Întreținerea „ca la carte“ a unui hectar de livadă costă cca. 40.000 de euro pe an

ROBO-fermierul este conceptul 100% românesc – idee și dezvoltare – care aduce tehnologia de ultimă oră în sectorul pomicol, marcând, totodată, un prim pas în direcția dezvoltării de soluții robotizate pentru monitorizarea și îngrijirea culturilor și a pomilor. Este un demers inovativ alături de care a fost și AFIR, atât în sprijinirea realizării proiectului, cât și prin acordarea unei finanțări nerambursabile de aproximativ 360.000 de euro. 

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale a finanțat, prin Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014 – 2020, înființarea și funcționarea grupurilor operaționale (GO) pentru dezvoltarea de proiecte pilot, noi produse, practici, procese și tehnologii în sectoarele agricol, pomicol, alimentar și forestier în cadrul submăsurilor 16.1 și 16.1a. Alocarea financiară totală pentru acest tip de investiții a fost de peste 9,4 milioane de euro, fonduri pe care AFIR le-a utilizat prin cele 26 de proiecte contractate. Valoarea plăților efectuate către beneficiari este 7,7 milioane de euro, până la acest moment. 

Un proiect reprezentativ pentru sectorul investițiilor inovative în agricultură este cel realizat de Grupul Operațional „ROBO-FERMIER”, format din trei membri: Liderul de proiect –  SC PERECO SRL alături de expertul în robotică Călin Dragoș, precum și cei doi parteneri ai liderului de proiect: Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură (SCDP) Băneasa și societatea Integro Management Consult SRL.

Investiția în valoare de 359.829 de euro finanțată de AFIR și realizată în localitatea Bătești din județul Prahova, constă în realizarea platformei modulare robotice autonome ROBO-FERMIER cu scopul de a dezvolta și realiza în comun cu partenerii o soluție inovatoare de gestiune și de management a exploatațiilor pomicole ecologice care se confruntă atât cu probleme privind nivelul înalt de resursă umană necesar în administrarea unei plantații pomicole, cât și cu oferta scăzută de personal calificat din acest domeniu. 

În cadrul proiectului sunt implicați un producător și un procesator agricol, un expert în robotică, un consultant în dezvoltarea agriculturii ecologice și un institut de cercetare în scopul obținerii unei soluții utile fermierilor. Proiectul pilot propus de GO a realizat și a testat aplicabilitatea comercială în contextul pomiculturii ecologice și agriculturii de precizie, a unei soluții robotice autonome modulare destinate executării lucrărilor din plantațiile pomicole – întreținerea plantației, monitorizarea și aplicarea de tratamente.

Proiectul propune integrarea de soluții hardware și software pentru realizarea unui concept unitar în vederea funcționării autonome a platformei. Astfel, „fermierul” robot apelează la soluții inovative din domeniile: poziționare  globală (GPS), utilizarea senzorilor (accelerometru, giroscop, compass), a sateliților și a imaginilor luate Ia nivelul plantației, precum și dezvoltarea și folosirea unor instrumente de management al informației, de interpretare a variațiilor și de reducere a emisiilor de carbon și a energiei electrice.

Tehnologia robotică vine în sprijinul fermierilor prin acoperirea deficitului de forță de muncă din agricultură. Proiectul pilot dovedește că platforma robotizată Robo-Fermier este o soluție pentru problemele reale și practice identificate în fermele pomicole ecologice, iar rezultatul proiectului are șanse mari de a fi asimilat în economia reală.

Astfel, inițiativa și mai ales realizarea echipei de proiect este cu atât mai lăudabilă cu cât principalul motiv al demersului nu a fost obținerea unui profit, ci aducerea la viața a unei idei, trecând peste multe greutăți logistice, dificultăți și momente în care tot proiectul părea că se prăbușește.

Informații suplimentare

Prin realizarea acestui proiect s-au obținut următoarele rezultate concrete:

Un studiu privind principalele caracteristici ale plantațiilor pomicole înființate pe sisteme moderne de cultură, utilizat ca sursă de informație științifică, pe baza căreia a fost testat robotul și au fost realizate programe de operare, ținând cont de specie, densitate, profil plantație etc.

