ipso martie2021    reclama youtube lumeasatuluitv
update 5 Mar 2021
Lumea Satului

Lumea Satului

Putere suplimentară pentru încărcătoarele cu braț telescopic JCB seria III pentru modelele cu transmisie DualTech VT

JCB lansează o nouă gamă de încărcătoare cu braț telescopic cu motoare mai puternice care îndeplinesc norma de poluare Stage V și oferă transmisia patentată JCB DualTech pe mai multe modele.

Transmisia premiată, care combină acționarea hidrostatică pentru viteze reduse și acționarea mecanică directă PowerShift la viteze mai mari pentru performanțe și versatilitate maxime nu mai este dedicată doar încărcătoarelor cu braț telescopic din gama de vârf – făcând-o accesibilă mai multor fermieri. Acum transmisia JCB DualTech se găsește în premieră și pe versiunile AGRI Super și pe modelul JCB 532-60 – versiunea cea mai mică de încărcător cu braț telescopic din seria III.

Noile actualizări aduse încărcătoarelor cu braț telescopic includ:

  • Echipările AGRI, AGRI Super, AGRI Xtra sunt doar pentru modelele cu motor de 109, 130 și 150 cai putere.
  • Transmisia JCB DualTech VT este acum disponibilă pentru mai multe modele, inclusiv pentru noul model 532-60 AGRI Super.
  • Transmisia cu viteză maximă de 40 km/h este acum standard pentru modelele de 6, 7 și 9,5 m.
  • Noua funcție de oprire automată Auto Stop elimină consumul inutil de motorină când motorul este lăsat la ralanti.

John Smith, directorul general al diviziei agricultură a JCB, a declarat: „Transmisia DualTech VT a avut un succes imens pe încărcătoarele cu braț telescopic din gama de vârf și acum o facem mai accesibilă pentru o gamă mai largă de utilaje agricole, fiind adăugată la pachetul de echipare AGRI Super și pentru modelul JCB 532-60 de 3,2 tone și 6 metri, lansat la începutul anului 2020. Experiența utilizatorilor și datele din sistemul telematic JCB LiveLink ne-au confirmat faptul că această transmisie versatilă și capabilă crește productivitatea și reduce consumul de combustibil. Este, de asemenea, ușor de utilizat și îmbină cu succes beneficiile ambelor sisteme de transmisie, hidrostatică și mecanică.“

Noile motoare Stage V

Noile încărcătoare cu braț telescopic JCB sunt echipate cu motorul JCB 448 DieselMAX de 4,8 litri, cu o unitate compactă de post-tratare a gazelor de eșapament, pentru a îndeplini norma de poluare Stage V din UE, iar puterea dezvoltată este corelată cu nivelul de echipare AGRI, AGRI Super și AGRI Xtra.

La echiparea AGRI, puterea de 109 cai putere (81 kW) și cuplu de 516 Nm rămân neschimbate; pentru echiparea AGRI Super există un plus de 5 cai putere, până la 130 cai putere și  un cuplu de 550 Nm; iar pentru echiparea AGRI Xtra, motorul primește de la 5 cai putere până la de 150 cai putere, dar și o creștere de 7% a cuplului maxim la 600 Nm pentru performanțe de neegalat.

John Smith a spus: „Aceste motoare fiabile au fost proiectate pentru a corespunde celor mai noi norme de poluare din UE, care elimină în același timp recircularea gazelor de eșapament (EGR) și turbina cu geometrie variabilă, aceasta din urmă fiind înlocuită cu o turbină Wastegate controlată electronic. În același timp, caracteristicile de performanță și intervalul de revizie au fost menținute, iar tehnologia avansată de tratare a gazelor de eșapament într-o singură unitate care combină SCR și DPF montată sub capacul motorului. Capătul țevii de eșapament a fost modificat, ceea ce face ca încărcătorul cu braț telescopic să ofere cea mai bună vizibilitate.“

Eficiența de ardere a combustibilului în motorul DieselMAX contribuie atât la reducerea  tratamentului  ulterior (a gazelor), cât și la un consum redus de combustibil, la care contribuie și funcția de oprire automată Auto Stop care oprește motorul după o perioadă în care acesta se află la ralanti, eliminând risipa de combustibil.

Gama de încărcătoare cu braț telescopic

Noua gamă pornește de la încărcătorul cu braț telescopic JCB 532-60 AGRI, care rămâne echipat cu motorul de 109 cai putere (81 kW), dar are transmisia JCB TorqueLock 4 cu patru trepte de viteze și cu blocare a convertorului de cuplu pentru eficiență ridicată.

Acestui model i se alătură noul model 532-60 AGRI Super, care are un motor de 130 cai putere (97kW) și transmisia hidro-mecanică DualTech VT, care îmbină perfect finețea transmisiei hidrostatice și eficiența transmisiei mecanice, la un preț scăzut, ceea ce aduce echipamentul în atenția fermelor zootehnice de dimensiuni medii.

În partea superioară a gamei din punctul de vedere al performanței se află încărcătorul cu braț telescopic 560-80 AGRI Super care este ideal pentru manevrarea produselor în vrac. Acesta beneficiază de o transmisie PowerShift cu patru trepte de viteză.  În noua echipare AGRI Xtra, modelul beneficiază de  motorul cu 150 cai putere și de două tipuri de transmisie JCB AutoShift cu șase trepte sau JCB DualTech VT.

Toate celelalte modele din gamă – 538-60, 532-70, 542-70 și 536-95 – sunt disponibile cu echiparea AGRI cu motor de 109 cai putere și cu transmisie JCB TorqueLock 4. Pentru echiparea AGRI Super cu motor de 130 cai putere se poate opta pentru transmisiile: PowerShift cu patru trepte de viteză, AutoShift cu șase trepte de viteză sau JCB DualTech VT. Pentru echiparea de top AGRI Xtra care are motorul de 150 cai putere se poate opta pentru transmisia AutoShift cu șase trepte de viteză sau  JCB DualTech VT.

