Bednar SWIFTERDISC octombrie 2021    reclama youtube lumeasatuluitv
update 15 Oct 2021
Lumea Satului

Lumea Satului

Corteva Agriscience a anunțat câștigătoarele programului TalentA, sezonul 2021

Corteva premiază cu 15 000 $ proiectele castigatoare

Lansat cu succes anul trecut în România, cel de-al doilea sezon al programului TalentA, dezvoltat de Corteva Agriscience, și-a aflat câștigătoarele. Festivitatea de premiere a avut loc vineri, 15 octombrie 2021, prilej de sărbătoare în întreaga lume, fiind celebrată Ziua Mondială a Femeilor din mediul Rural.

Cele 33 de doamne înscrise în program și-au construit proiectele, le-au trimis comisiei pentru validare, iar în urma evaluării, Comisia, formată din 5 experți Corteva și 3 consultanți Starperformining a ales proiectele căștigătoare ,care raportează la beneficiul întregii comunități și sunt în conformitate cu obiectivele de sustenabilitate ale Corteva Agriscience.

Elena Cosmina Socea, Corina Oprea, Diana Nicoleta Raba și Viorica Mirela Popa, dar și Ștefania Leoveanu sunt doamnele fermier care au convins prin proiectele lor că merită finanțare pentru a-și dezvolta afacerea.

TalentA 2021 Elena Cosmina Socea premiul 1

Câștigătoarea premiului 1 este Elena Cosmina Socea cu proiectul  „Construirea unei hale de procesare alune în satul Popești”. Studentă în anul IV în cadrul Facultății de Horticultură din cadrul USAMV Iași, administrează alături de soțul ei o societate cu profil horticol. Beneficiind de o experiență de 8 ani în domeniu horticol din Italia, aceasta și-a deschis propria afacere în anul 2013 și motivată fiind de creșterea afacerii din fiecare an, își dorește să se dezvolte și mai mult. “Alunul a devenit o specie tot mai atractivă, se plantează în mai multe zone din țară, motiv pentru care ne dorim să construim această hală și să putem lua alune și de la alți producători. Noi cultivăm alun pe 20 ha, avem și 3 ha plantate cu nuc, dar și pepiniere. Dispunem de teren propriu pe care vom construi hala și vom achiziționa o linie de procesare din Italia, pentru a putea obține produse finite. Astfel, cu ajutorul premiului oferit de Corteva, vom putea crea locuri de muncă permanente, nu doar sezoniere, vom asigura și altor producători piață de desfacere și ne vom dezvolta afacerea”, a punctat Elena Cosmina Socea.

TalentA 2021 Corina Oprea premiul 2

Corina Oprea, inițiatoarea proiectului „Crăița Merelor - Tradiție. Inovație. Sustenabilitate este ocupanta celui de-al doilea loc. Tânăr antreprenor în agibusiness și manager cu experiență de peste 10 ani în corporație, Corina iubește merele la fel de mult ca leadership-ul, dezvoltarea continuă și inovația. Și-a propus să ducă la un alt nivel afacerea familiei, o afacere cu o tradiție de peste 40 de ani. “Atunci când puțini mai credeau în patria merelor, eu împreună cu familia am decis să aducem livezile cu meri în atenția publicului din noi perspective. În 2011 am fost primii producători de suc de mere și ne-am bucurat să împărtășim cunoștințele despre instalația de procesare cu comunitatea din care facem parte, astfel încât azi, majoritatea consătenilor produc suc de mere. În 2019, am creat marca Crăița Merelor și nu ne-am oprit doar la producția de suc, ci am ascultat dorințele clienților și am produs mere deshidratate, cidru și anul acesta vom adăuga un nou produs, untul de mere. Ma bucur că am avut ocazia să fac parte din acest proiect, iar premiul oferit de Corteva ne va oferi posibilitatea să procesăm o cantitate mai mare de fructe și să extindem tipurile de produse create din mere. Astfel, ne dorim nu doar să inspirăm comunitatea din Voinești, ci și să oferim informații educative în cadrul vizitelor în livadă, workshopuri și programe cu școli și/sau grădinițe. Introducerea Bazinului Pomicol Voinești în circuitele turistice este unul dintre obiectivele menite să aibă un impact pozitiv, major asupra comunității. Nu în ultimul rând, ne dorim să creăm noi locuri de muncă prin dezvoltarea business-ului și a capacității de producție”, a declarat Corina Oprea.

TalentA 2021 Diana Raba premiul 3

Proiectul premiat cu locul 3 „Diversificarea sortimentală  prin dezvoltarea unei game artizanale de conserve din fructe și legume  aparține doamnelor Diana Nicoleta Raba și Viorica Mirela Popa. Diana Nicoleta Raba este absolventă a Facultății de Tehnologia Produselor Agroalimentare din cadrul USAMV a Banatului și doctor în horticultură din anul 2010, actualmente conferențiar universitar în cadrul Facultății de Management și Turism Rural, iar Viorica Mirela Popa este și ea absolventă a Facultății de Tehnologia Produselor Agroalimentare din cadrul aceleași Universități, doctor în  Horticultură din anul 2009 și ocupă funcția de sef lucrări în cadrul Facultății de Inginerie Alimentară. „Prin implementarea acestui proiect încercăm să dezvoltăm o variantă sustenabilă prin care să valorificăm potențialul horticol din zona de vest a țării, inclusiv a fructelor din flora spontană a Banatului Montan. Ne dorim să venim în sprijinul producătorilor locali, pentru că sunt puține societăți care prelucrează legumele și fructele, iar potențialul de a pătrunde pe piața de profil este destul de mare, mai ales că trendul actual este acela de consuma produse cât mai lipsite de aditivi, produse care să se apropie cât mai mult de gustul de acasă, preparate cât mai tradițional. Ne propunem și diversificarea gamei existente prin introducerea de conserve din fructe și legume realizate în mod tradițional. Vom colecta și vom prelucra legumele și fructele de la producătorii din zonă și vom exploata resursele din flora spontană, pentru că de obicei producția merge spre export și se întoarce sub formă de produse procesate în țară. Așadar, premiul oferit de Corteva ne oferă oportunitatea de a reuși să venim în sprijinul consumatorilor cu produsele curate și să valorificăm corespunzător cunoștințele absolvenților universității noastre”, a declarat Diana Nicoleta Raba.