O platformă robotică, autonomă și modulară, destinată întreținerii plantațiilor pomicole ecologice (prin lucrări de tăiere a ierbii și săpat printre pomi pe rând, recoltarea mecanizată  si monitorizarea stării fitosanitare a plantațiilor) care să permită inclusiv înlocuirea tractoarelor, cu combustie de energie fosilă, reducându-se astfel nivelul de poluare din agricultură.

O bază de date  cu informații și fotografii cu principalele boli și dăunători din plantațiile pomicole ecologice, necesară softului bazat pe IA (Inteligență Artificială), pentru recunoașterea bolilor și dăunătorilor prezenți în plantație și utilizată de platforma robotică. Cu ajutorul acestei baze de date, robotul va învăța în permanență putând să recunoască existența în diferite stadii de dezvoltare a factorilor patogeni.

O aplicație mobilă de monitorizare și control a platformei robotice. Această aplicație poate fi instalată sau utilizată din Cloud, pe terminale telefonice, tablete sau PC și permite accesarea prin internet a platformei

Un studiu de impact al utilizării sistemelor electronice, respectiv a platformei ROBO - FERMIER, în eficiența economică a fermelor pomicole ecologice și în cadrul cheltuielilor de producție.

Pagina web de prezentare a proiectului – www.robofermier.ro

Instruirea de bază pentru membrii GO și accesul la utilizarea metodelor inovative de gestiune a proiectului, astfel încât să poate gestiona în mod eficient activitatea.

Monitorizarea permanentă a plantațiilor pomicole, precum și soluția de utilizare eficientă a produselor de control prin aplicarea lor locală au efecte pozitive socio-economice și de mediu: reducerea consumului de combustibil, îmbunătățirea condițiilor de lucru ale fermierilor, conservarea solului și îmbunătățirea caracteristicilor sale și scădere a riscului de eroziune, creșterea producției, o eficiență ridicată și implicit o reducere a costurilor de întreținere a plantațiilor.

Sursa: afir.ro

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale va lansa sesiunea de depunere a  proiectelor pentru DR-15 - Investiții în exploatații pomicole, o intervenție esențială din Planul Strategic PAC 2023 – 2027. Această inițiativă contribuie la realizarea obiectivelor specifice PAC, respectiv la creșterea competitivității exploatațiilor pomicole prin dotarea cu utilaje și echipamente, înființarea, modernizarea și/sau extinderea unităților de procesare, înființarea de plantații pomicole, reconversia plantațiilor existente și creșterea suprafețelor ocupate de pepinierele pomicole.

Sesiunea se va desfășura în intervalul: 08 ianuarie 2024, ora 9.00 – 30 aprilie 2024, ora 16.00.

Alocarea financiară pentru sesiunea de depunere proiecte este de 151.383.527 Euro din care:

• Componenta înființare și modernizare exploatații pomicole - 142.383.527 Euro
• Componenta înființare și modernizare pepiniere pomicole – 9.000.000 Euro

Beneficiarii acestei sesiuni sunt fermierii (cu excepția persoanelor fizice), cooperativele agricole și societățile cooperative care deservesc interesele membrilor, grupurile și organizațiile de producători recunoscute de MADR, constituite în baza legislației naționale în vigoare și care deservesc interesele acestora.

Sprijinul nerambursabil acordat prin intervenția DR-15 este de maximum 65% din costurile eligibile, fără a depăși suma de 1.500.000 euro/proiect, cu excepția proiectelor care implică achiziția de utilaje și echipamente agricole, al căror cost nu poate depăși 300.000 euro.

MADR încurajează participarea activă a beneficiarilor și așteaptă proiecte inovatoare care să contribuie la dezvoltarea durabilă a sectorului pomicol în România.

Pentru informații suplimentare, ghidul solicitantului și formularele necesare pot fi consultate pe site-urile www.madr.ro și www.afir.ro.