Versiunile AGRI Super și AGRI Xtra echipate cu transmisia AutoShift ale modelelor 542-70 și 536-95 sunt disponibile și cu sistemul „sway“ de păstrare a șasiului în poziție orizontală pe teren neuniform pentru extinderea în siguranță a brațului. Viteza maximă de 40 km/h este acum standard pe versiunile de 6 m, 7 m și de 9,5 m pentru deplasare rapidă pe drum datorită unei noi combinații de transmisie PowerShift cu patru trepte de viteză  și de punți pentru echipările AGRI Super.

Caracteristici și opțiuni standard

Toate încărcătoarele cu braț telescopic JCB seria III vin acum cu un joystick de comandă montat la îndemână, oferind confort maxim în cabina Command Plus, care are vizibilitate completă și un spațiu interior generos.

Aerul condiționat este opțional pe echipările AGRI și AGRI Super, iar la echiparea AGRI Xtra sistemul de aer condiționat standard poate fi îmbunătățit cu control automat al temperaturii.

La echiparea AGRI Super se adaugă suspensia JCB Auto Smooth Ride pentru brațul telescopic și opțiunea de a monta până la 11 lumini de lucru cu LED pentru luminozitate maximă în jurul mașinii, dotare standard la echiparea AGRI Xtra care include și diferențial autoblocabil pentru puntea față, protecție anti praf și murdărie între secțiunile brațului și puncte de gresare centralizate în partea din spate la versiunile de 7 metri și 8 metri.

John Smith a mai specificat: „Prin alinierea gamei de încărcătoare agricole JCB cu puterea motorului și simplificarea nivelurilor de echipare, fermierilor le va fi mai ușor să aleagă modelul cu raportul ideal dintre capacitate și înălțimea de ridicare, putere și performanță, caracteristicile și opțiunile care se potrivesc cel mai bine nevoilor și bugetului lor. Cu transmisia variabilă JCB DualTech disponibilă pe mai multe modele, mai mulți clienți pot profita acum de această tehnologie extrem de eficientă, versatilă și ușor de utilizat, singura transmisie hidromecanică pentru încărcătoare cu braț telescopic care combină precizia hidrostatică pentru viteze mici cu randamentul ridicat al transmisiei mecanice pentru viteze mai mari, oferind mai mult decât alte încărcătoare cu transmisie hidrostatică disponibile.“

Caracteristici tehnice încărcătoare cu braț telescopic JCB seria III Stage V:

  • Motor: JCB DieselMAX de 4,8 litri
  • Normă de poluare: Stage V – unitate unică DPF/SCR sub capacul motorului
  • Putere: Agri Xtra – 150 cai putere
  • Agri Super – 130 cai putere
  • Agri – 109 cai putere
  • Transmisii:

DualTech VT – 40km/h multi-mod hidrostatic până la 19 km/h, acționare automată directă cu 3 trepte la viteză maximă.

AutoShift 6 – 40 km/h cu 6 trepte de viteză manual/auto PowerShift cu blocarea convertorului de cuplu

PowerShift 4 – 40 km/h Powershift manual cu 4 trepte de viteză (JCB 560-80 – 33 km/h, în funcție de anvelope)

TorqueLock4 – schimb de viteză manual cu 4 trepte de viteză de 40 km/h cu blocare a convertorului de cuplu

Modelele prezentate urmează a fi introduse în portofoliul NHR Agropartners, unic distribuitor al utilajelor agricole JCB în România, pe parcursul anului 2021.

Cheescake cu rodie

Pentru noi, rodia este un fruct exotic pe care îl consumăm cu precădere în lunile de iarnă, atunci când apare pe rafturile din supermarket. Însă, în ultimii ani, rodiul, arbustul care oferă rodiile, a început să fie tot mai cultivat și la noi în țară, ce-i drept mai mult ca plantă de grădină, însă există și studii pentru descoperirea de soiuri care să se preteze climei din România.

Aspectuoase, gustoase și sănătoase, rodiile pot fi consumate în stare crudă, dar există numeroase rețete în care semințele de rodie pot fi incluse. Cel mai întâlnit este sucul de rodie, dar și sosurile ori salatele cu verdețuri sau cu fructe în care se adaugă și câteva semințe de rodie. În rețetele orientale este folosită în asociere cu vinetele, couscous-ul ori peștele.

Însă de data aceasta vă propun o rețetă dulce, cheescake cu rodie.


- Pentru blat avem nevoie de:

  • 150 g de biscuiți digestivi sau simpli
  • 80 g de unt la temperatura camerei

- Pentru cremă avem nevoie de:

  • 2 gălbenușuri
  • 90 g de zahăr fin
  • 200 g de ricotta
  • 100 ml de frișcă lichidă
  • 10 g de gelatină foi

- Pentru jeleu de rodie avem nevoie de:

  • 2 rodii mari
  • 1 linguriță de zahăr pudră
  • 12 g de gelatină foi

Mai întâi se pregătește baza de biscuiți, astfel încât să devină fină precum pesmetul, adică fie se zdrobesc cu un sucitor, fie se mărunțesc în blender. Peste acestea se adaugă untul tăiat cubulețe și se amestecă până când se obține compoziția pe care o așezăm în tava rotundă, de 20 cm, cu marginile detașabile. În timpul în care facem următorii pași, tava se pune la frigider.

Se pregătește sucul de rodie într-un storcător sau un blender și se păstrează doar zeama curată, fără pieliță sau urme de semințe, peste care adăugăm zahărul pudră.

Următorul pas este pregătirea cremei: se bat gălbenușurile cu zahăr până se obține o cremă fină, se adaugă ricotta. Separat se hidratează gelatina conform instrucțiunilor de pe pachet și apoi se adaugă în cremă și se amestecă. Între timp, frișca se bate spumă și se încorporează în cremă. Crema se toarnă peste blat și introducem din nou tava în frigider.

Pentru jeleu procedăm la fel cu foile de gelatină, le hidratăm și apoi încălzim puțin sucul de rodie, nu prea mult însă, cca un minut, și adăugăm gelatina pentru a se dizolva. Scoatem tava, adăugăm compoziția obținută și eventual putem orna deasupra cu câteva semințe de rodie pentru a-i oferi un aspect mai frumos. Apoi lăsăm preparatul la rece pentru cel puțin 2 ore.

Poftă bună!