TalentA 2021 Stefania Leoveanu Premiu Special

Ca și anul trecut, compania Starperformining a acordat un premiu special, de această dată în valoare de 1.500 euro, iar proiectul câștigător a fost depus de doamna Ștefania Leoveanu, care îți dorește să înființeze o plantație de căpșuni în comuna Celaru, județul Dolj.

„Ne bucuram ca în această zi specială am putut oferi doamnelor fermier din zonele rurale oportunitatea de a-și dezvolta si moderniza propria afacere, contribuind astfel la bunăstarea comunității din care fac parte. Le asigurăm pe câștigătoare de tot sprijinul nostru în implementarea ideilor care vor ajuta la îmbunătăţirea calităţii vieţii în zonele rurale.” a spus Maria Cîrja, Director Marketing Corteva Agriscience România și Moldova.

S.O.S. Fermierii români au nevoie de suportul europarlamentarilor români pentru votul în Parlamentul European pe F2F

SCRISOARE DESCHISĂ A ALIANȚEI PENTRU AGRICULTURĂ ȘI COOPERARE către politicieni privind raportul voluntar al Parlamentului European asupra Strategiei „FARM TO FORK”

Către,

PARTIDUL NAȚIONAL LIBERAL
Domnului Președinte Florin CÂȚU

PARTIDUL SOCIAL DEMOCRAT
Domnului Președinte Marcel CIOLACU,

ALIANȚA USR-PLUS
Domnului Președinte Dacian CIOLOȘ,

PARTIDUL PRO ROMÂNIA
Domnului Președinte Victor PONTA,

PARTIDUL MIȘCAREA POPULARĂ
Domnului Președinte Cristian DIACONESCU,

PARTIDUL UNIUNII DEMOCRATE MAGHIARE DIN ROMÂNIA
Domnului Președinte Hunor KELEMEN,

GRUPUL PARLAMENTAR AL MINORITĂȚILOR NAȚIONALE
Domnului Președinte Varujan PAMBUCCIAN,

CC: Europarlamentarii României

Stimați Domni Președinți,

Stimate Doamne/Domni Europarlamentari

Luni, 18.10.2021 în Parlamentul European, se votează raportul voluntar al Parlamentului European asupra Strategiei „FARM TO FORK”.

Apreciem că F2F dăunează sectorului agricol românesc. Acesta nu ține cont de realitățile noastre naționale comparativ cu țintele  propuse politicianist la nivel european.

Considerăm că strategia nu este o oportunitate așa cum se susține/prezintă, ci o vedem ca o amenințare pentru fermierii români din foarte multe puncte de vedere.

Strategia F2F putea fi o oportunitate dacă în prealabil existau :

- studii de impact realizate la nivelul fiecărui stat membru cu specificitățile fiecărui stat, nivelul de capitalizare al fermierilor, de productivitate, de consum de inputuri agricole, gradul de fărâmițare a suprafețelor exploatate, gradul mic de asociere și cota de piață redusă a produselor autohtone;

- consultări reale nu disimulare și impunere a unor puncte de vedere transmise de la Bruxelles din partea unor persoane care nu cunosc realitățile și evoluțiile activității fermierilor, în mod practic.

Vă asigurăm că fermierii români și europeni, sunt responsabili, își doresc și fac tot ceea ce ține de capacitatea și capitalizarea lor pentru a se adapta la schimbările climatice urmărind creare unui sector agroalimentar sustenabil și rezilient.  Fermierii români în parteneriat cu organizațiile profesionale și MADR lucrează la înființarea și operaționalizarea unui Sistem Național de Gestionare și Control Integrat al Riscurilor în Agricultură, inclusiv pentru a urmări sporirea rezistenței fermierilor în fața schimbărilor climatice, inclusiv prin acțiuni și investiții în prevenția și combaterea acestora.

Prin această strategie se pune pe spatele și în sarcina fermierilor români și europeni cea mai mare responsabilitate pentru atingerea țintelor urmărite arbitrar, nerealist pentru 2030 sau 2050. 

Este total incorect să punem în sarcina fermierilor cea mai mare responsabilitate, restricții, constrângeri, care impun efectuarea unor costuri și investiții pe care nu pot fi cuantificate, nu au fost analizate si prezentate in mod transparent. Tot acest context ne îndreptățește sa credem ceea ce v-am expus și să vă cerem să fiți de partea fermierilor romani si a tuturor romanilor, iar orice decizie trebuie bazată pe studii de impact economic, de mediu și social pentru a avea o oarecare imagine a tuturor efectelor pe termen mediu și lung.

Se vorbește de alternative, dar Care sunt acele alternative mai sigure, eficace și eficiente ?

Nu au fost identificate si prezentate aceste alternative.

Exemplu : Prin interzicerea unui tratament la semințe cu insectofungicide fără a avea alternative suntem într-o situație de 3 deficiente :

-Impactul negativ asupra mediul este mult mai mare tradus prin faptul ca se înlocuiește un tratament la semințe incorporate în sol, cu efectuarea a încă 2-3 tratamente în vegetație în perioada de coincidență a zborului tuturor polenizatorilor, plus sarcina birocratica de a face anunțuri de fiecare data când se efectuează tratamente ;

-Posibilele substanțe alternative nu au nici macat jumătate din eficacitatea în combaterea dăunătorilor

-Costurile sunt de câteva ori mai ridicate, deci eficiența este aproape inexistentă.

Consideram că mecanisme adecvate de sprijin financiar pentru a susține și încuraja fermierii trebuiau prezentate atașat strategiei F2F, ceea ce nu s-a întâmplat, fermierii fiind deja impactați negativ inclusiv de pandemia COVID 2019 pentru care nu s-au găsit instrumente financiare adecvate pentru susținere.

Majoritatea fermierilor români nu sunt capitalizați din mai multe considerente, începând cu diferențe între subvenția de 157 Euro/ha față de media europeană de cca. 243 euro/ha, acest lucru continuând prin neaprobarea la nivel european a convergenței totale până în 2026.

Costurile de finanțare a creditelor și accesul la finanțări înregistrează decalaje foarte mari intre fermierii europeni și cei romani care au costuri mult mai mari de finanțare.