În vederea lansării sesiunilor de primire a cererilor de finanțare pentru investiții în sectorul zootehnic și în unități de procesare a produselor agricole și pomicole, Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale a publicat în data de 4 decembrie 2023 versiunea finală a Ghidului solicitantului pentru DR-20 Investiții în sectorul zootehnic și pentru DR-22 Investiții în condiționarea, depozitarea și procesarea produselor agricole și pomicole. Ambele intervenții sunt finanțate prin Planul Strategic pentru Politica Agricolă Comună 2023 – 2027 (PS PAC 2027).

Valoarea maximă a fondurilor europene care se pot obține pentru investiții în sectorul zootehnic prin DR-20 este de 2.000.000 euro/ proiect, iar în cazul investițiilor care își propun exclusiv simpla achiziție de utilaje și echipamente agricole, valoarea maximă a sprijinului public este de 300.000 euro/ proiect. Sprijinului public nerambursabil, raportat la costurile eligibile per proiect, este de maximum 65% din costurile eligibile.

Dintre investițiile eligibile prin intervenția DR-20, amintim înființarea, extinderea și modernizarea adăposturilor de animale, dotarea exploatației cu utilaje agricole, cu remorci și semiremorci tehnologice specializate pentru activitatea agricolă, precum și cu utilajele agricole necesare asigurării bazei furajere. Sunt eligibile și investițiile pentru înființarea, extinderea și modernizarea unităților de condiționare și depozitare, investițiile necesare reproducției, înființarea sau dezvoltarea componentei de comercializare la nivel de exploatație – inclusiv magazinele la poarta fermei sau rulotele alimentare prin care vor fi comercializate exclusiv propriile produse agricole.

În cadrul intervenției DR-22, valoarea finanțării acordate este de maximum 10.000.000 de euro/ proiect pentru înființarea unităților de procesare pentru sectoarele legume-fructe, industria de morărit, ulei și nutrețuri combinate. Tot prin DR-22 se pot obține fonduri de cel mult 7.000.000 de euro/ proiect pentru alte investiții de înființare decât cele menționate anterior și de maximum 3.000.000 de euro/ proiect pentru investiții de modernizare.

Prin intervenția DR-22, sunt eligibile investiții în construcția și dotarea unităților de condiționare, depozitare și procesare, în infrastructura internă şi în utilități, precum și cheltuieli pentru asigurarea respectării condițiilor de igienă și a fluxului tehnologic, cheltuieli aferente marketingului produselor obținute (echipamente pentru etichetarea, ambalarea produselor), cheltuieli aferente comercializării produselor etc.

Conform Regulamentului de organizare și funcționare al procesului de selecție și al procesului de verificare și soluționare a contestațiilor pentru proiectele aferente intervențiilor de dezvoltare rurală din PS 2023 – 2027, sesiunea de depunere a solicitărilor de finanțare se deschide după 15 zile calendaristice de la publicarea pe site-ul AFIR a Ghidului solicitantului și a fișei de evaluare generală a proiectului.

Pentru elaborarea documentației necesare depunerii cererii de finanțare, toți cei interesați au la dispoziție pe pagina www.afir.ro, la secțiunea Finanțare, Ghidul solicitantului și anexele aferente DR-20 (click aici pentru acces direct) și DR-22 (click aici pentru acces direct).

În episodul patru al campaniei AIPROM - Plante sănătoase, oameni sănătoși!, ne aflăm în livada Familiei Popescu, alături de inginerul Adrian Popescu, unde vorbim despre principiile utilizării corecte a pesticidelor și impactul reglementărilor europene asupra producției de fructe.

Discutăm și despre reziduurile de pesticide din fructe și cum se asigură familia Popescu că obține fructe de cea mai bună calitate și sigure pentru consumatori.

Mai jos reportajul video

https://www.youtube.com/watch?v=c3mHjQVyO8U

Unele dintre cele mai eficiente procedee de întreținere a solului în livezi este înierbarea. Clima temperată, seceta, dar și gradul de eroziune a solului sunt doar câteva dintre cauzele care afectează structura pământului.

