Adama Sultan iulie 2020
update 25 Sep 2020

Cea de a 3524-a reuniune a Consiliului Uniunii Europene (Agricultură și Pescuit)

În data de 06 martie 2017, secretarul de stat Alexandru Potor a participat la cea de a 3524-a reuniune a Consiliului Uniunii Europene (Agricultură și Pescuit) - Bruxelles. Pe ordinea de zi s-a aflat propunerea de regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind instituirea unui plan multianual pentru speciile pelagice mici din Marea Adriatică, precum şi un schimb de opinii ce vizează PAC după 2020.

În cadrul Comitetului Special Agricol (CSA) din data de 27 februarie a.c. a fost pregătită agenda Consiliului din 6 martie. Președinția malteză a comunicat un document pentru reuniunea CSA având ca temă Viitorul Politicii Agricole Comune (PAC), în care sunt menționate și întrebările pentru dezbaterea din Consiliu.

Acestea sunt axate pe cele mai eficace căi de abordare a priorităţilor noii PAC, precum şi pe ipoteza unui exercițiu de redistribuire (reechilibrare) între primul și cel de-al doilea pilon PAC pentru a răspunde adecvat acestor priorități

Prioritățile menționate de Președinția malteză (în documentul CSA) sunt: construirea capacității de rezistență a PAC (managementul riscurilor, accesul la instrumente financiare, competitivitate și inovare etc.), răspunsul la provocările de mediu (Agenda 2030 pentru Dezvoltare Durabilă), asigurarea transferului între generații (transferul de cunoștințe, instruire, reducerea poverii administrative), menținerea orientării către piață, întărirea poziției fermierilor, simplificarea PAC.

România susține propunerea Președinției de a iniția o dezbatere privind perspectivele Politici Agricole Comune post 2020.

România este de acord cu prioritățile prezentate de Președinție, apreciind în mod deosebit importanța continuării promovării unor măsuri pentru gestionarea riscurilor în agricultură, creșterea competitivității în paralel cu asigurarea reînnoirii generațiilor prin asigurarea accesului la finanțare, precum şi găsirea unui echilibru corect între deschiderea de noi piețe și protejarea sectoarelor sensibile.

De asemenea, România consideră că prin intermediul unor astfel de acțiuni politica de dezvoltare rurală poate contribui la creșterea economică durabilă la nivelul zonelor rurale din UE.

În ceea ce privește primul pilon, România susține convergența plăților pentru eliminarea decalajelor între Statele Membre privind cuantumul la ha, precum și menținerea după 2020 a schemelor de plăți directe actuale, inclusiv sprijinul cuplat.

În completarea priorităților identificate de Președinție, România propune includerea și a următoarelor priorități:

1. Creșterea viabilității și vitalității zonelor rurale: prin centrarea sprijinului Uniunii pentru investiții în zonele rurale în vederea dezvoltării afacerilor, serviciilor publice și private și a infrastructurii, totodată cu accent pe crearea de locuri de muncă, creșterea economică, ecologică și favorabilă incluziunii.

Toate acestea ar trebui să fie asigurate pentru inițiativele care încurajează o agricultură și o economie rurală competitivă și diversificată.

Ne dorim ca politicile europene să fie concentrate pe promovarea calității vieții în zonele rurale și să răspundă nevoilor tinerilor din mediul rural în ceea ce privește diversificarea, locurile de muncă și facilitarea reînnoirii generațiilor.

Sprijinul Uniunii trebuie să consolideze legăturile rurale-urbane și să alinieze dezvoltarea durabilă a zonelor rurale în concordanță cu cea a zonelor urbane.

2. Consolidarea guvernării locale în mediul rural: prin creșterea capacității administrative și eficacitatea structurilor care guvernează la nivel regional și local și a grupurilor bazate pe comunitate.

Având în vedere succesul la nivel european al abordării LEADER, precum și abordările PAC 2014-2020 privind importanța Parteneriatului european de inovare pentru agricultură, este necesar ca inițiativele promovate de jos în sus la nivel local să fie implementate într-un mod mult mai eficient și inovativ pentru mobilizarea potențialului rural.

***

În marja Consiliului, secretarul de stat Alexandru Potor a avut o întâlnire cu preşedintele COPA COGECA, Thomas Magnusson şi cu Secretarul General, Pekka Pesonen.