Considerăm ca evaluarea integrală a impactului trebuia realizat înainte de prezentarea inițiativelor legislative, în prezent acest aspect este deja tardiv. Evaluarea impactului a fost realizată prin mai multe studii europene sau internaționale, toate prezentând un final dramatic pentru fermieri.

Studiile europene au fost întârziate, fiind ascunse de opinia publică, astfel încât continuăm să susținem respingerea raportul în forma prezentată.

Fermierii au fost și rămân în continuare responsabili de impactul sistemic economic, social și de mediu al activităților desfășurate de aceștia prin respectarea bunelor practici agricole, noi având primul interes de a menține un sol curat și sănătos, bine conservat pentru a fi transmis generațiilor viitoare.

Riscul că obiectivele strategiei conduc la relocalizarea unor părți din producția agricolă comunitară în regiuni din afara Europei, unde standardele sunt mai scăzute, devine o certitudine în condițiile aprobării raportului în forma prezentată. Standardele europene de până acum conducând la obținerea unor alimente sănătoase și accesibile pentru populație. În schimb prin alternativa propusă prin strategia F2F necunoscutele sunt intratat de multe iar concluziile exprimate în public indică relocalizări certe de producții agricole în tari terțe, fără constrângeri unor interdicții în tehnologii care afecta în mod diferit producătorii agricoli și consumatorii europeni. România și fermierii săi vor fi cel mai grav afectați de F2F, mai ales prin prisma faptului că suntem în directa competiție și concurentă de producție, costuri și piețe cu țările riverane bazinului Marii Negre care nu sunt supuse acestor restricții.

Totodată sunt prezente și recunoscute standardele duble de calitate între statele membre, iar prin această strategie nu facem altceva decât să adâncim diferențele deja existente.

România din punct de vedere al producției medii la nivel național pe ha, la nivel național, a înregistrat creșteri în ultimii ani, dar rămâne mult sub media europeană, iar promovarea unor strategii de acest gen vor avea ca rezultat reîntoarcerea în trecut la producții medii de subzistență sau aliment.

Este total inechitabil ca Romania să își reducă consumul de pesticide de 700 gr/ha s.a. cu 50%, când media UE este 2,4 kg și să fie competitivă cu un alt stat membru care are un consum mediu de 7 kg/ha s.a. și reduce consumul tot cu 50%.

Fermierul din alt stat membru va reuși sa aibe o producție decentă cu 3.5 kg/ha s.a., dar nu putem accepta și spune același lucru de un fermier din Romania, cu 350 gr/ha s.a.

Același lucru este valabil si la fertilizanți.

De aceea raportul si strategia lovesc mult mai mult Romania, deși nu poluează atât de mult precum alte state.

Pentru echitate este primordial ca reducerea sa fie aplicata doar la acele state care sunt peste media UE la data aprobării strategiei.

Deși Parlamentul European subliniază în raport că produsele agroalimentare din țările terțe trebuie să fie supuse acelorași cerințe, inclusiv o toleranță zero în ceea ce privește reziduurile de substanțe care nu îndeplinesc criteriile-limită sunt doar vorbe frumoase, dar concret nu exista și puțin probabil să apară în perioada următoare legislația și măsurile care sa fie aplicabile pentru statele terțe.

Cine va controla ? Cum va controla ?

Am solicitat repetitiv și insistent să fie realizate rapoarte si studii pentru toate masurile din cadrul strategiilor, pentru toate statele membre si sa fie analizate si luate in calcul înainte de a se discuta de aprobarea raportul, strategiei, etc.

Propunem o situație de  compromis la acest moment al votului, sa se susțină eliminarea țintelor cantitative unilaterale la nivel european si sa fie lăsate la latitudinea statelor membre in funcție de condițiile specifice ale fiecărui stat.  Susținem F2F, dar cu aplicare rezonabila si echitabila in toate statele membre. În acest moment, din informațiile pe care le avem, pentru minimizarea efectelor negative preconizate prin studiile de impact este votarea amendamentelor propuse de dna. Europarlamentar Mazaly AGUILAR  și dnii. Europarlamentari  Hazekamp și Dorfmann.

Stimați Domni Președinți ai Partidelor din România, vă rugăm să binevoiți a discuta cu toți europarlamentarii partidelor pe care le conduceți pentru a fi vigilenți în a susține amendamentele propuse mai sus, anexate la prezenta scrisoare și respinge amendamentele problemă.

Acțiunile sau inacțiunile dvs politice în astfel de momente importante pentru români și România vor face diferența între cei care doar vorbesc și cei care fac pentru țara noastră.

VĂ SOLICITĂM, IMPERATIV ȘI RESPONSABIL SĂ NU SUSȚINEȚI AMENDAMENTELE DE COMPROMIS: CA4, CA18, CA25, CA27, CA28, CA33 !

Cel mai problematic amendament de compromis este CA4 - țintele cantitative ale F2F. Fermierii nu pot fi de acord cu obiectivele de reducere a utilizării pesticidelor și îngrășămintelor stabilite de strategia Farm to Fork și mai ales, cu introducerea lor în legislație, care le-ar face obligatorii.

Cu titlu de exemplu, în România consumul mediu pe unitatea de suprafață la substanțe fito-sanitare și la îngrășăminte reprezintă 1/3 din consumul mediu la nivelul UE. Cum ar putea continua să producă eficient  și să-și protejeze culturile fermierii din țara noastră dacă vor fi obligați să reducă cu 50% utilizarea pesticidelor până în 2030?

SURSA: ALIANȚA PENTRU AGRICULTURĂ ȘI COOPERARE

Actualizarea situației privind evoluția Pestei Porcine Africane la data de 14.10.2021

În ultima săptămână au fost stinse un număr de 41 de focare pestă porcină africană (PPA) din gospodăriile populației, iar în data de 14.10.2021 mai sunt active 591 de focare de PPA, conform datelor prezentate în graficul nr. 1, dintre care 20 de focare în exploatații comerciale și 2 focare în exploatații comerciale de tip A, fiind afectate un număr de 363.107 porcine (animale afectate din focarele active).