Înierbarea poate fi permanentă sau periodică, atunci când se ară şi se menţine câţiva ani ca ogor negru, după care se înierbează din nou. Înierbarea terenului se face în benzi, între rândurile de pomi. Menţinerea permanentă a ogorului negru este un alt mod de întreţinere a solului în livezi. Pământul este lucrat şi afânat, apa din ploi pătrunde cu uşurinţă şi ajunge repede la rădăcini. Solul care este afânat la suprafaţă împiedică evaporarea apei, rămânând aproape în întregime pentru pomi.

Pomii din livezile unde pământul este menţinut ogor negru formează mai mulţi muguri de rod şi dau recolte bogate. Totuşi, prin lucrarea permanentă a solului, în cazul ogorului negru se distruge structura lui. Pământul se bătătorește repede, iar apa şi aerul ajung mai greu la rădăcini. Pentru a preveni acest efect, toamna terenul se ară la adâncimea de 20-22 cm, în livezile de măr şi păr, la 15-18 cm și la 15-18 cm în cele de prun, cais, piersic, cireş, vişin şi de arbuşti fructiferi.

Arătura de toamnă nu se grăpează, brazdele şi bulgării opresc zăpada pe loc, sporind la creşterea cantităţii de apă din sol în primăvară. Arătura se va executa la 1,0-1,2 m de rândul de pomi.

Primăvara se face o lucrare de afânare a solului la 10-12 cm cu cultivatorul sau cu sapa pe toată suprafaţa, inclusiv sub coroana pomilor, după efectuarea tăierilor şi tratamentelor contra bolilor.

Vara, solul din livadă se mai lucrează de 4-6 ori, la 10-12 cm, după ploi, în aşa fel încât să nu fie buruieni şi pământul să fie afânat.

Culturi de acoperire

Cele mai bune culturi de acoperire pentru îngrăşământ verde în livezi sunt cele de toamnă-primăvară sau de vară, deoarece ele cresc şi se dezvoltă în perioadele în care pomii au nevoi mai mici pentru apă şi substanţe nutritive.

Pentru culturile de primăvară se recomandă: seradela, sulfina şi rapiţa; pentru culturile de vară: lupinul alb, lupinul galben, facelia, seradela, soia, fasoliţa, floarea-soarelui; pentru culturile de toamnă: secara, măzărichea păroasă, trifoiul şi rapiţa. Încorporarea plantelor în sol se realizează cu ajutorul grapei cu discuri şi cu plugul.

În prima jumătate a verii solul din livadă se menţine ogor negru. După încetarea creşterii lăstarilor, în a doua jumătate a verii, prin luna august, se însămânţează anumite plante agricole, de obicei furajere: mazăre furajeră, lupin galben, secară, timoftică. Aceste plante cresc până în toamnă, dau o masă verde importantă care se îngroapă în sol prin arătura de toamnă, ca îngrăşământ verde. Culturile intercalate cu plante agroalimentare constau în cultivarea cu plante cu perioadă scurtă de vegetaţie în zonele secetoase pentru menţinerea umidităţii în sol. Acest mod de întreţinere a solului nu este posibil decât în zonele cu multe ploi sau cu irigații. În regiunile secetoase este mai bine de menţinut ogorul negru în cursul verii.

Mulcirea solului

Mulciul poate fi natural şi artificial. Ca mulci natural se folosesc resturile vegetale din gospodărie (paie, coceni, frunze, rumeguş, fânul de proaspătă calitate) care, fie întregi, fie tocate, acoperă terenul într-un strat uniform de 10-15 cm, strat ce permite pătrunderea în sol a apei, aerului şi cădurii, dar împiedică pierderea apei, pătrunderea luminii şi creşterea buruienilor. Ca mulci artificial se foloseşte folia neagră de polietilenă sau cea transparentă. Practica mulcirii s-a generalizat pe rândurile de pomi pe o lăţime de 1,5-2 m, în special la plantaţiile intensive şi superintensive amplasate pe terenurile nisipoase şi în zonele secetoase, precum şi în culturile de căpşuni.