Larissa Dinu

Județul Neamț, comuna Săbăoani: Ciupercărie cu Pleurotus, în prag de subzistență

Ciupercăriile sunt considerate, în general, afaceri cu câştig garantat, având în vedere cererea de pe piaţă. În mod special, ciupercile Pleurotus sunt avantajoase pe suprafețe mari pentru că sunt mai uşor de cultivat şi se pot vinde la preţuri mai mari, fiind apreciate de gospodine. În schimb, pe suprafețe mici, ca de exemplu pe 300 mp, această cultură nu este rentabilă, fiind perisabilă și pot apărea probleme majore în procesul tehnologic, ne spune Claudiu Doboș, care are o mică ciupercărie în comuna Săbăoani, județul Neamț.

„Am căpătat alergii la spori şi fungi!“

„Cultura Pleurotusului nu este la fel de rentabilă ca cea a Champignonului, unde pe metru pătrat de suprafaţă producţia este mult mai mare. Nu vreau să creez iluzii deşarte cititorilor. Efectiv merg din inerţie, am căpătat şi alergii la spori şi fungi, iar în campania de toamnă am venit cu bani de acasă. A fost invazie de ciuperci din flora spontană şi, în plus, am avut probleme majore în procesul tehnologic, o bacterioză; am avut compostul puţin mai umed şi de aici s-a declanşat boala. În campaniile care merg bine, abia îmi scot salariul mediu pe economie şi doar în perioada recoltării din cele două sezoane anuale, adică două luni primăvara şi două luni toamna, câștig mai bine. Afacerea ar fi profitabilă doar producând pe suprafață mare. Pe cei 300 mp ai mei este aproape muncă voluntară. Dacă nu ar fi pasiunea și faptul că nu-mi pot converti spațiile de cultură în alte destinații, aș abandona mâine. În rest, muncă voluntară, iar ciuperca nu se vinde“, specifică cultivatorul.

Producătorii de succes din acest domeniu încep să dispară

producator ciuperci Sabaoani Neamt

Pe lângă problemele deja enunțate, nemțeanul ne-a vorbit și despre perisabilitatea ciupercilor. „Trebuie să amintesc și de perisabilitatea incredibilă a produsului dacă păstrezi ciuperca la 2 grade Celsius în camera frigorifică, după 12 ore pierde aspectul comercial şi cca 5-10% din greutate prin evaporarea apei. Scoasă la tarabă, în spaţiu deschis, dacă nu se vinde în aceeaşi zi, a doua zi abia mai scoţi preţul de cost, mai ales în lunile calde, apoi efectiv se aruncă. Fac acest lucru deoarece îmi respect clienţii. Practic, se franjurează pălăria şi îşi pierd aspectul comercial. De ce credeţi că nu sunt producători de succes în domeniu? Legat de desfacere, eu produc ciuperca cu 8 lei/kg. Gândiţi-vă că marile magazine îmi oferă 3,5-4 lei pe caserola deja cântărită la 500 grame; caserola şi manopera reprezintă un cost suplimentar, nu? Automat, dacă aş lucra cu ei, trebuie să vin cu bani de acasă. În sezonul următor aş vrea să testez alte ciuperci care au aproximativ aceeaşi tehnologie dar cu un preţ mai ridicat, tip: pleurotus galben, pleurotus roz, pleurotus eryngii. Cam aşa văd eu luminiţa de la capătul tunelului,“, adaugă Claudiu Doboș.

Tehnologia de cultură a ciupercilor Pleurotus

Cu privire la tehnologia de cultură a ciupercilor Pleurotus, substratul poate fi din paie de grâu, fân, scoarță și frunze de la arbori foioși, orice reziduuri celulozice de la plante precum soia, rapiță, muștar, mazăre, cartofi, stuf etc. Materialele se toacă sau se zdrobesc de la 4-6 cm în cazul paielor la 1-2 cm la ciocălăi de porumb. Se introduc în apa fierbinte la 80 grade C și se mențin 4-6 ore, apoi se scot, se scurg bine și se lasă să se răcească până la 25 grade.

Un calcul empiric ar fi următorul: dintr-un kg de paie uscate obțineți 3 kg după opărire și cca 1 kg ciuperci la recoltare. Înainte de însămânțare se recomandă să se aplice 2 kg de ipsos la 100 kg materiale scurse și 3 sau 4 kg miceliu românesc. Se amestecă bine și se introduce materialul în saci perforați la 15 cm între orificiile cu diametrul de 2 cm. Dintr-un kg de miceliu de calitate se pot însămânța

3-4 saci cu greutatea de 10 kg fiecare. Un kg de miceliu poate costa între 10-15 lei. Dacă la 100 kg de substrat adăugați și 2 sau 3 kg de mălai randamentul este de 3 sau 4 kg de ciuperci pe sac cu substrat cu o greutate de 10 kg.


Crescătorul nemţean mai spune că ciupercarii din alte ţări sunt ajutaţi într-un fel sau altul de stat, românii fiind singurii care nu beneficiază de niciun fel de sprijin. „S-au închis ciupercării în România tocmai pe motivul că se aduce ciupercă ieftină din Polonia. Toate supermarketurile cumpără din import pentru că e mai ieftină, fiind subvenţionată.“


Beatrice Alexandra MODIGA

Floarea-soarelui: cum au evoluat suprafețele și producțiile în România

În 1990, România cultiva 394.741 ha cu floarea-soarelui. În 2019 suprafața s-a triplat, ajungând la 1.282.693 ha. Interesant este că cifra de 1 milion de hectare a fost depășită prima dată în 2012. Evoluția suprafeței în următorii ani a fluctuat, având o scădere sub milion în 2017 (998.415 ha). În 2019 a fost practic cea mai mare suprafață de floarea-soarelui cultivată vreodată în România. Pe regiuni de dezvoltare, cele mai mari suprafețe au fost cultivate în Sud-Est (335.524 ha), Sud-Muntenia (267.923 ha), Sud-Vest Oltenia (208.307 ha), Nord-Est (200.460 ha) și Vest (169.061 ha).

Pe județe, tot în 2019 s-au înregistrat următoarele cifre: Dolj – 112.769 ha, Teleorman – 88.123 ha, Constanța – 86.828 ha, Arad – 85.750 ha, Brăila – 80.321 ha, Timiș – 78.242 ha, Botoșani – 76.465 ha și Olt – 75.357 ha. Teritoriile corespund celor mai bune zone de favorabilitate, cu excepția județului Botoșani, care se încadrează în zonele V și VI de cultură.