Grafic nr. 1

image001

În perioada 2019 și până în prezent au fost stinse 3.608 focare de pestă porcină africană conform datelor prezentate în tabelul de mai jos:

Anul

Nr. focare confirmate

Nr. focare active

Nr. focare stinse

2019

1728

0

1728

2020

1063

0

1063

2021

1408

591

817

Total

4199

591

3608

În intervalul 08.10.2021 – 14.10.2021 au fost înregistrate 30 de focare noi de PPA:

  • Județul Argeș – 1 focar;
  • Județul Bihor - 1 focar;
  • Județul Bistrița-Năsăud – 3 focare;
  • Județul Botoșani – 1 focar;
  • Județul Buzău – 4 focare;
  • Județul Dâmbovița – 2 focare;
  • Județul Ialomița – 5 focare;
  • Județul Iași – 1 focar;
  • Județul Neamț – 1 focar;
  • Județul Prahova – 3 focare;
  • Județul Satu Mare – 2 focare;
  • Județul Suceava – 1 focar;
  • Județul Teleorman – 3 focare;
  • Județul Vâlcea – 1 focar;
  • Județul Vaslui – 1 focar;

și au fost stinse 41 de focare de PPA:

  • Județul Argeș – 2 focare;
  • Județul Bihor – 3 focare;
  • Județul Botoșani – 1 focar;
  • Județul Buzău – 13 focare;
  • Județul Cluj – 2 focare;
  • Județul Dolj – 1 focar;
  • Județul Gorj – 15 focare;
  • Județul Teleorman – 1 focar;
  • Județul Vaslui – 3 focare.

De la prima semnalare a prezenței virusului PPA în România, pe data de 31 iulie 2017 și până în prezent, au fost diagnosticate 5.883 de cazuri la mistreți în 41 de județe.

În conformitate cu prevederile europene, cazurile la mistreți se sting după cel puțin 2 ani de la apariția lor.

Situația cazurilor pozitive la mistreți se prezintă astfel:

  • Județul Alba – 9 mistreți găsiți morți și 56 de mistreți pozitivi vânați;
  • Județul Arad – 217 de mistreți găsiți morți și 69 de mistreți vânați;
  • Județul Argeș – 135 de mistreți găsiți morți și 20 de mistreți vânați;
  • Județul Bacău – 123 de mistreți găsiți morți și 27 de mistreți vânați;
  • Județul Bihor – 258 de mistreți găsiți morți și 51 de mistreți vânați;
  • Județul Bistrița-Năsăud – 16 mistreți găsiți morți și 2 mistreți vânați;
  • Județul Botoșani – 129 de mistreți găsiți morți și 20 de mistreți vânați;
  • Județul Brașov – 14 mistreți găsiți morți și 14 mistreți vânați;
  • Județul Brăila – 21 de mistreți găsiți morți și 5 mistreți vânați;
  • Județul Buzău – 28 de mistreți găsiți morți și 86 de mistreți vânați;
  • Județul Caraș - Severin – 20 de mistreți găsiți morți și 115 mistreți vânați;
  • Județul Călărași – 128 de mistreți găsiți morți și 54 de mistreți vânați;
  • Județul Constanța – 21 de mistreți găsiți morți și 24 de mistreți vânați;
  • Județul Covasna – 14 mistreți găsiți morți și 8 mistreți vânați;
  • Județul Cluj – 33 mistreți găsiți morți și 16 mistreți vânați;
  • Județul Dâmbovița – 64 de mistreți găsiți morți și 55 de mistreți vânați;
  • Județul Dolj – 40 de mistreți găsiți morți și 40 de mistreți vânați;
  • Județul Galați – 37 de mistreți găsiți morți și 11 mistreți vânați;
  • Județul Giurgiu – 210 mistreți găsiți morți și 105 mistreți vânați;
  • Județul Gorj – 54 de mistreți găsiți morți și 50 de mistreți vânați;
  • Județul Harghita – 2 mistreți găsiți morți și 5 mistreți vânați;
  • Județul Hunedoara – 43 de mistreți găsiți morți și 29 de mistreți vânați;
  • Județul Ialomița – 166 de mistreți găsiți morți și 34 de mistreți vânați;
  • Județul Iași – 204 mistreți găsiți morți și 35 de mistreți vânați;
  • Județul Ilfov – 135 de mistreți găsiți morți și 49 de mistreți vânați;
  • Județul Maramureș – 115 de mistreți găsiți morți și 105 de mistreți vânați;
  • Județul Mehedinți – 40 de mistreți găsiți morți și 11 mistreți vânați;
  • Județul Mureș – 20 mistreți găsiți morți și 30 de mistreți vânați;
  • Județul Neamț – 7 mistreți găsiți morți și 5 mistreți vânați;
  • Județul Olt – 5 mistreți găsiți morți și 23 mistreți vânați;
  • Județul Prahova – 172 de mistreți găsiți morți și 35 de mistreți vânați;
  • Județul Satu-Mare – 202 mistreți găsiți morți și 208 mistreți vânați;
  • Județul Sălaj – 163 de mistreți găsiți morți și 76 de mistreți vânați;
  • Județul Sibiu – 49 de mistreți găsiți morți și 47 de mistreți vânați;
  • Județul Suceava – 30 de mistreți găsiți morți și 2 mistreți vânați;
  • Județul Teleorman – 492 de mistreți găsiți morți și 50 de mistreți vânați;
  • Județul Timiș – 297 de mistreți găsiți morți și 17 mistreți vânați;
  • Județul Tulcea – 108 mistreți găsiți morți și 76 de mistreți vânați;
  • Județul Vaslui – 29 mistreți găsiți morți și 38 de mistreți vânați;
  • Județul Vâlcea – 197 de mistreți găsiți morți și 80 de mistreți vânați;
  • Județul Vrancea – 33 de mistreți găsiți morți și 20 mistreți vânați.

Dintre acestea, în intervalul 08.10.2021 – 14.10.2021 au fost înregistrate 5 cazuri noi de PPA la mistreți, după cum urmează:

  • Județul Alba – 1 caz, mistreț vânat;
  • Județul Buzău – 1 caz, mistreț vânat;
  • Județul Hunedoara – 1 caz, mistreț vânat;
  • Județul Sălaj – 1 caz, mistreț vânat;
  • Județul Vâlcea - 1 caz, mistreț vânat.