Combaterea brumelor şi îngheţurilor târzii

Brumele şi îngheţurile târzii pot surprinde pomii în fenofaza de umflare a mugurilor floriferi şi chiar în plină floare. Cel mai des afectate sunt speciile cais, migdal, piersic şi cireş, care înfloresc timpuriu. Pentru protejarea livezilor, cea mai accesibilă şi mai ieftină metodă rămâne fumigaţia, respectiv arderea unor materiale uşor de aprins şi care produc fum mult. Condiţia esenţială este ca arderea să fie înceată, să nu producă flacără. În aceste scopuri se caută din timp bălegar păios, semiuscat, turbă, gunoaie, buruieni uscate, vreascuri, resturi de cauciuc şi alte materiale care amestecate pot servi la pregătirea grămezilor fumigene. Pentru fiecare hectar de livadă sunt necesare 150-200 asemenea grămezi de material fumigen care se distribuie la 8-10 m una de alta, printre rândurile de pomi, nu numai pe alei şi, pe cât posibil, să fie perpendiculare pe direcţia vântului dominat. Grămezile cu materiale fumigene trebuie să ardă (să producă fum) până la răsărirea soarelui şi au un efect bun numai la o scădere a temperaturii la -2…-3°C.

Erbicidarea se va efectua numai pe timp liniştit, fără vânt. Cercetările efectuate în domeniu, precum şi practica de producţie au arătat că, dintre speciile pomicole cultivate, seminţoasele şi în special mărul suportă cel mai bine erbicidarea. În aceste plantaţii pot fi folosite cu succes atât erbicidele sistemice, cât şi cele de contact sau totale.

Anca LĂPUȘNEANU

Un grup de 20 profesori de la liceele agricole au participat la o vizită de studiu care să le ofere posibilitatea să experimenteze în mod direct cum sunt folosite tehnologiile și echipamentele specifice pentru Agricultura 4.0. Vizita a fost organizată de către Fundația World Vision România, prin programul „Creștem prin Educație Agricolă“.

Ciprian Bodescu, inginer agronom cu specializarea în agronomie, și Cristinel Bodescu, inginer zootehnist cu specializarea în apicultură, au primit grupul de profesori în „Livada cu stupi“, o livadă realizată printr-un proiect cu finanțare europeană.

Livada cu stupi – o livadă super-intensivă și ecologică

Cei doi frați, Ciprian și Cristinel Bodescu, au deschis prima stupină acreditată ca stupină de multiplicare, dar și stupină didactică. Odată cu declinul familiilor de albine, fenomen denumit și sindromul dispariției subite, frații Ciprian și Cristinel Bodescu au fost nevoiți să se reinventeze și au luat decizia de a planta o livadă.

În 2016, au depus un proiect pentru a accesa fonduri europene pentru plantarea a 5 hectare de cireș, investiția de 660.000 de euro fiind finalizată în anul 2018. Încă de la momentul scrierii proiectului, Cristinel și Ciprian Bodescu și-au propus să folosească cele mai noi tehnologii pentru a pune bazele unei plantații super-intensive și ecologice. După o documentare asiduă, au inclus în proiect multe elemente inovatoare aduse sistemului de plantare, sistemului de susținere, pomilor și sistemului de irigații. Instalarea unui parc fotovoltaic, sistemul de irigare, echipamentele agricole și soiurile de cireș au fost atent selecționate astfel încât să valorifice caracteristicile locației și să producă cel mai bun randament economic. A fost și multă muncă: cei doi frați Bodescu au plantat, au recoltat și își fac în continuare singuri tăierile la pomi pentru că „tehnica formării coroanei la cireș și mugurele de rod înseamnă producție“, ne spun cei doi.

Dar frații Bodescu nu vor să țină tot ce au învățat doar pentru ei: livada este și o clasă în aer liber, unde profesorii și elevii de la liceele agricole sunt bine-veniți să vină, să vadă și să înțeleagă procesul de la pregătirea solului și plantare până la recoltare sau care e drumul de la o idee până la realizarea planului de afacere și materializarea lui în câmp.