2962 tabele 1

Referindu-ne la producția totală și la media recoltei la unitatea de suprafață, în 1990 România a obținut 556.242 tone, ceea ce ar însemna o medie de 1.409 kg/ha. În 2019 producția a fost de 3.569.150 tone, respectiv o medie de 2.783 kg/ha. Pe regiuni de dezvoltare, cea mai mare producție totală provine din Sud-Est – 879.701 tone, Sud-Muntenia – 699.535 tone, Sud-Vest Oltenia – 629.879 tone, Vest – 584.708 tone și Nord-Est – 484.168 tone.

2962 tabele 2

Evident că din județele cu cea mai mare suprafață a rezultat și producția cea mai mare: Dolj – 332.272 tone, Arad – 299.706 tone, Timiș – 276.105 tone, Teleorman – 233.509 tone, Constanța –230.976 ha, Olt – 230.908 ha, Brăila – 226.564 tone și Botoșani – 158.361 tone.

Observăm și în cazul regiunilor, dar și al județelor analizate o ușoară schimbare în clasament, ceea ce înseamnă că producția medie la unitatea de suprafață a influențat decisiv cifrele. În 2019, cea mai mare recoltă la hectar s-a consemnat în regiunea Vest – 3.459 kg/ha, urmată de Sud-Vest Oltenia – 3.024 kg/ha, Nord-Vest – 2.944 kg/ha și Centru – 2.705 kg/ha.

2962 tabele 3

Din totalul județelor țării, cele mai mari recolte la hectar s-au înregistrat în zonele ploioase sau în cele cu o fertilitate ridicată a solului: Maramureș – 3.787 kg/ha, Timiș – 3.529 kg/ha, Arad – 3.495 kg/ha, Mehedinți – 3.399 kg/ha, Vâlcea – 3.299 kg/ha, Bistrița Năsăud – 3.114 kg/ha, Gorj – 3.070 kg/ha, Olt – 3.064, Cluj – 3.050 kg/ha, Iași – 3.022 kg/ha. Din seria județelor care au avut cea mai mare suprafață cultivată, doar trei dintre ele au o medie la hectar mai mare de 3.000 kg (Timiș, Arad și Olt). Toate celelalte au avut producții în jurul mediei naționale: Dolj – 2.946 kg/ha, Teleorman – 2.650 kg/ha, Constanța – 2.660 kg/ha, Brăila – 2.821 kg/ha. Excepție face Botoșani, care a realizat o recoltă sub medie, de 2.071 kg/ha. De menționat că 19 județe au depășit producția medie la nivel național (2.783 kg/ha), aspect pe care îl remarcați în graficul următor.

2962 tabele 4

Ar fi foarte interesant de văzut cum a evoluat producția medie la unitatea de suprafață din 1990 și până în 2019. La nivel național, cea mai mare producție din acest interval de timp s-a obținut în anul 2018, când media/UM s-a situat la 3.041 kg/ha, iar cea mai mică s-a consemnat în anul 2007, când s-au recoltat 654 kg/ha! Următorul record negativ vine din anul 2000, cu o medie de 821 kg/ha.

2962 tabele 5

Doar în patru ani recolta medie a fost mai mare de 2.000 kg/ha: 2014 – 2.187 kg/ha, 2017 – 2.917 kg/ha, 2018 – 3.041 kg/ha și 2019 – 2.783 kg/ha. În acești ani, recordurile absolute au fost obținute de fermierii din următoarele județe: Maramureș – 3.787 kg/ha în 2019, Călărași – 3.747 kg/ha în 2018, Constanța – 3.715 kg/ha în 2018 și Mehedinți – 3.709 kg/ha în 2017.

Ar mai fi de spus că, în 2019, potrivit INS, la floarea-soarelui România a fost pe primul loc între țările Uniunii Europene, atât la suprafață cultivată, cât și la producția realizată, pe locurile următoare fiind poziționate Spania, Bulgaria, Ungaria și Franța.

Calculele au fost realizate de revista noastră, având la bază datele INS, seria Tempo Online.

Maria Bogdan

Indexul Global al Securității Alimentare a fost actualizat. Raportul regional european dezvăluie liderul regiunii în materie de accesibilitate alimentară

În 2020, România deține poziția 22 în Indexul Global al Securității Alimentare (GFSI) elaborat de EIU[https://foodsecurityindex.eiu.com/)

"Indexul dezvăluie provocările grave privind securitatea alimentară și evidențiază oportunitățile pentru un sistem global alimentar mai puternic - iar agricultura se află în centrul acestuia", a declarat Jim Collins, Directorul General Executiv al Corteva Agriscience. "Corteva Agriscience sponsorizează GFSI pentru a facilita discuțiile cu privire la perspectivele și soluțiile privind abordarea insecurității alimentare globale. Suntem mândri să fim una dintre vocile principale în acest efort comun de a construi o lume mai sigură din punct de vedere al securității alimentare".

În acest an, GFSI a analizat factorii determinanți ai securității alimentare, precum accesibilitatea preturilor, disponibilitatea produselor, calitatea și siguranța acestora, sau resursele naturale și reziliența regiunii. Conform raportului EIU, Europa ocupă a doua poziție din clasamentul general global și și-a asigurat locul de lider global în ceea ce privște accesibilitatea prețului alimentelor. Cu excepția Ucrainei, toate țările Europene au programe solide de tip plasă de siguranță alimentară, care, însă, au fost supuse unei presiuni semnificative de criza COVID-19. România a obținut 100 de puncte pentru programele de siguranță alimentară, ocupând si un loc fruntaș atât în ceea ce privește accesul la piață, cat și serviciile financiare pentru agricultură. În 2020, din cauza lipsei de lucrători migranți sezonieri generată de pandemie, a fost afectată furnizarea generală de alimente din regiune, prin reducerea disponibilității inputurilor. În Uniunea Europeană, furnizarea de alimente a fost amenințată de COVID-19 și prin prisma comportamentului consumatorului, cum a dus la cumpărări in exces, din cauza panicii lipsei alimentelor esențiale. Pentru aceasta perioadă, raportul a evaluat România ca fiind una dintre țările fruntașe in ceea ce privește furnizarea de alimente.

