Strategia forestieră naţională, lansată în dezbaterea specialiştilor din ţară

Strategia forestieră naţională pentru perioada 2013-2022, elaborată într-o primă variantă de Ministerul Mediului şi Pădurilor /MMP/, a fost dezbătută, vineri, în Băile Felix, de către specialiştii din Bihor, Cluj şi Timiş, într-o primă întrunire regională.

'În Oradea, poziţionăm strategia forestieră naţională pe harta pădurilor. A fost o întâlnire de lucru, dezbatere internă, în care am adus la cunoştinţă celor implicaţi un draft al strategiei pregătit de Ministerul Mediului', a declarat, în cadrul conferinţei de presă, Mugur Cozmanciuc, secretar de stat în MMP, responsabil cu domeniul pădurilor. Cei aproape 40 de specialişti, experţi, silvicultori şi agenţi economici au reprezentat în această dezbatere ITRSV /Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic şi de Vânătoare/, Direcţiile silvice, sindicatele, în timp ce din partea Ministerului Mediului, alături de secretarul de stat Mugur Cozmanciuc, a participat comisarul general al Gărzii Naţionale de Mediu, Ovidiu Dăescu, directorul general al Regiei Naţionale Romsilva, Adam Crăciunescu, directorul general al Direcţiei Păduri din MMP, Eugen Simionescu şi preşedintele Asociaţiei Forestierilor din România, Nicolae Ţucunel.

Principalele obiective ale strategiei au fost prezentate de către secretarul de stat Mugur Cozmanciuc, care a evidenţiat ca primă direcţie creşterea gradului de împădurire al ţării, de la 27% în momentul de faţă suprafaţă împădurită, la media europeană de 33% sau chiar mai mult.

Un al doilea obiectiv al strategiei este accesibilizarea, crearea drumurilor forestiere, deoarece în prezent România se situează sub media europeană, cu 6,1 metri liniari la hectar faţă de 14 metri liniari la hectar. Se preconizează, astfel, crearea a încă 6.500 de km de drumuri forestiere.

Cadastrul forestier este un alt obiectiv important, prin care se va urmări protecţia pădurilor. Se ştie că din cele 6,5 milioane de hectare de teren, Regia Naţională a Pădurilor Romsilva are în proprietate puţin peste trei milioane de hectare şi în administrare 1,1 milioane hectare, dar sunt circa 500.000 de hectare de teren neadministrate, care vor fi gestionate mult mai bine prin realizarea cadastrului forestier, odată cu modificările aduse la Codul silvic.

'Avem în vedere să nu mai existe pădure neadministrată, ceea ce ar duce, implicit, şi la combaterea sau gestionarea eficientă a defrişărilor şi tăierilor ilegale', a subliniat secretarul de stat din MMP, care a adăugat că, în cadrul acestei strategii, se urmăresc obiective corelate cu măsurile de finanţare 2014-2020, pe programul sectorial astfel încât să poată fi accesate mult mai uşor fondurile europene.

Totodată, prin strategia forestieră se urmăreşte crearea a cel puţin 15.000 de locuri de muncă pe domeniul împădurire, întrucât din anul 2014 se prevede să crească suprafaţa împădurită a României cu cel puţin 20.000 de hectare anual.

Crearea perdelelor forestiere de-a lungul principalelor artere de circulaţie, educaţia şi informarea sunt alte puncte importante ale strategiei.

Directorul general Romsilva, Adam Crăciunescu, a apreciat faptul că elaborarea strategiei reprezintă 'un moment istoric', după ce, din 2010, nu a mai existat un asemenea document şi după ce s-au aplicat legile retrocedării şi a apărut diversificarea proprietăţii.

'Schimbările climatice din ultima perioadă sunt o provocare pentru specialiştii din lumea întreagă', a spus oficialul Romsilva, care mai consideră că în România este nevoie să se extindă zona verde, fiind deja identificate suprafeţele de teren agricol degradat sau alte terenuri care pot fi împădurite.

'Esenţial este să se armonizeze întreaga legislaţie pentru a implementa proiecte importante pentru România. Am avut ocazia să ascultăm şi părerile experţilor din zonă pentru a găsi soluţii pentru o silvicultură regională în perspectivă. În lipsa unei strategii în ultimii doi ani nu s-au putut lua decizii coerente. Să dăm un semnal clar că actul de recoltare, de exploatare a masei lemnoase, este un act de cultură şi că trebuie să corelăm actul de recoltare cu cel de regenerare a pădurii pentru a asigura continuitatea pădurii în România', a menţionat Crăciunescu.
La rândul său, comisarul general al Gărzii Naţionale de Mediu, Ovidiu Dăescu a vorbit despre importanţa protecţiei mediului în elaborarea strategiei forestiere, în aşa fel încât gestionarea 'aurului verde' să nu producă efecte negative asupra mediului, calităţii vieţii şi biodiversităţii.

Preşedintele Asociaţiei Forestierilor din România, Nicolae Ţucunel, singura organizaţie patronală din domeniul exploatării şi prelucrării lemnului, care reprezintă 5.000 de agenţi economici, a apreciat elaborarea acestei strategii 'acum când jumătate din pădurile ţării au fost retrocedate' în scopul unei administrări unitare şi coerente pe care o lansează ministerul împreună cu Regia Naţională a Pădurilor, precum şi pentru mai multe investiţii în domeniul infrastructurii forestiere, în drumuri, dar şi în cercetare şi silvoturism.
'Această funcţie de agrement a pădurii, alături de producţie şi protecţie, este una deosebită pe care dorim să o dezvoltăm durabil. Apoi, susţinem promovarea lemnului ca material ecologic de construcţie şi pentru realizarea de bunuri de largă şi îndelungată folosinţă. Dacă ştim să gestionăm bine lucrurile şi să conlucrăm, autorităţi cu mediul economic, putem să obţinem rezultate care să se răsfrângă benefic asupra societăţii', a declarat Ţucunel.

Ministerul Mediului şi Pădurilor a anunţat organizarea, până la sfârşitul anului în curs, a altor două întâlniri de lucru regionale la Iaşi, respectiv în Vâlcea sau Braşov.

Sursa Agerpres