Agricultura 4.0 – Un capitol care lipsește din manualele școlare din România

„Problema cea mai mare din educația agricolă, la momentul actual, este că profesorii încă mai predau din literatura de specialitate veche, nu dispun de material didactic actualizat. În manuale încă se prezintă pomii așa cum se plantau înainte. Acum, toți pomii vin altoiți. Stropirea se realizează cu drone“, explică Cristinel Bodescu. „Putem sta la birou, să facem muncă de birou și din birou să coordonăm toate sistemele care ne ajută să întreținem procesele agricole. Or, manualele școlare nu prezintă acestă realitate.“

Profesorii au recunoscut, la rândul lor, că au fost copleșiți de complexitatea informațiilor prezentate și au mărturisit că se simt descoperiți pentru că nu dispun de instrumentele necesare care să îi ajute în predarea noțiunilor specifice pentru Agricultura 4.0, o realitate a zilei de astăzi.

„În urma acestei vizite nu ai cum să nu pleci acasă cu un bagaj foarte mare de cunoștințe“, a declarat unul dintre profesorii participanți. „Vizita de ieri am perceput-o ca pe o lecție practică si tehnică. Totul a fost la superlativ“, este o altă mărturie venită din partea profesorilor.

„Este absolut necesară implicarea agenților economici care lucrează în domeniul Agriculturii 4.0, să se implice în actul educațional, stabilind parteneriate care să asigure transfer de cunoștințe atât în rândul elevilor, cât și al profesorilor“, a continuat Cristinel Bodescu. „Noi vom continua să sprijinim atât școlile cât și liceele să efectueze vizite de studiu în livadă. Am avut alături de noi, în cadrul acestei vizite, reprezentanți de la companiile care comercializează sisteme și echipamente specifice pentru Agricultura 4.0, tocmai pentru că ne dorim să încurajăm implicarea acestora în sprijinirea tinerilor și elevilor. Ne-am bucurat să vedem că, în urma acestei vizite, am facilitat un alt parteneriat realizat între o companie care realizează software pentru drone de stropit și liceul agricol. Aceștia vor continua să colaboreze pentru a oferi profesorilor și elevilor mai multe oportunități de învățare.“

Deși suntem în era Agriculturii 4.0, calificările, materiile și manualele au rămas neschimbate de zeci de ani, fără să fie actualizate cu conținuturi referitoare la noile tehnologii și echipamanente, digitalizare sau automatizare.

„Oferim liceelor know-how pentru a atrage tineri motivați și a-i pregăti pentru agricultura modernă. Doar așa liceele agricole vor reuși să formeze fermierii 4.0 de mâine“, a declarat Crenguța Bărbosu, Senior Program Manager în cadrul Fundației World Vision România.

„Tinerii nu înțeleg că munca în agricultură nu se mai realizează cum se realiza înainte. Poți să fii agricultor și să lucrezi din birou, într-un mediu curat, folosind programe care automatizează toate procesele agricole“, explică Cristinel Bodescu. „Sfatul nostru pentru tinerii care își doresc un viitor în agricultură este să pornească ceva pe cont propriu, să pună bazele unei mici ferme sau a unei livezi, să crească treptat prin accesarea de fonduri structurale. La fel de important este ca, pentru început, să înceapă să facă practică în ferme dezvoltate și să fie mai preocupați de cunoștințele pe care le vor dobândi decât de formele de recompensare financiară.“

Pachetul educațional „Călătorie spre anul 2050“

World Vision România, în cadrul Consorțiului „Creștem prin Educație Agricolă“, a elaborat un modul educațional inovator despre agricultura durabilă și Agricultura 4.0. Pachetul educațional se adresează celor 56 de licee cu profil agricol din România și este deja în implementare în 10 licee. „Călătorie spre anul 2050 vorbește copiilor despre sustenabilitate și tehnologie și răspunde la întrebarea: «Cum vom hrăni 10 miliarde de oameni în anul 2050?»“. Planurile de lecție, însoțite de filme și prezentări, familiarizează elevii cu cele mai importante concepte ale agriculturii durabile. Pachetul educațional este disponibil pe site-ul programului.

Programul „Creștem prin Educație Agricolă“

Programul „Creștem prin Educație Agricolă“ (CEA) pune la aceeași masă învățământul agricol cu noile tehnologii și mediul de business, pentru a susține performanța profesorilor și managerilor din cele 56 de licee agricole din Romania.

