în mod disproporționat. În aceste vremuri incerte de conflict de război chiar peste granițele Uniunii Europene, cu un impact negativ asupra UE și a piețelor alimentare mondiale, siguranța alimentelor, accesul la alimente și prețurile la alimente, subliniem că discriminând aproape jumătate din țările Uniunii Europene în acest fel nu ar face decât să înrăutățească situația.

Obiective foarte ambițioase și, în același timp obligatorii, stabilite la nivel național ar duce, de asemenea, la creșterea costurilor de producție pentru fermieri (monitorizare mai strictă, randamente reduse), creșterea prețurilor la alimente și creșterea importurilor din țări terțe, ceea ce este în contrast puternic cu eforturile actuale de a consolida independența Uniunii Europene față de importurile din țări terțe și nevoia siguranței alimentare, a securității alimentare și a suveranității în Europa, în contextul războiului în curs din Ucraina. Toate acestea în momentul în care sute și mii de fermieri din UE se luptă deja cu o creștere bruscă a costurilor de producție. Se suține pe deplin conceptul de reducere a riscurilor și eliminarea celor mai riscante pesticide și înlocuirea lor cu alternative mai sigure. Se consideră că modalitatea eficientă de reducere a impactului utilizării pesticidelor este o abordare bazată pe analiza riscurilor, prin utilizarea eficientă a pesticidelor, utilizând, de exemplu, instrumente IPM sau agricultură de precizie, mai degrabă decât procente fixe de reducere. Prin urmare, statelor membre ar trebui să li se permită să aleagă acțiuni pentru atingerea acestor obiective la nivel național.

Reprezentanții Camerelor și organizațiilor agricole speră ca CE să își țină promisiunile și să țină seama de situația acestora.

De asemenea, se dorește să se susțină o nouă amânare a depunerii propunerii, din iunie 2022 până în al patrulea trimestru al anului 2022, pentru a reflecta mai bine în propunerea viitoare situația geopolitică actuală din Ucraina, al cărei impact asupra sectorului agroalimentar european nu este încă pe deplin cunoscut.

Sursa: Reprezentanți ai Camerelor și organizațiilor agricole din Cehia, Ungaria, Polonia, Slovacia, România, Letonia, Lituania, Estonia și Croația.

Directivele UE și Planul Național Strategic. Posibilități de reducere a necesarului de îngrășăminte chimice

Preocuparea fermierilor de a reduce până în 2030 consumul de îngrășăminte chimice cu 20-25% fără a diminua nivelul și calitatea recoltelor se poate înfăptui prin:

a) Întocmirea de asolamente raționale, cu o multitudine de culturi din care să nu lipsească leguminoasele pentru boabe și sola amelioratoare cu graminee și leguminoase perene. Dacă luăm în considerare numai sola amelioratoare, aceasta este echivalentă cu administrarea a 40-50 t/ha gunoi de grajd. După 3 ani de cultivare a lucernei se acumulează în sol 200-300 kg/ha azot organic care este folosit pe parcursul a 3 ani 55%, 27%, 22%. Un astfel de asolament reduce necesarul de azot cu 30-50% și de fosfor și potasiu, cu 20-40%.

b) Aplicarea gunoiului de grajd care în medie conține 0,50% azot, 0,25% P2O5, 0,60% K2O și asigură, în bună măsură, necesarul de elemente nutritive pentru plante pe 2-3 ani folosindu-se astfel:

                   N         P2O5    K2O

Anul I    0,35%    0,45%    065%

Anul II   0,25%    0,15%    0,15%

Anul III   0,10%    0,05%    0

Total      0.70%    0,65%    0,80%

Din păcate, efectivele de animale au scăzut, iar gestionarea gunoiului nu prea se face gospodărește, folosindu-se pe suprafețe reduse.

c) Folosirea resturilor vegetale este sursa cea mai sigură și mai ieftină pentru asigurarea plantelor cu elemente nutritive.

Se obțin 3-4-5 t/ha resturi vegetale care conțin 0,6-0,7% azot, 025-0,30% P2O5 și 1,2-1,5 K2O. Ele trebuie tocate cât mai mărunt, repartizate uniform pe suprafața terenului și încorporate în sol până la 12-15 cm adâncime pentru a asigura descompunerea aerobă cu formarea de humus și elemente nutritive.

Resturile vegetale tratate cu BACTO FIL 10 asigură o mai bună descompunere și furnizarea de nutrienți, reducând necesarul de îngrășăminte cu azot cu 30-50%.

d) Folosirea îngrășămintelor verzi semănate în cultură principală sau în miriște, de regulă, din plante leguminoase, (de exemplu mazărichea) asigură 30-100 kg/ha azot, 10-35 kg/ha P2O5 și 30-120 kg/ha K2O.

e) Folosirea culturilor verzi semănate după culturile principale între 1 august – 1 octombrie și care se pot menține pe teren până în luna martie, anul viitor, pe lângă alte multiple avantaje au și proprietatea de a asigura masa vegetală din care, prin descompunere, se obțin humus și elemente nutritive.

f) Aplicarea îngrășămintelor foliare prin acțiunile lor asupra activității sistemului radicular al plantelor determină creșterea valorificării îngrășămintelor azotate cu 6-18% și a celor fosfatice cu 6-9%.

g) Prezența humusului în sol, realizat din descompunerea aerobă a materialului vegetal obținut de la leguminoase 570 kg/ha și de la cereale 420 kg/ha humus.

Prin mineralizarea humusului rezultă azot și fosfor.

Fiecare unitate Indice azot (IN) eliberează 25-30 kg/ha azot în anii secetoși, 50-60 kg/ha azot în anii cu precipitații medii și 80-100 kg/ha azot în anii ploioși.

h) Metodele de fertilizare contribuie la reducerea necesarului de îngrășăminte chimice în felul următor:

– la fertilizarea clasică randamentul de utilizare a îngrășământului este 15-30%;

– la aplicarea îngrășămintelor cu eliberare controlată randamentul este 50-60%;

– când se asociază cu îngrășăminte foliare, cu biostimulator randamentul este 80-90% și doza de azot se poate reduce la 1/3 sau la ½.

i) Menținerea solului cu grad de afânare favorabil activității microorganismelor; se pot asigura cantități de azot de 10-30 kg/ha prin fixarea liberă, 70-90 kg/ha prin fixarea asociativă și de 60-300 kg/ha prin fixare simbiotică.

j) Efectuarea arăturii în vară, spre deosebire de arătura de toamnă, asigură creșterea conținutului în nitrați de 3-6 ori și în fosfor de 3-5 ori.

Este important este să fie evitate orice pierderi de elemente nutritive prin levigare, prin volatilizare sau prin eroziune.

Folosind numai o parte dintre aceste posibilități se pot asigura recolte competitive cu mai puține îngrășăminte chimice.

Prof. dr. ing. Vasile POPESCU