Conform raportului EIU, indexul arată faptul că volatilitatea producției agricole din Europa este peste media globală. Această instabilitate afectează predictibilitatea și, în consecință, planificarea unei furnizări consistente de alimente. Serbia, Slovacia și Norvegia sunt printre țările care se confruntă cu o volatilitate ridicată a producției agricole. Cu toate acestea, Europa, ca regiune, poate fi capabilă să compenseze deficiențele menționate mai sus prin îmbunătățirea infrastructurii și a cunoștințelor tehnice pentru a genera o eficiență mai ridicată. De aceea, pentru a compensa această volatilitate și a atenua riscurile, deschiderea spre inovare rămâne un punct esențial și Europa trebuie să se angajeze susținut în introducerea măsurilor de adaptare și a ideilor inovative de management agricol.  

"În această perioadă marcată de criza COVID-19 și de schimbări climatice, GFSI (Indicele de Securitate Alimentară Globală al EIU) din acest an atrage atenția asupra provocărilor pentru siguranța alimentară", a declarat Igor Teslenko, Președinte pe Europa al Corteva Agriscience, "Ne simțim încurajați de statutul de lider global al Europei in ceea ce privește accesibilitatea alimentelor, dar luăm în calcul și volatilitatea producției agricole. Pentru o mai bună rezistență in fața crizei lanțurilor și sistemelor de furnizare a hranei, ne bazăm pe aceste date pentru a identifica vulnerabilitățile și a asigura o ofertă consistentă de alimente și resurse pe piață."

Calitatea și siguranța măsoară varietatea și calitatea nutrițională a dietelor medii, precum și siguranța alimentară. Indexul a arătat că dieta oamenilor din România întrunește toate standardele nutriționale.

“La nivel mondial și local, preocuparea principală a companiei Corteva Agriscience este securitatea alimentară. Fiecare dintre noi trebuie să se implice mai activ în relația cu organismele de reglementare, cu ONG-urile care vor avea un cuvânt de spus în transformarea viitorului și creionarea politicilor privind schimbările climatice. Să nu acționezi nu este o opțiune.” a declarat Jean Ionescu, Director General al Corteva Agriscience România si Republica Moldova.  “Aceasta, pentru că aproape fiecare sector de afaceri va fi influențat, fie că vorbim despre companiile care fac eforturi să reducă emisiile de carbon, fie că vorbim despre firmele care comercializează produse și servicii. Vestea bună este că avem puterea mentală și imaginația necesară pentru a crea o nouă lume, semnificativ mai avansată în domeniul agricol. De asemenea, trebuie să arătăm societății că fermierii și oamenii de știință lucrează neobosit pentru a asigura un lanț de aprovizionare cu alimente la prețuri accesibile, acum într-o perioadă de criză, dar și pentru generațiile următoare. Cu toții avem un rol important în acest sens, iar, in România, la fel ca și in trecut, vom fi in continuare implicați activ în a sprijini atât fermierii, cât și consumatorii”

Pentru prima oară, în acest an GFSI a inclus "Resursele Naturale și Reziliența" ca a patra principală dimensiune analizată. Acest lucru a marcat o schimbare semnificativă de metodologie, dezvăluind rezistența sistemelor alimentare în fața schimbărilor climatice. Subindicatorii acestei categorii includ dependența față de importul de alimente, riscul unui management deficitar și previziunea creșterii populației.

Conform raportului regional al EIU, in ciuda faptului ca regiunea este expusă la secetă si inundații, indexul a arătat că țările din Europa depășesc toate celelalte regiuni analizate in raport. In zonele supuse secetei și inundațiilor managementul apei devine un factor important cu impact decisiv asupra calității și cantității producției agricole; din păcate, în România managementul apei se face într-o maniera deficitară.  Raportul relevă că Europa este lider global în stimularea angajării în politici legate de adaptarea la schimbările climatice.

Pentru a afla mai multe detalii, accesați: foodsecurityindex.eiu.com/Resources

Despre Corteva Agriscience

Corteva Agriscience este o companie globală, pur-agricultură, tranzacționată pe bursă, care oferă fermierilor din întreaga lume cel mai complet portofoliu din industrie - inclusiv un mix echilibrat și divers de semințe, soluții pentru protecția culturilor și soluții digitale axate pe maximizarea productivității și creșterea randamentului și profitabilității. Având în portofoliu unele dintre cele mai cunoscute mărci din agricultură și o linie de produse și tehnologii de top în industrie, care pot genera creșteri viitoare, compania se angajează să colaboreze cu părțile interesate din întreg sistemul alimentar, contribuind la promisiunea de a îmbogăți viața celor care produc și a celor care consumă și asigurând progresul generațiilor viitoare. Corteva Agriscience™ a devenit o companie independentă listată la bursă pe data de 1 iunie 2019 anterior fiind divizia agricolă a DowDuPont. Mai multe informații sunt disponibile pe www.corteva.ro

 


 

[i] EIU este divizia de cercetare si analiza a Grupului Economist (The Economist Group) si o companie sora a reputatului saptamanal britanic “The Economist”.

Ordonanța de Urgență pentru acordarea sprijinului financiar pentru sectorul HoReCa a apărut în Monitorul Oficial nr.186 din 24 februarie 2021

Ordonanța de Urgență a Guvernului 10/2021, privind unele măsuri pentru acordarea de sprijin financiar pentru întreprinderile din domeniul turismului și alimentației publice, care modifică OUG 224/2020, a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 186/24.02.2021.

“Este o măsură compensatorie gândită de fostul guvern și pe care o operaționalizăm. Am introdus o schimbare în modul în care se face plata. Schimbarea mare este că nu mai mergem pe principiul „primul venit, primul servit”. Acest principiu ar fi rezultat în două lucruri. Primul, o aglomerare a depunerilor de solicitări în primele zile sau chiar ore de la deschiderea apelului. Și a doua, ar fi creat o categorie de oameni care nu primesc bani. Practic ar fi primit cei care se grăbeau să depună solicitarea mai repede. Nu ar fi fost corect pentru că măsura vizează despăgubirea tuturor celor care au fost închiși, nu doar a celor care sunt mai rapizi.