Programul este finanțat de Romanian-American Foundation (RAF) și derulat de un consorțiu de organizații din care fac parte: Fundația World Vision România, Junior Achievement România, Fundația Civitas pentru Societatea Civilă și Centrul Român de Politici Europene.

Ion BOGDAN

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale lansează în perioada 9 septembrie – 12 decembrie 2022 sesiunea de primire a solicitărilor de finanțare pentru investiții în exploatații pomicole, prin submăsura 4.1a din cadrul Programului Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020).

Fondurile europene alocate sunt în valoare de 48 de milioane de euro, împărțite în trei componente, după cum urmează: 30,5 milioane de euro sunt disponibile pentru înființare, extindere, modernizare plantație inclusiv condiționare și marketing (ca și componente secundare). Pentru înființarea, extinderea și modernizarea pepinierelor, inclusiv condiționare și marketing (ca și componentă secundară) sunt alocate 7,5 milioane de euro în această sesiune. De asemenea, alte 10 milioane de euro sunt puse la dispoziția solicitanților pentru achiziția utilajelor de recoltare (modernizarea exploatației).

Sprijinul public nerambursabil acordat prin aceasta submăsură este de 50% din valoarea cheltuielilor eligibile și poate ajunge până la 90%. Valoarea fondurilor acordate prin submăsura 4.1a este cuprinsă între 100.000 de euro și 1.500.000 euro, în funcție de tipul investiției și de beneficiar.

Pragurile de calitate lunare încep, în prima lună de sesiune, de la 90 de puncte pentru componenta înființare, extindere, modernizare plantație inclusiv condiționare și marketing, respectiv 85 de puncte pentru componenta achiziție utilaje de recoltare și de la 60 de puncte pentru înființare, extindere, modernizare pepinieră inclusiv condiționare și marketing și scad treptat până la pragul minim de 15 puncte pentru toate componentele.

Precizăm că, pentru prima dată, modalitatea de repartizare a fondurilor neutilizate din cadrul unei componente către componenta sau componentele supralicitate se va face în ordinea prestabilită în urma deciziei Comitetului de Monitorizare pentru Programul Național de Dezvoltare Rurală. Astfel, prima opțiune pentru realocarea fondurilor neutilizate este componenta de înființare, extindere, modernizare plantație inclusiv condiționare și marketing, cea de-a doua opțiune este achiziția utilajelor de recoltare, iar cea de-a treia opțiune vizează componenta de înființare, extindere, modernizare pepinieră inclusiv condiționare și marketing.

Depunerea cererilor de finanțare pentru investiții în exploatații pomicole se va face online pe www.afir.info, conform precizărilor Ghidului solicitantului și anexelor aferente, începând cu data de 9 septembrie 2022, ora 9:00. Termenul limită de primire a solicitărilor de finanțare este 12 decembrie 2022, ora 16:00.

Sursa: afir.info

Culegi singur, plătești mai puțin! Aceasta este deviza prin care reprezentanții Institutului de Cercetare-Dezvoltate Pitești-Mărăcineni îi îndeamnă pe iubitorii de fructe să participe activ la Zilele culesului fructelor românești.

De această dată, iubitorii de fructe sunt invitați să-și culeagă cantitatea dorită de aronia – scoruș negru, la prețul de 6 lei/kg. Cei interesați se pot prezenta la Institut în zilele: sâmbătă, 6 august 2022, luni-vineri, 8-12 august 2022.

Institutul pune la dispoziție caserole și material de protecție, iar cei interesați să culeagă pentru consum propriu aronia sunt însoțiți în livadă de personalul calificat pentru îndrumare.

Inițiativa institutului este lăudabilă, mai ales că pot participa și copiii, bineînțeles, însoțiți de părinți.

Larissa DINU

Tema unuia dintre workshopurile organizate la începutul lunii mai de către Facultatea de Horticultură din cadrul USAMV București a fost mecanizarea în pomicultură. Una dintre demonstrațiile susținute a fost realizată cu un utilaj propulsat despre care, spune prof. univ. Florin Stănică, este indispensabil pentru plantațiile pomicole. În rândurile următoare prezentăm o descriere succintă a caracteristicilor acestui utilaj și a lucrărilor pentru care poate fi folosit.