Cu această ocazie, s-au discutat subiecte privind utilizarea neonicotinoidelor în agricultură, avantajele asocierii şi importanţa reprezentativității la nivel european în cadrul COPA COGECA, susţinerea pe care o poate acorda COPA COGECA pentru lărgirea infrastructurii secundare de irigaţii etc.

Sursa madr.ro

LAPAR va participa la cea de-a 9-a Ediție a Forumului privind Viitorul Agriculturii - Bruxelles

O delegație a Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România, condusă de către domnul Președinte - Laurențiu BACIU, va participa la cea de-a 9-a Ediție a Forumului privind Viitorul Agriculturii ce va avea loc în data de 22 martie, 2016 la The Square, în Bruxelles. Evenimentul este organizat anual de către Organizația Europeană a Proprietarilor de Teren (ELO), organizație la care LAPAR este membră, în parteneriat cu compania Syngenta.

Acest Forum va fi primul organizat după adoptarea de către lideriimondiali în septembrie 2015 a Obiectivelor de Dezvoltare durabilă ONU (Sustainable Development Goals, SDGs).

Tema Forumului din acest an va fi „The Sustainable Development Goals implementation: no time for business as usual”. Forumul privind Viitorul Agriculturii din acest an se va concentra asupra implicațiilor adoptării Obiectivelor de Dezvoltare durabilă ONU pentru agricultură și mediului înconjurător din Europa și în lume.

Temele abordate vor fi: Care sunt pașii necesari pentru punerea în practică a agendei Obiectivelor de Dezvoltare durabilă stabilite de ONU? Putem să ne desfășurăm businessul la fel ca până în prezent în contextul provocărilor sociale, de mediu și economice?

Fostul Comisar European pentru Mediu, Janez POTOČNICK, Președintele Forumului privind Viitorul Agriculturii va aduce împreună la această ediție Comisarii Europeni și experți internaționali pentru a dezbate aceste întrebări.

De asemenea, delegația LAPAR va mai avea întâlniri cu: o parte dintre Europarlamentarii români, dar și cu reprezentanții Cabinetului Comisarului European Phil Hogan.

Sursa:

Problematica zonelor montane, dezbătută la Bruxelles

La începutul lunii noiembrie Euromontana a organizat, la sediul Delegaţiei Regiunii Lombardia din Bruxelles, adunarea generală anuală şi conferinţa „Cum susţinem antreprenoriatul inovator în zona montană?“

Criteriile de aplicare a menţiunii facultative de calitate „Produs montan“

Adunarea Generală a avut loc sub conducerea preşedintelui Euromontana, Juan Antonio Guttierez (Spania). Un punct important care a fost discutat a fost legat de stadiul negocierilor privind adoptarea de către CE a Actului delegat ce va defini criteriile de aplicare a menţiunii facultative de calitate „Produs montan“ conform Regulamentului 1.151/2012 privind sistemele din domeniul calităţii produselor agricole şi alimentare (UE). Printre problemele dezbătute s-au numărat provenienţa materiei prime, transformarea ei, derogări permise, calendarul dezbaterilor, acţiunile ce vor fi întreprinse de Euromontana.

„Agricultura este şi va rămâne principala ocupaţie a locuitorilor de la munte, dar condiţiile climatice, de relief, de calitate a terenului, dimensiunile exploataţiilor agricole nu permit generarea de venituri suficiente ca să fie viabilă din punct de vedere economic. Toate politicile trebuie să vină cu un pachet suplimentar de stimulare şi a altor activităţi economice. Mă refer aici la dezvoltarea agroturismului care poate aduce venituri complementare agriculturii şi ar putea stabiliza veniturile unei exploataţii agricole din zona montană, creând şi posibilitatea desfacerii unei părţi din producţia agricolă prin intermediul agroturismului şi cu nişte preţuri mult mai bune.