Grafic nr. 2

image002

 Principalele cauze care duc la apariția de noi focare sunt:

- intrarea/ieșirea porcinelor în/din exploatații fără a se solicita medicului veterinar documente care să ateste starea de sănătate a acestora;

- scoaterea animalelor din zonele de restricție (protecție, supraveghere, infectată), deci nerespectarea restricțiilor prevăzute în prevederile Regulamentului delegat (UE) 2020/687 care trebuie să se stabilească și să se aplice în aceste zone;

- sacrificarea animalelor bolnave fără notificarea medicului veterinar, carnea provenită de la acesta constituind în permanență o sursă de difuzare a virusului PPA (virusul rezistă în carne congelată peste doi ani);

- nerespectarea obligației de către deținători de a anunța medicul veterinar atunci când la porcii pe care-i dețin apar îmbolnăviri și/sau mortalități;

-  de multe ori, aruncarea/abandonarea cadavrelor provenite de la porcii morți de PPA în pădure, pășune, marginea apelor etc;

- nerespectarea măsurilor minime de biosecuritate, în multe exploatații nonprofesionale aflate în zonele de protecție și supraveghere, stabilite și aprobate în cadrul CLCB.

Sursa: ANSVSA

AFIR a publicat Ghidul solicitantului pentru Submăsura 4.1 – Investiții în exploatații agricole

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) a publicat pe pagina oficială de internet, www.afir.info, Ghidul solicitantului pentru obținerea sprijinului financiar prin submăsura 4.1 din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020). Prin această submăsură fermierii pot obține finanțare pentru investițiile în exploatațiile agricole.

Sesiunea pentru primirea cererilor de finanțare se va desfășura în intervalul 25 octombrie 2021, ora 9:00 – 25 ianuarie 2022, ora 16:00. Suma totală disponibilă pentru investiții în cadrul acestei sesiuni este de 760 milioane euro.

Solicitanții eligibili pentru sprijinul acordat prin submăsura 4.1 – Investiții în exploatații agricole sunt fermierii a căror exploatație se situează pe teritoriul României și care desfășoară o activitate agricolă. Categoriile de beneficiari eligibili care pot primi fonduri nerambursabile sunt detaliate în Ghidul Solicitantului.

Cuantumul sprijinului acordate pornește de la 30% și poate ajunge la maximum 90%, în funcție de dimensiunea economică a exploatației, de tipul de beneficiar și de investițiile ce urmează a se realiza prin proiect.

Astfel, pentru fermele vegetale cu dimensiunea economică între 8.000 – 250.000 euro SO (standard output) și pentru cele zootehnice cu dimensiunea economică până la 500.000 euro SO, rata sprijinului public nerambursabil va fi de 50% din totalul cheltuielilor eligibile. Valoarea sprijinului pornește de la 350 mii euro și poate ajunge la 1 milion de euro pentru anumite tipuri de investiții. Pentru aceste categorii de ferme și pentru anumite tipuri de investiții, intensitatea se va putea majora cu 20 puncte procentuale, dar rata sprijinului combinat nu poate depăși 70%.

În cazul fermelor vegetale cu dimensiunea economică între 250.000 – 500.000 euro SO și a celor zootehnice cu dimensiunea economică între 500.000 – 1.000.000 euro SO, rata sprijinului public nerambursabil va fi, de asemenea, de 50% din totalul cheltuielilor eligibile, însă valoarea sprijinului pleacă de la 400 mii euro și poate ajunge până la 1,5 milioane euro.

Pentru fermele vegetale cu dimensiunea economică peste 500.000 euro SO și pentru fermele zootehnice cu dimensiunea economică peste 1.000.000 euro SO, rata sprijinului public nerambursabil va fi de 30%, iar valoarea sprijinului poate ajunge la 1,5 milioane euro, în funcție de investițiile propuse a se realiza prin proiect.

În ceea ce privește beneficiarii cooperative, grupuri de producători și organizații de producători, rata sprijinului public nerambursabil va fi de maximum 90% și va putea ajunge până la 1.500.000 Euro indiferent de tipul investiției și de dimensiunea fermei. Intensitatea sprijinului pleacă de la 50% și se va putea majora cu câte 20 puncte procentuale pentru anumite tipuri de investiții, dar rata sprijinului combinat nu poate depăși 90%.

Investițiile pentru care se poate aplica majorarea cu câte 20% a ratei sprijinului sunt cele realizate de tinerii fermieri, cele legate de Agromediu și de Agricultură ecologică, investițiile în zone care se confruntă cu constrângeri naturale și cu alte constrângeri specifice, sau, pentru investițiile colective.

Detalii privind tipurile de investiții și condițiile specifice accesării de fonduri europene pentru investiții în exploatații agricole pot fi consultate gratuit pe www.afir.info Ghidul solicitantului și anexele aferente acestuia, la secțiunea „Investiții PNDR”, pagina dedicată submăsurii 4.1. Cererile de finanțare se depun on-line, pe site-ul Agenției, la momentul lansării sesiunii.

AFIR susține solicitanții și beneficiarii PNDR în relația cu instituțiile financiare

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale a încheiat, până în prezent, protocoalele de colaborare cu nouă instituții financiare pentru a sprijini solicitanții și beneficiarii fondurilor europene disponibile prin Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020), în perioada de tranziție 2021 – 2022.

Demersul AFIR a presupus obținerea de măsuri și soluții concrete în colaborare directă cu instituțiile financiare, care să sprijine beneficiarii pentru asigurarea cofinanțării private, dar și pentru prefinanțarea sau capitalul de rulaj al investiției finanțate prin PNDR 2020, astfel încât implementarea proiectului să fie finalizată fără întârzieri.

Suntem preocupați în permanență de identificarea unor soluții reale pentru a sprijini solicitanții în procesul de accesare a fondurilor europene nerambursabile. Aceste demersuri vin în întâmpinarea nevoii de cofinanțare și de capital de lucru pe care mulți dintre solicitanți și beneficiari o resimt acut în ultima perioadă. Continuăm să identificăm soluții pentru a facilita absorbția fondurilor și implicit pentru a contribui semnificativ la modernizarea mediului rural românesc” a declarat Mihai MORARU, Directorul general al AFIR.

În acest sens, protocoalele stabilesc, în funcție de fiecare dintre instituțiile financiare semnatare, condiții mai avantajoase față de cele standard pentru beneficiarii finanțărilor acordate de AFIR. Dintre acestea, amintim: aplicarea de marje de dobândă reduse față de costurile standard practicate de bancă, eliberarea scrisorii de garanție bancară pentru restituire a avansului, linie de TVA aferentă cheltuielilor eligibile și neeligibile, acceptarea la plată a avansurilor direct către furnizori sau prestatori, finanțare în lei și în euro.