Execută mare parte din lucrările făcute în livadă

Unul dintre utilajele care nu trebuie să lipsească din dotarea pomicultorilor este o mașină propulsată destinată efectuării în plantațiile pomicole moderne a unui număr de cel puțin 6-7 lucrări pe parcursul unui an. Aceasta are patru roți motrice, direcționale datorită cărora poate pătrunde ușor pe rânduri și poate întoarce cu ușurință. Utilajul este dotat cu un motor diesel de 30 de cai putere, dar are un consum foarte redus de motorină, sub un litru de motorină pe oră. Mașina este dotată cu multe accesorii care pot fi folosite în funcție de lucrarea realizată în plantație. Este dotată în partea din față și din spate cu un dispozitiv de ridicare a boxpaleților, un lift pentru ridicarea acestora pe platformă, iar pe platforma de sus se montează două șine de rulare cu role pe care boxpaleții pentru recoltat fructe se deplasează cu ușurință dintr-o parte în alta. Mașina este foarte utilă în cazul realizării lucrărilor de tăiere în verde sau uscat, la deschiderea și strângerea sistemelor antiploaie sau antigrindină, la lucrările de rărire a fructelor și recoltare. Platforma cu care este dotată se înalță peste trei metri înălțime, astfel încât muncitorii pot să lucreze la înălțimea respectivă și să conducă mașina. Există și modele la care, în momentul în care mașina se înalță, sașiul poate să copieze terenul printr-un sistem de paralelogram deformabil, astfel încât platforma să fie tot timpul la orizontală, în cazul în care lucrăm pe terenuri în pantă. Pentru că utilajul circulă pe interval, cele două laturi ale mașinii pot să fie deplasate spre exterior, astfel încât muncitorii să se poată apropia de pom.

Poate fi „personalizat“ pentru fiecare tip de plantație

Mașina mai este dotată cu un compresor situat în partea din spate. Pe distribuitor se pot monta cinci echipamente pneumatice. Foarfecele pneumatice au o forță extraordinară și dau posibilitatea să tăiem foarte rapid. Printr-o simplă atingere a mânerului, foarfeca taie cu viteză ramuri cu o grosime de până la 3,5 cm. Compresorul alimentează până la o presiune de 15 atmosfere echipamentele cu care se taie. În locul foarfecelor pot fi montate fierăstraie pneumatice sau dispozitive pentru scuturarea fructelor. Potrivit dlui Florin Stănică, „această mașină este deosebit de importantă, ea elimină folosirea scărilor și este folosită de cel puțin 6-7 ori într-un an. Producătorul, în funcție de arhitectura plantației, de sistemele de plantare, oferă diferite tipologii de mașini. Mașina pe care noi am achiziționat-o pentru Facultatea de Horticultură este adaptată la distanțele de plantare pe care le avem noi aici, respectiv între 3,5-4,5 metri.

Pe suprafețe mai mari sau distanțe de plantare mai mari de 4,5 metri sau pomi mai înalți de 4,5 metri se pot cumpăra mașini personalizate. Mașina pe care o avem noi este cea mai mică din gamă, imaginați-vă că există mașini mult mai lungi pe care intră doi boxpaleți simultan și care pot avea inclusiv două platforme independente care să se ridice la diferite înălțimi. Aceasta are o unică platformă, dar putem avea două platforme mai mici care să lucreze independent pe înălțimea plantației. În general, când se taie o parte dintre muncitori merg pe jos și fac operația de tăiere la nivelul la care pot să ajungă, iar ceilalți muncitori se află pe platformă și taie partea de sus.“

„Utilajul prezentat trebuie să fie prezent în fiecare plantație care are măcar 10 hectare. Atunci când discutăm și de forme de coroană de genul celor pe care noi le avem la USAMV, mașina își demonstrează încă o dată indispensabilitatea.“ – prof. univ. Florin Stănică

„Această mașină costă în jur de 30.000 de euro, dar investiția se recuperează rapid pentru că este un utilaj folosit mult în plantațiile pomicole și care aduce economii ale forței de muncă.“ – prof. univ. Florin Stănică

Laura ZMARANDA