Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) a reacționat prompt la apariția și evoluția focarelor de pesta micilor rumegătoare (PMR) din județele Tulcea, Constanța și Timiș. Serviciile veterinare din țară acționează de urgență pentru a limita răspândirea virusului, aplicând măsuri corecte, conform legislației europene, utilizate de toate statele membre.

Corectitudinea acestor măsuri este esențială, iar responsabilitatea operatorilor economici joacă un rol crucial. Un risc major de introducere și răspândire a bolii provine din importul de animale bolnave, a căror boală a fost dobândită anterior intrării pe teritoriul României, ori din introducerea de animale fără documentele sanitar-veterinare necesare. Activitățile ilegale, cum ar fi transporturile clandestine de animale, pun în pericol eforturile de export și pot genera focare secundare de boală la mare distanță de focarul inițial.

Inspectorii ANSVSA colaborează constant cu reprezentanții instituțiilor competente pentru a identifica și stopa aceste practici iresponsabile. Eforturile ANSVSA și ale crescătorilor de animale de deschidere a unor noi piețe de export sunt amenințate de aceste activități ilegale.

În contextul epidemiologic actual, ANSVSA acționează pentru menținerea exporturilor de ovine, renegociind condițiile cu țările terțe și efectuând teste suplimentare pentru loturile destinate exportului. Laboratoarele ANSVSA lucrează cu program extins pentru a oferi garanțiile necesare țărilor beneficiare, asigurând astfel continuitatea schimburilor comerciale.

Din data de 17 iulie, de la confirmarea primului focar de PMR, s-au derulat operațiuni de export cu ovine, totalizând 72.820 de capete, dintre care 38.000 în Arabia Saudită și 34.820 în Regatul Hașemit al Iordaniei.

ANSVSA implementează o strategie de introducere a unor noi laboratoare din rețeaua serviciilor veterinare pentru a susține aceste activități fără a afecta fluxul de export.

Instituția este în permanent contact cu crescătorii de animale, transportatorii și exportatorii, colaborând pentru a limita extinderea bolii și a preveni prejudiciile în sectorul zootehnic. Autoritatea apreciază inițiativa crescătorilor de ovine de a evita vânzările și cumpărările de animale între ferme, schimburile de ciobani și vizitele între ferme, precum și anunțarea imediată a medicului veterinar și a DSVSA județene în caz de suspiciune de boală.

O avertizare importantă este aceea de a nu da crezare informațiilor false care afirmă că boala nu există. ANSVSA condamnă difuzarea de „fake news” care poate submina eforturile autorităților de a gestiona focarele de boală și de a promova exportul de animale.

În prezent, în România există 37 de focare active de PMR (8 exploatații comerciale, 12 exploatații comerciale de tip A și 17 gospodării ale populației), cu un total de 218.756 animale afectate:

Județul Tulcea: 34 focare (7 exploatații comerciale, 12 exploatații comerciale de tip A și 15 exploatații non-profesionale) – 205.271 animale afectate.

Județul Constanța: 2 focare în exploatații non-profesionale – 985 animale afectate.

Județul Timiș: 1 focar într-o exploatație comercială – 12.500 animale afectate.

ANSVSA solicită operatorilor economici din România implicați în comerțul cu rumegătoare să respecte instrucțiunile transmise prin intermediul DSVSA județene, pentru a-și proteja efectivele de rumegătoare mici. Orice suspiciune de boală trebuie notificată în cel mai scurt timp DSVSA județene.

ANSVSA face apel la sprijinul fermierilor din sectorul ovine și caprine, precum și al cetățenilor, pentru a aplica măsurile de biosecuritate, a anunța imediat serviciile veterinare despre suspiciunile la animale și a respecta toate măsurile dispuse de autorități pentru a împiedica răspândirea acestei boli pe teritoriul țării.

Sursa: ANSVSA

Din cauza conflictului dintre Rusia și Ucraina, importurile de cereale din Ucraina în România au crescut semnificativ. Ucraina este un important producător de cereale, fiind cel de-al treilea cel mai mare exportator de cereale din lume, după SUA și UE. Potrivit Institutului Național de Statistică, în 2020 România a importat din Ucraina 2,5 milioane de tone de grâu, 820.000 de tone de porumb și 570.000 de tone de orz.