În plus, titularii proiectelor finanțate de AFIR beneficiază de termene de utilizare și rambursare a creditelor acordate pentru finanțarea unui proiect în funcție de durata de implementare a proiectului și de prelungirea acestora.

Totodată, clienții pot aduce în garanție, cu notificarea AFIR, potrivit contractului de finanțare, sub forma gajării sau a ipotecării, bunurile achiziționate sau realizate în cadrul proiectului/ planului de afaceri finanțat, precum și garanții acordate de fondurile de garantare.

De asemenea, pentru proiectele aferente submăsurilor forfetare, finanțarea se va putea asigura prin acordarea unui credit punte pe termen mediu, reprezentând până la 100% din tranșa a doua de plată și care se stinge la data încasării acestei tranșe de către beneficiar.

Toate protocoalele de colaborare încheiate de AFIR cu băncile sunt publice și pot fi consultate pe site-ul nostru, www.afir.info, la secțiunea Informații Utile – Protocoale de colaborare.

Sursa: afir.info

 

APIA: Modul de alocare a sprijinului financiar în cadrul PNA 2021

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează că a efectuat plățile către beneficiarii Programului Naţional Apicol (PNA) pentru anul 2021.

Prin Hotărârea de Guvern nr.339/2020 privind aprobarea PNA pentru perioada 2020-2022, s-a stabilit că valoarea sprijinului financiar alocat pentru anul 2021 este de 59.215 mii lei, 50% reprezentând contribuția Uniunii Europene la programele apicole naționale. Această sumă a fost integral plătită unui număr de 7.083 apicultori declarați eligibili și 14 forme asociative legal constituite.

Măsurile/acţiunile cuprinse  în  Program  pentru  care  s-a plătit sprijin financiar în anul 2021:

A. Asistenţă tehnică pentru apicultori şi organizaţiile de apicultori:

A.1.- consultanță în apicultură;

A.2.- promovarea apiculturii şi a produselor apicole;

A.3.- organizarea de cursuri de perfecționare în apicultură;

A.4.- achiziția de către formele asociative de echipament pentru procesarea mierii;

A.5.- achiziția de către formele asociative de echipament pentru ambalarea mierii.

B. Combaterea agresorilor şi a bolilor specifice stupilor, în special a varoozei- Achiziţionarea de medicamente pentru tratarea varoozei şi nosemozei.

C. Raţionalizarea transhumanţei / stupăritului pastoral:

C.1. Achiziţionarea de cutii în vederea înlocuirii cutiilor uzate în urma deplasării în pastoral;

C.2. Achiziţionarea de accesorii apicole : colector polen, colector propolis, uscător polen, încălzitor miere, topitor de ceară, maturator;

C.3. Achiziţionarea de unelte apicole si echipamente de protecţie- echipament apicol de protecție, afumător, daltă apicolă, furculiță pentru descăpăcit, cuțit pentru descăpăcit, sită filtrare miere;

C.4. Achiziţionarea de mijloace de transport apicol fără autopropulsie –remorci/pavilioane apicole şi mijloace fără autopropulsie de încărcare–descărcare a stupilor în pastoral.

D. Măsuri de asistenţă pentru repopularea şeptelului apicol din Uniune:

D.1. Achiziţionarea de mătci şi/sau familii de albine;

D.2. Achiziţionarea de produse proteice solide pentru familii de albine de către stupinele de elită și de multiplicare;

D.3. Achiziţionarea de accesorii apicole de către stupinele de elită și de multiplicare.

E. Îmbunătăţirea calităţii produselor în vederea unei mai bune valorificări a produselor pe piaţă - Decontarea analizelor fizico-chimice/reziduuri care să ateste calitatea mierii.

În cadrul PNA 2021 au fost depuse un număr de 7.165 cereri de plată din care: 7.150 cereri depuse de către apicultori şi 15 cereri depuse de către Formele asociative apicole legal constituite. Din totalul cererilor de plată depuse au fost aprobate un număr de  7.097 de cereri.

Programul Naţional Apicol pentru perioada 2020 – 2022 are drept scop îmbunătățirea producției și comercializării produselor apicole prin acordarea apicultorilor de sprijin financiar.

Sursa: apia.org.ro

AFIR: beneficiarii PNDR cu polițe de asigurări de la City Insurance trebuie să prezinte o nouă poliță de asigurare conform legislației în vigoare

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale aduce la cunoștința fermierilor, procesatorilor, antreprenorilor din mediul rural că Autoritatea de Supraveghere Financiară din România a retras autorizația de funcționare a Societății de Asigurare-Reasigurare City Insurance S.A., prin Decizia nr. 1148/ 17.09.2021

Având în vedere această situație, reamintim obligativitatea beneficiarilor PNDR de a respecta prevederile articolului 23[1] din Ordonanța de Urgență nr. 49 din 23 octombrie 2015[2]. Articolul prevede că societatea de asigurări emitentă a poliței căreia îi este subordonată plata avansului – acolo unde este cazul, trebuie să fie autorizată, conform legislației în vigoare.

Legislația în vigoare prevede că rămân valabile contractele de asigurare încheiate cu societatea de asigurare-reasigurare City Insurance S.A. (City Insurance), producându-și efectele până la data la care intervine una dintre următoarele situații:

  • Expirarea poliței de asigurare la data menționată în contractul de asigurare;
  • Denunțarea contractului de asigurare de către asigurat (beneficiarul PNDR), printr-o notificare transmisă societății;
  • Depășirea perioadei de 90 de zile de la data pronunțării hotărârii de deschidere a procedurii falimentului conform prevederilor legale (Legea 85/2015 privind procedurile de prevenire a insolvenței și a insolvenței, art. 262 alineat 3^2).

Concret, până la expirarea poliței pe care o dețin, beneficiarii trebuie să prezinte Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) o poliță de asigurare a avansului eliberată de o societate de asigurări autorizată. În acest sens, beneficiarii care au contractele de asigurare încheiate cu City Insurance trebuie să ia o decizie cu privire la aceasta și să se asigure că nu vor rămâne fără un instrument de garantare valid, luând în calcul și termenul de 90 de zile de la declararea definitivă a falimentului, dată care va fi anunțată public în perioada următoare.