Așa că am ales o soluție în care să primească toate persoanele eligibile bani indiferent când au făcut solicitarea: fiecare va primi bani, în limita bugetului, proporțional din bugetul total.

Ajutorul pentru despăgubiri totalizează un miliard de lei. Dacă suma cererilor de despăgubire va depăși miliardul alocat, atunci firmele vor primi bani proporțional cu cererea lor de finanțare”, a declarat Claudiu Năsui, ministrul Economiei, Antreprenoriatului și Turismului, imediat după aprobarea noului act de către guvern.

Fondul se acordă beneficiarilor sub forma unor granturi în cuantum de 20% din baza de calcul, rezultată din desfășurarea activităților aferente codurilor CAEN enumerate la art. 3 alin (2) , în anul 2020 comparativ cu anul 2019, dar nu mai mult de 800.000 euro la nivel de întreprindere.

În termen de maxim 60 zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, prin ordin al Ministrului Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului, se aprobă procedura de implementare a prezentei scheme de ajutor de stat și se va desemna, structura de specialitate din cadrul Ministerului Economiei, Antreprenoriatului și Turismului, responsabilă pentru implementarea schemei de ajutor de stat.

pdf Atașat comunicatului, găsiți textul OUG 224 din 2020 actualizat în data de 24 februarie 2021 - click aici

Anca Lăpușneanu

UNCSV: Este obligatorie actualizarea actelor constitutive ale cooperativelor agricole din România până la 20 aprilie 2021

Sunt dovezi istorice că, mai ales în perioadele de criză, cooperativele agricole moderne sunt alternative de echilibrare economico-socială, a puterii de negociere, veniturilor pe lanțul agro-alimentar și suntem convinși că vor continua să întărească această realitate și în contextul actualei crize provocate de pandemia de coronavirus.

Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal – U.N.C.S.V., reamintește tuturor cooperativelor agricole din România că prin modificările și completările aduse la Legea Cooperației Agricole nr. 566/2004, au obligația actualizării actelor constitutive conform prevederilor nou introduse și înregistrarea la Oficiul Registrului Comerțului până la 20 aprilie 2021.

Pentru a nu aglomera birourile ORC aproape de termenul limită, recomandăm organizarea din timp, în condiții de siguranță a Adunărilor Generale, pregătirea propunerilor de modificare a actelor constitutive și depunerea acestora începând cu luna martie 2021. Alături de modificările actelor constitutive, este de nevoie de elaborarea, aprobarea și respectarea altor documente interne precum:

  • Regulamente interne urmărind relațiile dintre cooperativa agricolă și membri;
  • Contract cadru între cooperativă și membru, încheiat pe o perioadă de minimum 3 ani de zile;
  • Fișa de post director executiv cooperativa agricolă.

Pentru buna funcționare, dezvoltare și consolidare a formelor cooperatiste moderne, reiterăm necesitatea respectării principiilor cooperatiste stabilite de Alianța Internațională a Cooperativelor și tragem un semnal de alarmă prin care solicităm respectarea prevederilor art. 12 alin (2) care interzice societăților comerciale sau societăților pe acțiuni din România, să folosească sintagma cooperativă agricolă, coop sau cooperativa, în denumirea, brandurile, mărcile înregistrate ale societăților, în promovarea entităților care nu au statutul de cooperativă/societate cooperativă și forma de organizare corespunzătoare. Cei care sunt convinși de beneficiile asocierii în cooperative, sunt bineveniți să preia principiile cooperatiste, toate drepturile și obligațiile specifice cooperativelor și să acorde părți sociale partenerilor implicați în activitate.

Principalele modificări de avut în vedere la actualizarea actelor constitutive sunt:

  • Definirea cooperativei agricole active conform lit. g) a art. 9;
  • Completarea obligațiilor membrilor, art. 16 alin. (6), lit. f). cu respectarea regulamentelor interne și lit. g). să acopere integral eventualele prejudicii cauzate cooperativei agricole;
  • Menționarea expresă că angajații și prestatorii de servicii cu profesie liberală răspund solidar față de cooperativă, de modul în care își îndeplinesc atribuțiile și sunt responsabili pentru erorile personale comise, în conformitate cu art. 19 alin (2) și legislația în vigoare;
  • Precizarea obligativității încheierii între membrii și cooperativă a unui contract pe minimum 3 ani, conform alin. (3) al art. 19;
  • Completarea actelor constitutive cu modificarea regulamentelor interne, urmărind relațiile dintre cooperativa agricolă și membri conform art. 24 lit. c);
  • Introducerea obligațiilor prevăzute la art. 29 alin. 21 și 22 prin care un fermier poate fi membru într-o singură cooperativă pe același sector de activitate și pentru cooperativele cu o vechime mai mare de 2 ani, să aleagă în Consiliul de Administrație doar membri cooperatori deținători de părți sociale cu o experiență în cooperativă de minimum 2 ani;
  • Prevederea expresă că atât cooperativele agricole cât și membrii acestora nu se încadrează în categoria întreprinderilor afiliate conform art. IV alin. (2) din Legea nr. 265/2020;
  • Precizarea în actele constitutive că Legea Cooperației Agricole nr. 566/2004 se completează în mod corespunzător cu prevederile Legii nr. 1/2005 privind organizarea și funcționarea cooperației, republicată, cu modificările ulterioare.

România, sectorul agroalimentar și fermierii au nevoie de cooperative agricole autonome, independente, rentabile și consolidate!

U.N.C.S.V. s-a implicat activ în perfecționarea cadrului legislative specific cooperativelor agricole și își manifestă disponibilitatea de a veni cu informații suplimentare pentru clarificarea tuturor aspectelor din activitatea cooperativelor, inclusiv în relațiile cu membrii acestora, putând împărtăși din experiența membrilor.     

Investiție de 30.000 euro într-o crescătorie de struți la Borșa

De data aceasta vă prezentăm crescătoria de struți a tânărului Ilie Daniel Mihali din Borșa, județul Maramureș. Crescătoria sa și-a deschis porțile în anul 2020, cu un număr de 7 familii de struți adulte, pe o suprafață de 1,5 ha, departe de zgomotul orașului. Investiția totală a fost de aproximativ 30.000 euro.