Protestele fermierilor români împotriva cerealelor din Ucraina

Însă, în ultimul timp, importurile de cereale din Ucraina în România au stârnit controverse. Comisia Europeană a decis să pună capăt regimului de cote de import pentru cerealele ucrainene, ceea ce înseamnă că producătorii ucraineni pot exporta oricât de multe cereale doresc în UE, inclusiv în România. Această decizie a fost criticată de unii producători agricoli din România, care consideră că importurile de cereale din Ucraina pot afecta negativ piața internă.

Fermierii din România au organizat mai multe proteste împotriva deciziei Comisiei Europene. Aceștia susțin că importurile de cereale din Ucraina pot distorsiona piața internă și pot duce la scăderea prețurilor la cerealele românești.

De asemenea, ei consideră că producătorii ucraineni nu respectă aceleași norme de calitate și siguranță alimentară ca producătorii din UE.

„Nu sunt de acord cu decizia Comisiei Europene de a importa în România cereala din Ucraina. Consider că nu este o concurență loială. Costul de producție al grâului este mult mai mic în Ucraina. Nu putem concura cu marfa ucraineană, facem parte din Uniunea Europeană și avem mai multe restricții în ceea ce privește ciclul de producție“, s-a revoltat fermierul Eugen Voicu din județul Ilfov.

Sprijin pentru fermierii de cereale de la Comisia Europeană

Prim-ministrul Nicolae Ciucă a anunțat că Guvernul României va aproba o hotărâre pentru alocarea a 10 milioane de euro de la Comisia Europeană și încă 10 milioane de euro din bugetul Ministerului Agriculturii pentru a compensa fermierii români afectați de importurile de cereale din Ucraina. Fermierii afectați vor putea să își depună documentele la APIA pentru a primi ajutorul financiar, la 15 zile de la publicarea în Monitorul Oficial. În același timp, Guvernul caută soluții care să sprijine fermierii români, fără a afecta relațiile cu Ucraina. Această decizie a fost luată ca urmare a protestelor fermierilor.

Importul de cereale în România, stopat temporar

Potrivit declarațiilor ministrului Agriculturii, Petre Daea, agenții economici din România nu au posibilitatea să cumpere cereale din Ucraina până la data de 5 iunie. Ministrul a explicat că importul de cereale din Ucraina s-a oprit temporar, iar agenții economici nu pot achiziționa cereale în mod direct de la graniță, ci numai prin intermediul unui contract comercial înregistrat anterior. Cu toate acestea, tranzitul cerealelor din Ucraina prin România către destinații externe este posibil, cu condiția ca cerealele să fie transportate sub control strict. Ministrul a subliniat că nu există riscul ca cerealele să rămână în România, deoarece toate cantitățile sunt monitorizate și asigurate până la destinația finală. De asemenea, ministrul a recunoscut că o recoltă bogată în România și Ucraina poate duce la o presiune suplimentară asupra capacității de procesare și preluare a cerealelor din regiune.

Potrivit Comisiei Europene, România a realizat în 2021 aproape 10% din producția totală a Uniunii Europene și a reprezentat un sfert din exporturile de grâu - 6,3 milioane de tone, în perioada iulie 2021-iunie 2022, astfel România fiind considerată un importator important pe piața agricolă europeană.

Potrivit datelor Institutului Național de Statistică, producția de grâu în România a fost în jur de 10,5 milioane de tone în 2020 și de aproximativ 11,7 milioane de tone în 2019. În 2018, producția de grâu a fost de aproximativ 9,8 milioane de tone.

Fabrica de procesare a cărnii de la Chitila, Integra, a fost preluată în 2020 de antreprenorul Iulian Sămărescu într-un moment în care unitatea întâmpina probleme economice. Printr-un plan de investiții susținut în plină criză sanitară, cu problemele inerente ale acestei situații excepționale și mai apoi în contextul războiului din Ucraina, antreprenorul a reușit să dezvolte această fabrică, să o modernizeze și prin activitatea de aici să susțină implicit și fermierii români cu care colaborează.