Cunoaşterea produsului montan ca produs de calitate

Euromontana a venit cu o serie de propuneri privind cunoaşterea produsului montan ca unul de calitate. Acest produs se regăseşte în noul pachet de calitate al Comisiei Europene. Reglementarea 1.151 din 2012 prevede posibilitatea ţărilor cu munţi să introducă un aşa-zis pachet produs montan care să se regăsească pe etichetă, pe adevăratele produse de munte şi într-un fel să vină în sprijinul consumatorilor care să fie convinşi că, atunci când achiziţionează un produs cu eticheta «Produs montan» acesta provine din zona de munte şi, în acelaşi timp, creează posibilitatea producătorului din zona de munte să îl comercializeze la un preţ mai mare. Bătălia este mare, presiunea zonelor joase este mai mare, fiind un sistem concurenţial, iar noi suntem interesaţi ca eticheta «Produs montan» să fie pusă pe adevăratele produse de munte. Pornim cu produsele tradiţionale din lapte şi carne care se produc în zona montană. Aici nu va intra laptele adus din altă parte. Laptele şi carnea trebuie să provină de la animale crescute în zona de munte şi procesate în unităţi din zona de munte.

Comisia este în curs de adoptare a normelor de aplicare a acestui regulament, care va reglementa în mod foarte clar provenienţa materiei prime, procesul tehnologic şi existenţa unităţilor de transformare în zona montană pentru că sunt tot felul de presiuni din partea ţărilor occidentale de a extinde distanţa până la unităţile de procesare la 50 km în afara zonei montane. Pe de altă parte, există presiunea, pe undeva justificată, de provenienţă a materiei prime şi a hranei animalelor care furnizează materia primă care trebuie să fie din zona montană. Sunt presiuni să se accepte ca un anumit procent din hrană să fie şi din alte zone. Pe undeva ar fi justificat la creşterea porcilor, dar în România acest sector nu este reprezentativ pentru zona montană. Noi ne referim la creşterea vacilor de lapte şi carne, la ovine şi caprine şi la unităţile de procesare“, ne-a declarat dr. ing. Dănuţ Gîţan – membru în board-ul Euromontana şi consilier în cadrul Ministerul Agriculturii şi Dez­voltării Rurale, punct de lucru Centrul de Formare şi Inovaţie pentru Dezvoltare în Carpaţi (CEFIDEC) Vatra Dornei.

Dănuţ Gîţan a precizat că în România sunt şi în prezent produse montane dar, prin aplicarea Regulamentului european apărut în 2012, vor dispărea din produsele etichetate „Produs montan“ laptele şi carnea din import folosite în fabricile de procesare amplasate în zona de munte. Agenda discuţiilor în cadrul parteneriatului Green Mountain s-a bazat pe adoptarea în cadrul Euromontana a unei platforme ce va avea ca scop susţinerea zonelor montane din sud-estul Europei, grupând 13 parteneri din ţări aparţinând spaţiului sud-est european şi care doresc să propună, după implementare, un model de dezvoltare durabilă a zonelor montane din aceste ţări.

„Pentru munte este foarte important ca omul să rămână în aceste locaţii. Un munte fără locuitori va fi un munte sălbăticit, unde vom găsi floră şi faună de tot felul, dar nu vom găsi munţi vii.“

Convenţia europeană a munţilor din 2014 – „Anul internaţional al agriculturii familiale“

În cadrul Conferinţei „Cum susţinem antreprenoriatul inovator în zona montană?“ organizată în parteneriat cu Guvernul Ţării Bascilor (Spania) la Comisia Europeană – Comitetul Economico-Social European, lucrările s-au desfăşurat pe trei secţiuni: antreprenoriat şi inovaţie în munţi – observaţii teritoriale şi iniţiative; exemple inovatoare de succes; cum sprijinim antreprenorii în eforturile lor? Printre temele abordate s-au numărat: Explorarea potenţialului întreprinderilor din zona montană cu scopul de a contribui la creşterea economică şi a locurilor de muncă de factură inovantă; Identificarea inovaţiilor existente în munţi în vederea stabilirii şi adaptării politicilor de susţinere ale acestora (bazate pe exemple de proiecte concrete); Prezentarea diferitelor iniţiative prin care a fost sprijinit antreprenoriatul în zona montană pentru domeniile: educaţie, susţinere. În finalul Conferinţei s-a stabilit ca organizarea Convenţiei europene a munţilor din 2014 – „Anul internaţional al agriculturii familiale“ să aibă loc în Bilbao, Spania. Euromontana este asociaţia europeană pentru cooperare în zonele montane, cu membri din 20 ţări şi care are ca scop promovarea unei dezvoltări agricole şi rurale durabile în aceste regiuni.