Pentru o carne mai curată

Ilie Daniel Mihali, de profesie medic, a hotărât anul trecut să crească struți și a trecut direct la fapte. „Împreună cu Viorel Roman am decis să creștem struți. Ideea mi-a venit văzând rata crescută a patologiilor cauzate de hipercolesterolemie, de consumul excesiv de grăsimi saturate și de carne din comerț. Crescătoria de struți Borșa este situată într-o poziție prielnică acestui tip de activitate, fiind întinsă pe o suprafață de 1,5 ha, departe de zgomotul orașului. Acest fapt ajută mult deoarece animalele nu sunt stresate și se simt în mediul lor. Suntem iubitori de animale și ne dedicăm cu seriozitate fermei noastre“, spune Ilie.

„Crescătoria noastră și-a deschis porțile în anul 2020, când am decis începerea activității cu un număr de 7 familii de struți adulte. O familie este formată din două femele și un mascul. Ideea acestei crescătorii ne-a venit analizând beneficiile aduse sănătății noastre de când am început să consumăm carnea și ouăle de struț. Carnea struților noștri este 100% naturală pentru că nu conține hormoni sau alți aditivi de creștere“, mai adaugă crescătorul.

Nenumărate beneficii…

cresterea strutilor

Carnea de struț, considerată o delicatesă, este mai săracă în calorii decât carnea de pui, aduce beneficii multiple anemicilor, femeilor însărcinate și copiilor, plus alte beneficii. „Este recomandată celor care vor să slăbească. Carnea de struț are un conținut crescut de carnitină, o proteină care ajută la transformarea grăsimii în energie. Consumul de carne de struț este recomandat diabeticilor și hipertensivilor datorită conținutului scăzut de sodiu și al conținutului înalt de acizi grași Omega 3, Omega 6 și 9. Conține mult fier și este bogată în proteine, dar săracă în grăsimi. Părerea mea este că beneficiile consumului de alimente biologice, carne si ouă de struț nu numai că ajută persoanele cu anumite afecțiuni, ci pot ajuta în prevenirea anumitor patologii. Un ou de struț este echivalentul a 24 de ouă mari de găină și este suficient pentru o omletă care poate hrăni 15 persoane. Un ou de struț fiert moale este gata în 50 de minute, iar pentru a-l fierbe tare sunt necesare 90 de minute. Coaja oului este extrem de tare şi trebuie spartă cu o mașină de găurit. Ouăle conțin mai puțin colesterol, ceea ce înseamnă că felul de mâncare nu va afecta talia şi starea vasculară. Printre proprietățile ouălor de struț menționez: consolidarea sistemului cardiovascular; îmbunătățirea stării părului, a unghiilor, a pielii; întărirea vederii; promovarea creșterii musculare. Ouăle de struț sunt bogate în vitaminele A și E, carotenoidele, vitaminele din grupa B (B2, B9 și B12), aminoacizii esențiali (lizina și treonina), precum și micro și macroelementele: fier, zinc, magneziu, seleniu, mangan și fosfor. Este important faptul că sodiul este complet absent în compoziția minerală a oului de struț, prin urmare, este de preferat pentru persoanele cu o restricție a acestui mineral în dietă“, specifică crescătorul maramureșean.

Alimentația struților noștri de la Borşa este 100% biologică, fiind compusă dintr-un mix de cereale (ovăz, orz, porumb, grâu, semințe de floarea-soarelui, soia) și lucernă măcinată, mai adaugă Ilie Daniel Mihali. „Lucerna este de pe terenurile noastre; nici aici nu folosim niciun fel de îngrășământ chimic. Rația zilnică a unui struț adult este de aproximativ 30% cereale și 70% lucernă. Noi creștem pui cu vârste cuprinse între 1-12 luni, asigurând transport la cerere și informații legate de creșterea și dezvoltarea puilor.“

Portofele, poșete și curele din piele de struț

Creșterea struților reprezintă o afacere profitabilă cu investiție inițială mică, specifică crescătorul. „Încurajez toți doritorii care vor să înceapă această afacere deoarece struțul este o pasăre care se adaptează ușor condițiilor meteo (chiar dacă vine din Africa) și este destul de ușor de crescut. Când vine vorba de struți, nimic nu se pierde, totul se transformă. Până și pielea, considerată un produs de lux, este folosită pentru obținerea accesoriilor. Din ea se fac portofele, poșete, curele și chiar pantofi. Acest tip de afacere este la început, nu există producători foarte mari în țara noastră, de aceea acum este loc pentru oricine dorește să înceapă această afacere. Ca plan de viitor, ne gândim la creșterea efectivă a numărului de familii și, de ce nu, chiar la deschiderea unui punct de procesare a cărnii și a preparatelor din carne.“

Beatrice Alexandra MODIGA

Investiție de la zero în județul Prahova: Fermă mixtă de animale în satul Bătrâni

Adrian Daniel Mirică este un fermier tânăr din localitatea Bătrâni, județul Prahova, care a reușit să facă față cu brio noilor provocări apărute în sectorul zootehnic. Acesta spune că a moștenit meseria de crescător de animale, iar cu multă trudă a reușit să pună pe picioare de la zero o fermă mixtă de animale, cu toate că lipsa forței de muncă predomină în zonă.

Pasiune moștenită de la bunici

„Îmi plac foarte mult animalele și moștenesc această pasiune de la bunici, respectiv de la tatăl meu. Practic, de când mă știu am crescut printre animale. Când aveam 10 ani tatăl meu a renunțat la ele și mi-a spus că nu merită: «Nici nu mai avem cu cine lucra, doar bătaie de cap foarte mare!», tot îmi spunea. Dar după câțiva ani mi-am luat inima în dinți! Am început să iau de la bunicul meu câte o căpriță, până am ajuns la un efectiv de 150 de capre în anul 2019, iar în prezent am redus efectivul la doar 60 de capete, tot din lipsa forței de muncă. În schimb, am ajuns la aproximativ 200 de oi, 10 vaci mature și 7 vițele. Tatăl meu nu s-a împotrivit, ba din contră m-a încurajat să ajung la un astfel de efectiv. Am pornit de la zero, dar le-am înmulțit foarte repede“, mărturisește crescătorul.

satul Batrani Prahova

După absolvirea liceului... direct la stână!