Numai în pielea fermierului să nu fii

În momentul de față, industria de procesare nu cunoaște o perioadă foarte bună. Vânzările au scăzut foarte mult și există în continuare o competiție acerbă cu importurile de carne din Europa. Sunt foarte multe probleme, iar pauperitatea populației își spune din ce în ce mai mult cuvântul. Toate costurile au crescut, mai puțin veniturile oamenilor, spune Iulian Sămărescu.

„Efectivele de animale au scăzut și fermierii nu sunt deloc susținuți în activitatea pe care o desfășoară. Noi colaborăm cu mai mulți fermieri și de-a lungul timpului a intervenit și o relație de prietenie, așa că știu care sunt problemele lor. Costurile de producție sunt foarte mari, iar prețurile de comercializare către noi, procesatorii, nu le acoperă în totalitate investițiile. Și atunci cât să mai fii de bine intenționat în a continua o activitate perdantă? Pe sectorul nostru și-a pus foarte mult amprenta și Pesta Porcină Africană, care a decimat foarte mult efectivele. Numai în pielea fermierului să nu fii. Este greu să produci ceva care îți aduce pierderi, nu are căutare sau se valorifică la prețuri foarte mici. Prețul purcelului mic a depășit 100 de euro. Gândiți-vă la costurile aferente până ajunge un porc de vânzare. În momentul de față fermierii vând cu 9 lei kg în viu, un preț foarte mic.“

„Au devenit societăți cu capital 100% românesc“

Partenerii cu care lucrează antreprenorul din Chitila au fost destul de puternici și au rezistat, dar chiar și așa cinci sau șase dintre ei au renunțat la activitatea lor. Au încercat să repornească fermele de câteva ori, însă PPA a reapărut.

„În Pitești funcționează din 2008 un abator pe care l-am construit cu fonduri europene. La momentul respectiv a fost primul contract semnat pe FEADR. La cinci ani am preluat o altă fabrică de procesare pe care am revigorat-o. De la 20 de angajați acum are 100 de angajați, iar principala activitate este de procesare mezeluri. În 2021 am identificat oportunitatea de a prelua fabrica Integra de la Chitila. Această unitate are o tradiție mai veche și a trecut prin transformări diverse de-a lungul timpului. Oportunitatea a constat în a avea o relație directă cu hipermarketurile. În cadrul lor vânzările de carne au crescut și acesta a fost principalul motiv pentru care am preluat și dezvoltat această societate. Prin achiziționarea acestor două unități, cea de la Pitești și cea de la Chitila, acestea au devenit companii cu capital 100% românesc, dar cu greutățile inerente și cu multă muncă.“

„Este normal să ne susținem până la a avea stegulețul românesc la raftul hipermarketurilor“

În momentul de față fabrica funcționează la o capacitate de 400 de tone de carne pe lună, iar echipa este completată ori de câte ori este nevoie cu tineri tehnologi, ingineri sau muncitori calificați tocmai pentru ca activitatea să se desfășoare în cele mai bune condiții. Animalele sunt sacrificate cu cel mult 24 de ore înainte ca materia primă să ajungă în fabrica de aici. Se preia carnea, se face recepția, ajunge în camerele frigorifige și de aici pornește spre secțiile de procesare, tranșare, produse semifabricate, ambalare etc.

„Materia primă este aproape 100% adusă din România, avem colaborări și cu alte abatoare, în afară de cel de la Pitești, care ne asigură carnea de porc. Pentru carnea de vită, din cauza lipsei efectivelor și a problemelor de aprovizionare, recurgem la colaborări cu alte abatoare. Este normal să ne susținem chiar până la a avea stegulețul românesc la raftul hipermarketurilor și să fim mai mult pentru noi deoarece produsele de import au invadat hipermarketurile. Este o necunoscută cum reușesc cei de afară să vină uneori cu prețuri atât de mici față de cele ale produselor autohtone. Ar trebui implementate niște măsuri de protecție în fața importurilor pentru că astfel piața s-ar așeza, iar prețurile oferite de procesatori ar putea fi mai corecte. Faptul că se dorește ca România să fie dependentă de importurile din Europa nu este o conspirație, este o realitate. Eu aș merge 100% pe carnea românească pentru că are un gust deosebit, mai ales dacă ne referim la carnea de vită. De afară, din Chile, Argentina vin piese foarte scumpe, cu toate că avem carne de foarte bună calitate din producția internă. În ultimii ani, creșterea rasei Black Angus a luat amploare. Este îmbucurător că oamenii încep să caute produsele de calitate.“

