Întreținerea „ca la carte“ a unui hectar de livadă costă cca. 40.000 de euro pe an
Agricultura, chiar și în condițiile unei supertehnologizări, este o loterie care implică mulți factori (schimbări climatice, degradarea terenurilor, lipsa resurselor etc.) independenți de fermierii care girează cu încrederea lor acest domeniu vulnerabil și indispensabil. În plus, se adaugă presiunea de a produce din ce în ce mai multă hrană pentru populația în creștere a globului și implicit se creează iluzia că este primordial ca agricultura să ofere cantitate în orice condiții și uneori cu abateri de la nevoia, la fel de imperioasă, de a asigura hrană sănătoasă. Agricultura ecologică, deși ocupă un procent relativ restrâns, compensează prin „curajul“ de a oferi și calitate. Panaete Pop Vasilică, administrator și asociat al fermei Agromass Biofood și al magazinului on-line Dealul Sofiei, spune totuși că perspectivele pentru acest segment de nișă există. Chiar și în România.
Riscurile sunt foarte mari, dar alegerea făcută a fost corectă
– Rep.: Agricultura este un domeniu supus multor provocări și este dependentă de mulți factori, iar când vorbim despre agricultura ecologică presiunea este și mai mare. Ați riscat totuși și ați dezvoltat această fermă Dealul Sofiei pentru care ați ales și un nume cu semnificație.
– Panaete Pop Vasilică: Proiectul Agromass Biofood a început în anul 2013, când eram în căutarea unei căi de urmat pentru viitor, iar ideea de ne apuca de agricultură ecologică a venit din partea unei rude și asociat în cadrul Agromass Biofood. Ferma Dealul Sofiei a luat ființă șapte ani mai târziu din două motive, și anume dorința de a vinde direct către client produsele noastre și pandemia care ne punea oarecum piedică. Numele Dealul Sofiei provine de la numele primei și ultimei doamne care a locuit în zona respectivă. Ferma noastră se află în vechea vatră a satului Răducești, comuna Topliceni, și are în proprietate aproximativ 20 de hectare, din care peste 50% sunt în sistem ecologic și este formată din livezi, vii și terenuri arabile cu diferite culturi. Partea de livezi și vii este în totalitate în agricultura ecologică.
– Când ați obținut conversia către sistemul ecologic?
– Am înființat plantația în anul 2014, iar certificarea am obținut-o trei ani mai târziu, după perioada de tranziție. Deși inițial ne temeam de birocrația procedurii, a decurs totul fără probleme. Motivul pentru care am ales agricultura ecologică a fost dorința de a consuma fructe cât mai naturale, dar și pentru a oferi și altora această posibilitate. Dacă la început aveam o oarecare reticență legată de acest domeniu, acum sunt 100% convins că am făcut alegerea potrivită, chiar dacă riscurile legate de atacurile dăunătorilor și apariția bolilor sunt foarte mari pentru că există această imposibilitate de a interveni convențional pentru sporirea cantității și a calității roadelor.
Soiuri românești și producții pe măsură
– Ce tratamente aplicați în livezi?
– Datorită studiilor, cercetărilor si „globalizării“ activităților din toate domeniile, inclusiv din agricultura ecologică, am ajuns să folosim tratamente, soluții și idei tehnologice la zi (soluții fitosanitare din extrase de fructe și plante, utilaje de generație nouă, palpator, atomizor, fertirigare prin picurare, dar și prin aplicarea de tehnologii clasice, gunoi de grajd, văruit). Astfel am avut anul acesta la cireș o producție de 18 tone/hectar, la prun 25 de tone/hectar și la măr 20-25 tone/hectar. Datorită acestor producții bune, din punctul nostru de vedere, vom continua în același trend, aplicând toate tratamentele și lucrările tehnologice de sfârșit de sezon și conservare peste iarnă (gunoi de grajd, tratament cu zeamă Bordelaise și arătură de toamnă).
– Evident că în obținerea acestor producții au contat și soiurile pe care le aveți.
– În urma analizelor agrochimice și pedologice făcute, am hotărât să folosim soiuri românești sau cel puțin aclimatizate pentru România. Am făcut acest lucru la îndrumarea domnului inginer Grivu, căruia îi mulțumesc pentru sfaturi si recomandări. Am achiziționat de la Stațiunea de Cercetare a USAMV Istrița, Săhăteni materialul săditor pentru partea de livezi din speciile cireș, prun și măr. La cireș avem Van, Stela și Rubin, la prun Silvia, Stanley și Annaspath și la măr Generos, Pionier și Florina. Toate aceste soiuri au un potențial de producție ridicat și rezistență mare.
Plus valoare prin procesarea materiei prime în suc
– De multe ori, pentru producători provocările apar în momentul în care producția trebuie comercializată. Ce se întâmplă cu fructele obținute în ferma dvs.?
– Datorită magazinului online și a contractelor încheiate cu marii retaileri și magazinele de specialitate am reușit să vindem peste 70% din producție, ambalată sub diferite forme sau vrac. Anul acesta, în urma colaborării cu un procesator din zonă pe care l-am ajutat să se certifice ecologic, vom avea și produs procesat, respectiv suc de mere 100% ecologic și natural. Sperăm ca acest lucru să aducă plus valoare în activitatea noastră, chiar dacă piața eco din România este în stadiu incipient din cauza lipsei de promovabilitate a produselor și beneficiilor din domeniul agriculturii ecologice. Chiar dacă prețurile sunt de 2-3 ori mai mari ca în sectorul convențional, beneficiile și avantajele acestor produse sunt infinit mai mari.
– Ați menționat această diferență de preț între produsele obținute în livezile convenționale și cele din livezile ecologice. Cum se justifică această diferență?
– Dacă luăm în calcul faptul că înființarea unui hectar de livadă în sistem clasic intensiv costă aproximativ 15.000 de euro, tratamentele fitosanitare și întreținerea lui anuală, „ca la carte“ costă aproximativ 40.000 de euro pe an, iar timpul de așteptare de la înființarea culturii și până la intrarea ei pe rod este de 4-5 ani consider că prețurile per kilogram (cireșe, prune, mere) este justificat și totuși accesibil pentru mare parte din consumatori. Chiar dacă este greu și produsele se vând cu dificultate, personal cred că agricultura ecologică este de perspectivă și va avea un viitor și în România.
(D.Z.)
pomicultura, livezi, intretinerea livezilor
- Articol precedent: Tratarea pomilor afectați de focul bacterian
- Articolul următor: Pagube însemnate pentru proprietarii de livezi