Lipsa irigaţiilor, frână pentru agricultura din Dobrogea

Fermierii din Dobrogea nu se laudă la fel de mult precum colegii lor din ţară, chiar dacă recoltele din acest an au fost satisfăcătoare. Ei sunt nemulţumiţi de faptul că producţia ar putea fi mult mai bună dacă ar exista un sistem de irigaţii. Aceştia susţin că agricultura din Dobrogea şi zona Bărăganului nu poate fi rentabilă la cote maxime dacă nu se va investi într-un sistem de irigaţii.

În Kogălniceanu seceta pedologică a adus recolte mici

Potrivit agricultorilor, producţia din acest an a fost una bună datorită condiţiilor meteorologice, însă, pentru a performa, aceştia spun că trebuie să facă investiţii şi în utilaje performante, pentru a putea face faţă secetei. Astfel că mulţi folosesc profitul pe care îl scot ori, dacă nu-l obţin, fac credite pentru a se dota cu utilaje cu care să poată lucra pământul secetos. Unul dintre fermieri, care are în arendă 600 ha în Mihail Kogălniceanu şi pe care le cultivă cu diverse specii, Vasile Goşu, spune că în acest an a obţinut o producţie de 2-3 tone la hectar la grâu şi orz şi susţine că producţia a fost mai mică decât în anul anterior. „De vină pentru o astfel de producţie este seceta pedologică. Nu a fost suficient de multă apă în prima parte a anului şi nu s-au dezvoltat culturile, iar noi suntem nevoiţi să facem credite, pentru că nu acoperim datoriile cu producţia pe care o avem“, a declarat Vasile Goşu. În zona agricolă pe care o are în arendă agricultorul a obţinut o producţie la floarea-soarelui de 2,1-2,2 de tone la hectar, iar la porumb de 3,5 t /ha. Acesta susţine că producţia a fost la fel în ultimii ani pentru că au fost condiţii meteorologice bune mai ales datorită ploilor din luna iulie. În ceea ce priveşte partea de îngrăşăminte, fermierul susţine că acestea, folosite în exces, duc la fitotoxicitate, iar reacţia culturilor este tocmai invers şi astfel nu se mai dezvoltă deloc. Pentru a face performanţă în agricultură fermierul foloseşte cele mai accesibile şi moderne tehnologii. Astfel că acesta efectuează minimul de lucrări pentru a putea conserva apa în sol.

La Cogealac producţii bune, dar la preţuri mici

Un alt agricultor, din localitatea Cogealac, Gheorghe Perifan, este de părere că a fost un an bun şi calitativ pentru agricultura românească, dar, deşi producţia a fost una bună, preţurile au fost mici. „Dacă în 2012, când producţia nu a fost la fel de bună, preţul la kg de grâu era de 1,10 de lei, acum în 2013, când producţia a fost vizibil mai bună, preţul a scăzut la 0,65 de bani. În ceea ce priveşte floarea-soarelui s-a întâmplat la fel, pentru că preţul a fost de 2,1 lei în 2012, iar în acest an a ajuns la 1,1 lei“, a mai spus Gheorghe Perifan. Fermierii din zonă sunt de părere că preţul producţiilor la cereale din acest an s-a redus la jumătate şi asta numai din cauza samsarilor care îşi fac apariţia, susţin ei, în astfel de situaţii, iar statul sau Consiliul Concurenţei nu intervine sub nicio formă, deşi se ştie că ceea ce se întâmplă este ilegal.

Specialiştii în agricultură afirmă că, din zece ani, doar doi se nimeresc cu producţie mare. „Avem nevoie de profit pentru a reinvesti în utilaje, pentru că dacă avem utilaje performante se pot face toate lucrările la timp“, mai precizează Gheorghe Perifan. Cei mai mulţi dintre fermieri se plâng de faptul că nu pot lua credite, iar cei care reuşesc le obţin cu mare greutate. Însă şi aşa aceştia se plâng că dobânzile sunt foarte mari. Agricultorii constănţeni au fost nevoiţi ca în acest an să investească foarte mulţi bani în pământ, dar din puţinul profit obţinut au cumpărat şi tractoare pentru prăşit, pentru îngrăşăminte, dar şi utilaje mari, utile pentru zona Dobrogei, unde pământul este secetos, iar toamna este nevoie de utilaje grele pentru a putea pătrunde în solul foarte tare.

Gheorghe Perifan spune că în ultimii 3-4 ani a cultivat rapiţă pe 90 ha de teren, iar la grâu, deşi nu a folosit îngrăşăminte pentru a ajuta culturile, a obţinut o producţie de 3.200 kg la hectar. De asemenea, la orz a obţinut 3.400 kg la hectar. În ceea ce priveşte această toamnă, s-au semănat peste 50 ha cu grâu şi orz pe alte 20 ha, iar, dacă nu vor fi oscilaţii mari de temperatură, agricultorii speră să obţină anul viitor o producţie la fel de bună ca în acest an. Gheorghe Perifan are în arendă de la localnicii din Cogelac peste 200 ha, iar 30 ha se află în proprietatea sa.

Producţiile depind de utilajele folosite

Un alt fermier care are în arendă o suprafaţă destul de mare este Roxana Chirciu, care a luat, de la aproape 400 de oameni, terenurile pentru a le cultiva. Este vorba despre peste 1.300 ha pe care cultivă porumb, grâu, orz, floarea-soarelui, rapiţă şi fasole. Fermierul a obţinut în acest an la grâu 5 tone/ha, rapiţă – 3,4 tone/ha, floarea-soarelui – 3 t/ha şi la porumb boabe – 8 t/ha. Pentru a avea rezultate bune, Chirciu a investit în opt tractoare dotate cu plug, semănătoare, fertilizatoare şi trei combine de recoltat. Fermierii din Dobrogea se plâng de faptul că zona în care sunt nevoiţi să cultive este lovită aproape în fiecare an de secetă şi nu sunt ajutaţi de stat. Aceştia sunt nemulţumiţi că, deşi Dobrogea a avut unul dintre cele mai mari sisteme de irigaţii din ţară, totul a fost distrus, furat şi vândut ca fier vechi şi nimeni nu a mai făcut nimic pentru ca producţiile agricultorilor să nu mai depindă în totalitate de ploi. Cu toate acestea, anul 2014 se anunţă promiţător pentru fermieri deoarece toamna a fost una bună.

Marieta IORGA