 Autoritatea de Supraveghere Financiară face, de asemenea, precizarea că toți creditorii de asigurare beneficiază de protecția Fondului de Garantare a Asiguraților (FGA) în vederea recuperării primelor plătite în avans sau a despăgubirilor datorate, conform contractelor de asigurare încheiate


[1] OUG 49/ 23.10.2015, art. 23 „În cazul beneficiarilor privați ai sprijinului pentru investiții, precum şi al beneficiarilor submăsurii 19.4, plata avansului poate fi subordonată şi unei polițe de asigurare, care corespunde procentului de 100% din suma avansului, eliberate de o societate de asigurări autorizată conform legislației în vigoare.”

[2] Ordonanța de Urgență (OUG) nr. 49 din 23 octombrie 2015 privind gestionarea financiară a fondurilor europene nerambursabile aferente politicii agricole comune, politicii comune de pescuit şi politicii maritime integrate la nivelul Uniunii Europene, precum şi a fondurilor alocate de la bugetul de stat pentru perioada de programare 2014-2020 şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul garantării, cu modificările și completările ulterioare

Supremația inoculanților Fiber Technology din portofoliul Corteva Agriscience

Calitatea furajelor însilozate poate fi păstrată și îmbunătățită cu ajutorul inoculanților furajeri Pioneer®, astfel încât întreaga energie colectată în câmp și conservată în silozuri să ajungă în hrana animalului. Inoculanții Pioneer® au fost testați în ferme în condiții optime de recoltare, iar rezultatele experiențelor arată că aceștia îmbunătățesc calitatea însilozării și scad pierderile, chiar și atunci când condițiile de mediu și de recoltare ale culturilor nu sunt foarte bune.

In cazul microorganismelor prezente în siloz, dirijarea factorilor de mediu este realizată de cele mai multe ori de om în sensul dorit, astfel încât să stimuleze activitatea celor utile și să inhibe sau să le distrugă pe cele care se fac răspunzătoare de apariția modificărilor de miros, gust, culoare, textură, structură, valoare nutritivă.

Rolul inoculanților este acela de a asigura stabilitatea aerobă în masa silozului și a frontului de tăiere după deschiderea silozului, reduc supraîncălzirea silozului, îmbunătățesc fermentația din siloz, duc la scaderea pH-ului, asigură o digestibilitate mai bună a fibrelor, permit deschiderea mai rapidă a furajelor însilozate.

Fiber Technology este tehnologia înglobată în inoculanții 11CFT (pentru porumb), 11AFT (pentru lucernă) și 11GFT (pentru graminee), dezvoltați de compania Corteva Agriscience pentru a asigura o digestibilitate îmbunătățită a fibrelor din silozul de porumb, lucernă și de cereale. In toți acești inoculanți se găsește tulpina de Lactobacillus Buchneri unică, descoperită de cercetătorii companiei și brevetata în America sub nr. 7799551.

Produsele Fiber Technology asigură o eficiență a fermentării, o reducere semnificativă a microorganismelor patogene, o stabilitate aerobă, o temperatură scazută în siloz și bineînțeles, o digestibilitate a fibrei îmbunătățită cu 14%.

Tulpina de Lactobacillus Buchneri care se regăsește în inoculanții Pioneer® din cadrul tehnologiei Fiber Technology se distinge față de toate celelalte tulpini prezente pe piață prin capacitatea de a produce enzime (ferulați și acetil esterase) care destructurează lignina din fibre permițând bacteriilor din rumen o digerare cât mai rapidă. Decuplarea polizaharidelor fibroase din lignină modifică structura tridimensională și mărește accesul bacteriilor din rumen la aceste polizaharide. Lignina nu se degradează, astfel cantitatea de furaj este aceeași.

Tratat cu inoculantii Fiber Technology

Tulpina de Lactobacilus Buchneri din produsele Fiber Technology este diferită, specifică și unică pentru fiecare inoculant în funcție de tipul de siloz, astfel avem inoculant 11CFT pentru cultura de porumb, 11AFT pentru cultura de lucernă și 11GFT pentru cultura de cereale. In acest fel putem să asigurăm o creștere a digestibilității în funcție de fiecare tip și structură a fibrelor. Tulpina brevetată de Lactobacillus Buchneri din produsele Fiber Technology produc enzime specifice în urma fermentării. Nu se cunoaște nici un alt produs comercial care să conțină bacterii fermentative ce pot să producă în mod specific enzime pentru creșterea digestibilități fibrelor, ci doar aditivi cu adăugare de enzime care sunt costisitori și care nu pot avea rezultate în condiții de pH scăzut.

Silozul tratat cu inoculanți Fiber Technology trebuie să fie lăsat să fermenteze cel puțin 60 de zile pentru a-i permite tulpinii de Lactobacillus Buchneri producerea de enzime și alți produși finali ai fermentării.

Inoculanții Fiber Technology au un efect pozitiv asupra raportului dintre veniturile și costurile de furajare prin îmbunătățirea digestibilității fibrelor, având astfel un furaj de calitate superioară. Fiecare produs Fiber Technology a fost dezvoltat în mod specific cu bacterii suplimentare pentru a se potrivi în mod optim fiecărei culturi. Pe lângă digestibilitatea crescută, furajele tratate cu inoculanții Pioneer® au și rol probiotic datorită tulpinilor de Lactobacillus Plantarum asigurănd astfel un echilibru în rumenul animalelor, îmbunătățind astfel condiția corporală și bineînteles, producția de lapte. In siloz, tulpinile din inoculanții Fiber Technology domină populația microbiană în 48 de ore, reducând astfel dezvoltarea bacteriilor și a mucegaiurilor. Cercetările indică faptul că produsele Fiber Technology reduc încălzirea după deschiderea silozului.

2

Analiza producției de gaze ca urmare a furajării cu siloz inoculat cu produse Fiber Technology sugerează că atunci când lignina este destructurată și digerarea carbohidraților (cum ar fi fibra și amidonul) crește și producția de gaze scade.