Conform dr. ing. Dănuţ Gîţan, România face parte din Euromontana de aproape 20 de ani, prima organizaţie înscrisă fiind CEFIDEC Vatra Dornei. Între timp au aderat mai multe organizaţii din ţară, dintre care câteva din Bazinul Dornelor, cum ar fi Federaţia Agricultorilor de Munte, Forumul Montan din România, Asociaţia Naţională Euromontana şi din restul ţării, cum este Federaţia crescătorilor de ovine din zona montană, Agrom Ro Mureş, Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Horezu, judeţul Vâlcea.

Silviu Buculei

Comisarul european Dacian Cioloş s-a întâlnit cu agricultorii europeni care au protestat la Bruxelles

Agricultorii adunaţi în faţa sediului Parlamentului European (PE) din Bruxelles l-au primit marţi cu aplauze şi clopoţei pe comisarul european pentru agricultură, Dacian Cioloş, când acesta venit să discute cu protestatarii sosiţi din toată Europa în circa 800 de tractoare.

'Sectorul laptelui este, pentru mine, un sector prioritar. Nu vom rezolva problemele de pe azi pe mâine', le-a spus Dacian Cioloş celor circa 250 de manifestanţi care se mai aflau marţi la prânz în cortul masiv în care protestatarii şi-au petrecut noaptea.

'Cu cotele am văzut că erau totuşi probleme. Este începutul introducerii noului pachet al laptelui, cu contracte privind cantităţile şi preţurile, trebuie să vedem cum va răspunde sectorul. Îmi iau angajamentul să vin, înainte de finalul mandatului meu, cu o analiză mai precisă a sectorului şi poate cu propuneri, nu mi-am uitat angajamentul. Am cerut un studiu unor experţi independenţi pentru a pune pe masă propuneri până la jumătatea lui 2013, idei mai adaptate la sectorul laptelui, iar voi puteţi participa la această analiză', a spus comisarul european pentru agricultură, la microfon în faţa agricultorilor europeni veniţi la Bruxelles la apelul European Milk Board (EMB).

Oficialul european a precizat însă că trebuie să se ţină cont de procesul decizional al UE şi ca ideile noi să se discute cu participarea tuturor, Comisia Europeană, Consiliul UE şi Parlamentul European. 'Trebuie să se ţină cont de diversitatea situaţiilor în UE şi să aducem răspunsuri structurale în materie de gestiune de către pieţe a transparenţei asupra preţurilor. Să ţinem cont de situaţia celor care au investit mult. Ascult ideile voastre privind transparenţa şi monitorizarea preţurilor şi îmi iau angajamentul să le analizez. Nu există o soluţie de-a gata, ci un proces pentru a soluţiona problemele nu doar pentru unul sau doi ani, ci un răspuns pe termen mai lung', a mai spus Dacian Cioloş.

După întrevederea cu comisarul european Dacian Cioloş, încheiată în jurul orei 12:00, agricultorii europeni au început să părăsească Piaţa Luxemburg, pe care o ocupaseră de luni după-amiază, deşi iniţial anunţaseră că protestul va lua sfârşit la ora locală 13:00. Luni seară protestatarii au stropit cu lapte forţele de poliţie care au montat garduri cu sârmă ghimpată în zonele de acces spre Parlamentul European, precum şi pereţii de pe strada Treves ai instituţiei, şi au dat foc unor diverse obiecte.

Cu toate acestea, în ciuda faptului că au avut loc unele scurte ciocniri cu forţele de ordine, nu s-au înregistrat violenţe deosebite. Singurul care a avut de suferit în mod serios a fost traficul în cartierul european, în condiţiile în care mai multe străzi au fost efectiv blocate de tractoare circa 24 de ore.

Sursa AGERPRES

  • Publicat în Social

Ministrul Agriculturii merge la Paris şi Bruxelles în perioada 6 - 8 noiembrie

În perioada 6-8 noiembrie 2012 o delegaţie a Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale condusă de ministrul Daniel Constantin va efectua o deplasare la Paris, Franţa şi Bruxelles, Belgia.

Astfel, la Paris, ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, se va întâlni cu omologul său francez, Stéphane Le Foll, pentru a avea un schimb de opinii privind reforma Politicii Agricole Comune.

Din data de 7 noiembrie 2012 delegaţia Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale se va afla la Bruxelles, Belgia, unde ministrul Agriculturii va avea întâlniri cu comisarii europeni – Dacian Cioloş, comisar pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală şi cu Maria Damanaki, comisar pentru Afaceri Maritime şi Pescuit.

Sursa MADR

Abonează-te la acest feed RSS