Cum „funcționează“ un bazin piscicol destinat pescuitului sportive

Începând cu anul 1990, adiacent pisciculturii industriale s-a dezvoltat o ramură profitabilă, și anume gestionarea bălților de pescuit sportiv. Prin concesionarea luciului de apă de la stat, investitorii dornici să încerce o astfel de afacere au avut posibilitatea să dezvolte activitatea specifică și în unele cazuri chiar să realizeze un fel de turism de agrement prin realizarea unei infrastructuri mai complexe în centrul căreia se află bazinul piscicol. Firește că și în cazul acesta, ca de altfel în orice activitate economică, există avantaje și dezavantaje. Pentru a înțelege cum funcționează o astfel de activitate, o să prezentăm ca studiu de caz bazinul piscicol ACVE Dănești 6. Robert Toni Atanasiu este unul dintre asociații care se ocupă de gestionarea bazinului. Acesta spune că activitatea principală a celor care administrează bazinul piscicol nu are nicio legătură cu piscicultura sau cu pescuitul sportiv, dar că pasiunea lor este motorul acestei încercări.

Costurile au fost mari, investițiile nu au fost amortizate

– Care este istoria bălții pe care o gestionați?

– Pentru noi istoria recentă începe undeva în luna februarie a anului 2020, când am preluat administrarea acestui bazin piscicol care face parte dintr-un lanț de opt bazine piscicole situate în Lehliu, județul Călărași. Bazinul piscicol este în concesiune, iar firma care deține concesiunea acestuia are mai mulți asociați. Unul dintre asociați, alături de încă două persoane, administrează practic acest bazin. La preluarea în administrare nu au fost costuri având în vedere cele menționate anterior. Caracteristicile bazinului sunt următoarele: suprafața luciului de apă este de 5,5 h, adâncimea este între 1 și 3 metri, iar speciile de pești cu care balta este populată sunt crap, caras, cten, novac, șalău.

– Care au fost investițiile inițiale și în ce direcții au fost folosite?

– Au fost făcute anumite investiții la preluarea în administrare, în special în amenajare, respectiv dragare și amenajarea malului, consolidarea digului, dar și popularea bazinului. Anul acesta investițiile au fost legate de alimentarea cu energie electrică, populari și sperăm să reușim să amenajăm cei 2 km de drum ce leagă drumul județean DJ 309 de bazinul piscicol. Poate găsim și o variantă pentru asfaltarea drumului județean DJ 309, dar acest aspect nu ține de noi, ci este strâns legat de bugetele aprobate la nivel de Consiliu local. Până în acest moment costurile au fost considerabile, câteva mii de euro. Pe lângă cele enumerate mai sus sunt costurile curente legate de transport, hrana peștilor, eventualele tratamente necesare aplicate acestora, hrana celor doi câini care ne asigură paza și, bineînțeles, salariile persoanelor care se ocupă de acest bazin piscicol.

– Ați reușit să recuperați banii investiți?

– Momentan nu am reușit să amortizăm aceste investiții, costurile de până acum au fost destul de mari și, pentru că dorim să facem în continuare și alte investiții, practic tot ceea ce se încasează din această activitate se reinvestește în lucrări de amenajare și populari. În viitorul apropiat, spre exemplu, dorim să amenajăm un loc de joacă pentru copii și să construim foișoare și căbănuțe pentru a putea asigura și cazare. Probabil că în momentul în care vom ajunge la nivelul dorit vor începe să se amortizeze și costurile.

Lipsa producătorilor autohtoni de pește este o problemă

– Ce pierderi economice există într-o astfel de afacere și ce le determină?

– Pierderile sunt generate, în special, de mortalitatea apărută în anumite situații. În cazul nostru, anul acesta am avut pierderi din cauza drumului de acces care a devenit impracticabil în perioadele ploioase.

– Cum asigurați repopularea bazinului piscicol?

– Am dorit să populăm, în special, cu pești de la producătorii din România (LIVNIK FISH TRADE, Doristel, Sisteme integrate de dezvoltare). Costurile sunt destul de mari pentru că, de exemplu, anul acesta bazinul piscicol a fost populat cu 3.000 kg de crap cu o greutate între 1 și 8 kg. Repopulările le facem primăvara și toamna, dar în momentul în care vom ajunge la cantitatea maximă de pește pe care acest bazin o poate suporta, probabil vom rări sau chiar sista aceste repopulări pentru a nu pune în pericol întreaga populație piscicolă. Avem un consultant piscicol și respectăm cu strictețe sfaturile acestuia.

– Din postura de administrator de bazin piscicol, ce probleme ați vrea să semnalați?

– Principala provocare cu care noi ne-am confruntat a fost, în special, lipsa producătorilor autohtoni de pește. Aceștia sunt destul de puțini și au deja o clientelă formată, motiv pentru care le este destul de dificil să livreze pește și celor relativ noi în acest domeniu fără a afecta clienții vechi. Noi am dorit ca populările să fie făcute cu pește de calitate, crescut „ca la carte“.

– Care sunt prețurile pentru o partidă de pescuit și ce condiții trebuie să respecte pescarii?

– Prețurile pentru o partidă de pescuit sunt 80 lei pentru 12 ore sau 110 lei pentru 24 ore. De la jumătatea lunii iunie balta funcționează pe principiul sistemulu catche and release și practic de la această dată se poate reține doar caras și acesta în limita bunului simț. Am luat această decizie după o analiză amănunțită, punând în balanță avantajele și dezavantajele și, în special, faptul că ne dorim ca peștele cu care am populat acest bazin să fie „un partener de afaceri“, nu un bun de consum. Perioada de vârf a acestei activități este aprilie – septembrie.

(D.Z.)

- „Ne dorim ca peștele cu care am populat acest bazin să fie un partener de afaceri, nu un bun de consum.“

- „Momentan nu am reușit să amortizăm investițiile, costurile de până acum fiind destul de mari.“

- „În viitorul apropiat dorim să amenajăm un loc de joacă pentru copii și să construim foișoare și căbănuțe pentru a putea asigura și cazare.“