Adrian ne spune că, de când a terminat liceul, a ales să se ocupe doar de creșterea animalelor, iar pentru el şi familia lui a fost cea mai bună decizie luată. „Ele înseamnă foarte mult pentru mine, cu toate că este tare greu, nu aș renunța cu ușurință la ele. Am început în anul 2015 mai în forță, în jur de 30 de capre; practic de atunci am început intens înmulțirea animalelor. Am rasa Carpatină românească la capre, de care sunt foarte mulțumit. De această rasă m-am îndrăgostit încă de la părinții mei. I-am studiat toate caracteristicile, este rezistentă și se adaptează foarte repede. Cât despre oi pot spune că am ales Țigaie românească pentru că la fel este rezistentă, însă doresc mai mult de la acestea; de aceea am încercat metisarea cu Carabașa. Iar Bălțata românească pe negru am ales-o pentru simplul fapt că îmi place, se adaptează ușor. La acestea, sistemul de furajare este manual pe timpul stabulației.“

O astfel de investiție este destul de costisitoare, dar mai grea este întreținerea lor, mai specifică acesta. „Pe cei care doresc să înceapă o astfel de afacere îi sfătuiesc să se apuce doar dacă pot oferi timp și putere de muncă. Nu știu cum va evolua ferma aceasta peste 5 ani, dar îmi doresc să fie de trei ori mai bine decât acum și mă refer la animale mai multe, sisteme moderne, utilaje, totul cât mai mecanizat.“

Beatrice Alexandra MODIGA

Măsuri şi recomandări pentru prevenirea îmbolnăvirilor la animale în perioada cu temperaturi scăzute

Ninsorile şi temperaturile scăzute din perioada de iarnă pot afecta starea fiziologică şi de sănătate a efectivelor de animale care sunt crescute în exploatațiile comerciale sau în gospodăriile populaţiei în situația în care nu sunt respectate normele de protecţie şi bunăstare, prin care să se asigure toate condițiile impuse în această perioadă şi care se referă la biosecuritate, adăpostire, hrănire, îngrijire, exploatare, transportul la alte locații.

Proprietarii de animale trebuie să cunoască un element esenţial, şi anume că sănătatea animalelor presupune protecția și bunăstarea acestora, respectiv un anumit confort biologic, fără de care nu este posibilă exprimarea integrală a vitalităţii, inclusiv a comportamentului natural, adecvat schimbărilor ce intervin în mediul de viaţă.

Acest deziderat înseamnă asigurarea spaţiului vital indispensabil, supravegherea zilnică a tuturor animalelor, monitorizarea factorilor de microclimat, a ventilaţiei, a consumului de furaje şi de apă, aplicarea programelor de profilaxie a bolilor etc.

Pentru a asigura o stare de sănătate normală animalelor şi implicit obținerea de produse animaliere corespunzătoare se recomandă proprietarilor de animale ca pentru perioada anotimpului rece să asigure:

  • Adăpostirea animalelor în spaţii corespunzătoare speciei şi categoriei de vârstă, care să asigure temperatura, densitatea, volumul de aer, umiditatea, luminozitatea şi zooigiena la parametrii normali, prin:
    • remedierea, după caz, a elementelor de construcţie exterioare şi interioare deteriorate (alei de acces, padocuri, ziduri, geamuri, tâmplării, tavane, pardoseli, jgheaburi);
    • etanşeitatea uşilor şi a ferestrelor pentru a se asigura o temperatură optimă şi constantă în adăposturi;
    • asigurarea unor spaţii confortabile pentru perioada fătărilor la specia bovină, porcină şi în special pentru ovine;
    • verificarea şi remedierea elementelor tehnologice (utilajele și aparatura de muls, de furajare, de evacuare dejecții, adăpare, ventilaţie);
    • asigurarea apei calde necesare pentru igienizarea ugerului, a ustensilelor şi vaselor de muls.
  • Verificarea şi protejarea surselor de apă şi furaje pentru a nu fi supuse îngheţului.
  • Inventarul stocului de furaje pe sortimente, asigurarea condiţiilor optime de depozitare şi păstrare, stabilirea şi respectarea raţiilor zilnice de furaje în funcţie de specie şi categoria de animale.
  • Evitarea administrării de furaje (silozuri sau rădăcinoase) înghețate care pot provoca avorturi sau alte afecțiuni grave.
  • Evacuarea şi depozitarea dejecţiilor, a gunoiului în platforme sau staţii de epurare astfel încât să nu constituie surse de difuzare a bolilor.
  • Asigurarea de facilităţi pentru depozitarea cadavrelor şi a altor deşeuri de origine animală destinate distrugerii la o unitate specializată.
  • Transportul animalelor să se efectueze numai dacă situaţia o impune şi dacă sunt asigurate mijloace de transport echipate corespunzător care să le protejeze de intemperii.
  • Animalelor de companie (câini, pisici, iepuri etc.), care sunt ţinute afară, să li se asigure o sursă de apă potabilă, precum şi un adăpost corespunzător care să poată oferi protecţie faţă de acţiunea directă a frigului şi a zăpezii.
  • Să comunice medicului veterinar intenţia de introducere sau scoatere a animalelor în/din exploataţie şi alte mişcări interne de animale.
  • Să anunțe urgent medicul veterinar arondat despre apariția unor modificări în starea de sănătate a animalelor și păsărilor din exploatație.
  • Să colaboreze cu serviciile veterinare pentru prevenirea şi combaterea bolilor transmisibile la animale şi de la animale la om prin efectuarea acţiunilor de supraveghere, operaţiuni de vaccinare preventivă, tratamente antiparazitare, tratamente curente, prelevarea și afluirea de probe pentru examene de laborator, acțiuni programate pentru această perioadă.

Pentru perioada cu temperaturi scăzute, medicii veterinari verifică, evaluează şi colaborează cu proprietarii de animale pentru respectarea normelor de biosecuritate, protecţie şi bunăstare pentru animalele crescute în exploataţii, precum şi pentru respectarea legislaţiei privind mişcarea acestora în judeţ pe teritorul naţional, în spațiul intracomunitar și la export în țări terțe, după caz.

Dr. Ioan Viorel PENŢEA,

Secretar al Colegiului Medicilor Veterinari Filiala Sibiu

Abonează-te la acest feed RSS