Adrian Gageanu- Reprezentant Proiect Siloz Regiunea Muntenia -
Corteva Agriscience Romania

AFIR a publicat Ghidul solicitantului pentru obținerea finanțării pentru proiectele de investiții în infrastructura de acces agricolă

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale a publicat, pe pagina oficială de internet www.afir.info, Ghidul solicitantului pentru obținerea sprijinului financiar acordat prin submăsura 4.3 –componenta infrastructura de acces agricolă din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020). Submăsura finanțează Investițiile pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infrastructurii agricole şi silvice – componenta infrastructura de acces agricolă.

Sesiunea pentru primirea cererilor de finanțare se va desfășura on-line în intervalul 28 octombrie 2021, ora 9.00 – 27 ianuarie 2022, ora 16.00. Suma totală disponibilă pentru investiții în cadrul acestei sesiuni este de aproape 105 milioane euro.

„Scopul investițiilor sprijinite prin submăsura 4.3-A trebuie să fie îmbunătățirea performanței economice a fermelor și facilitarea modernizării acestora, în special în vederea creșterii participării și orientării către piață, dar și pentru a asigura diversificarea agricolă. În mod direct, finanțarea pe care o pot obține unitățile administrativ teritoriale prin PNDR trebuie să asigure îmbunătățirea accesibilității exploatațiilor agricole prin realizarea sau modernizarea căilor de acces, asigurând totodată o mai bună aprovizionare și un acces mai facil către consumatori și piețele de desfacere.” a precizat Directorul general al Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR), Mihai MORARU.

Sprijinul nerambursabil va fi de 100% din totalul cheltuielilor eligibile și nu va depăși 1.000.000 Euro pentru un proiect.

Beneficiari ai submăsurii sunt unitățile administrativ teritoriale și/ sau asociații ale acestora, constituite conform legislației naționale în vigoare.

Una din condițiile de finanțare este ca investiția să fie racordată la un drum existent. Totodată, solicitanții trebuie să facă dovada proprietății sau a dreptului de administrare a terenului pe care se realizează investiția.

Prin proiectele depuse vor fi finanțate investiții în construcția, extinderea și/sau modernizarea drumurilor de acces agricole către ferme (căi de acces din afara exploatațiilor agricole).

INFORMAȚII SUPLIMENTARE

Modificările aduse Ghidului solicitantului pentru sesiunea din 2021 au ca scop alinierea la noile prevederi din legislația națională și europeană, dar și simplificarea procedurii de depunere a Cererilor de finanțare.

Astfel, ca urmare a modificării și completării HG 226/2015[1] solicitanții trebuie să facă dovada, la depunerea Cererii de finanțare, că au demarat procedura de evaluare a impactului asupra mediului. În acest sens, prin Declarație pe propria răspundere solicitantul se angajează că va depune, la contractare, documentul final emis de autoritatea teritorială competentă de protecția mediului.

Tot în conformitate cu noile prevederi din HG 226/2015 s-a prevăzut posibilitatea de a prelungi durata de execuție a contractului de finanțare doar în cazul în care au fost efectuate plăți de minimum 45% din valoarea ajutorului public nerambursabil contractat. Este prevăzută, de asemenea, posibilitatea de prelungire a termenului pentru depunerea cererii pentru prima tranșă de plată (de 6/ 12 luni) cu cel mult 3 luni, cu plata penalităților aferente menționate în contractul de finanțare.

Pentru această sesiune s-a introdus condiția de eligibilitate care prevede că, în cazul proiectelor din aria de aplicabilitate a ITI Delta Dunării, solicitantul trebuie să prezinte avizul de conformitate cu obiectivele Strategiei Integrate de Dezvoltare Durabilă pentru Delta Dunării (SIDD DD).

Ca urmare a intrării în vigoare a OUG 57/2019 - Codul administrativ, s-au introdus precizări privind inventarul bunurilor aparținând domeniului public al Unității Administrativ Teritoriale (UAT), precum  și modalitatea de actualizare a acestuia.

Au fost introduse costuri medii totale pe km de investiție în funcție de tipurile de drum, costuri care vor trebui avute în vedere la încadrarea cheltuielilor totale eligibile din bugetul proiectului per km de investiție.

Evident, este prevăzută posibilitatea utilizării de către solicitanți a semnăturii electronice pentru semnarea documentelor depuse la AFIR.

Detalii privind tipurile de investiții și condițiile specifice accesării de fonduri europene pentru Infrastructura de acces agricolă pot fi consultate gratuit pe www.afir.info Ghidul solicitantului și anexele aferente acestuia, la secțiunea „Investiții PNDR”, pagina dedicată submăsurii 4.3 - Investiții pentru dezvoltarea, modernizarea sau adaptarea infrastructurii agricole şi silvice - Infrastructura de acces agricolă. Cererile de finanțare se depun on-line, pe site-ul Agenției, de la momentul lansării sesiunii.


[1] HOTĂRÂRE nr. 226 din 2 aprilie 2015privind stabilirea cadrului general de implementare a măsurilor programului național de dezvoltare rurală cofinanțate din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală și de la bugetul de stat

APIA efectuează plata ajutorului de stat pentru motorina utilizată în agricultură aferentă trimestrului II - anul 2021

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA), prin Centrele Județene, informează că a demarat plata ajutorului de stat pentru motorina utilizată în agricultură, aferentă cantităților de motorină utilizate în perioadele 01.04. – 30.06.2021 (trimestrul II/2021), în conformitate cu prevederile HG nr.1174/2014 și OMADR nr.1727/2015, cu modificările şi completările ulterioare.

Valoarea ajutorului de stat acordat sub formă de rambursare care urmează a fi plătită este de 174.543.800,00 lei pentru un număr de 17.181 beneficiari cu cantitățile de motorină determinate cu acciza redusă de 111.310.132,873 litri.

Cantitățile de motorină pentru trimestrul II/2021, care beneficiază de ajutor de stat și sunt aprobate prin Ordinul Ministrului nr. 261/05.10.2021, se regăsesc prezentate mai jos:

Nr.

Crt.

Specificare

Cantități de motorină
(litri)

Valoarea ajutorului de stat rotunjit, fără subdiviziuni
(lei)

1.

Sectorul vegetal

99.492.079,672

156.022.243,00

2.

Sectorul zootehnic

11.247.142,316

17.624.081,00

3.

Sector îmbunătățiri funciare

570.910,885

897.476,00

 

Total

111.310.132,873

174.543.800,00

Abonează-te la acest feed RSS