• „Am traversat o perioadă destul de dificilă de la preluarea fabricii Integra, a apărut COVID-ul cu problemele inerente, apoi a început războiul în Ucraina. Aceste situații și-au pus o amprentă negativă asupra activității, dar, prin efortul sustenabil al echipei, reușim să vedem luminița de la capătul tunelului.“
• „Am continuat cu investițiile și în plină criză pentru că am văzut că nu este în regulă ce se întâmplă. Săptămânal urmărim indici de performanță.“
• „Companiile pe care le dețin sunt posesoare de credite, iar din cauza creșterii abrupte a ROBOR-ului costurile s-au triplat. Există o ușoară scădere a indicelui ROBOR acum și asta va permite, probabil, scăderea costurilor și, implicit, supraviețuirea noastră și, eventual, dezvoltarea planurilor investiționale.“
• „România este o țară bogată, dar a fost cârmuită așa cum știm toți. Nici mai mult, nici mai puțin!“

Laura ZMARANDA

Alianța pentru Agricultură și Cooperare propune un pachet de soluții la criza cerealelor din porturile românești, după dialogul purtat cu delegația europarlamentarilor din COMAGRI, în cadrul vizitei din luna iulie din porturile Constanța, Agigea și Galați.

Membrii Alianței apreciază intervențiile ulterioare de la Bruxelles ale eurodeputaților, care au punctat aspecte de îngrijorare comună atât pentru Uniunea Europeană, cât și pentru structurile asociative românești, îndeosebi în ceea ce privește logistica cerealelor, transportul și trasabilitatea acestora, capacitatea fermierilor de a produce și de a depozita, seceta severă în principalele regiuni producătoare de cereale din țară, dar și creșterile semnificative ale costurilor de producție, de distribuție și ale celor de tranzacționare în general, după cum arată Alianța pentru Agricultură și Cooperare într-un comunicat.

Efectele negative se resimt mai ales în rândul întreprinderilor locale de pe piața de producție și comercializare a cerealelor, semințelor și oleaginoaselor. Acest segment de piață, cu afaceri cumulate de 6,5 miliarde de euro în 2021, este cel mai important și acoperă aproximativ 25% din sectorul agricol al țării.

Cantitățile suplimentare de cereale provenite din Ucraina, pentru tranzit sau export final, au pus presiune pe întreaga rețea logistică și de depozitare din România, mai ales în perioadele de vârf de sezon, atunci când intensitatea comerțului în acest sector se află la cei mai înalți parametri.

Ce se poate face…

Într-o scrisoare transmisă către cei patru europarlamentari din Comisia de Agricultură care au efectuat vizita de lucru în România – Norbert Lins (președinte), Daniel Buda (vicepreședinte), Herbert Dorfmann și Martin Hlaváček (membri) – Alianța pentru Agricultură și Cooperare a indicat o serie de soluții care s-ar preta managementului cerealelor autohtone și ucrainene din porturile românești.

Printre acestea se numără formule de subvenții pentru depozitare în regim privat de către fermieri, în silozuri autorizate și pe bază de chitanțe de depozit, dar și subvenții pentru compensarea costurilor ridicate de transport, pe baza unei distanțe de referință de la regiunile producătoare până la portul Constanța.

În egală măsură, Alianța pledează pentru îmbunătățirea managementului în porturi prin coordonare interinstituțională, resurse suplimentare la punctele de frontieră terestră, o inventariere a facilităților aflate pe teritoriul României, incluzând aici capacitățile de operare, de tranzit și de depozitare disponibile, precum și un proces constant de verificare și de monitorizare a fluxurilor de mărfuri și a disponibilităților de transport. Această măsură este necesară pentru o împărțire a fluxurilor de mărfuri în funcție de origine (Ucraina și România), în vederea stabilirii unui calendar de accesare a logisticii de export din Constanța și pentru eliberarea unei părți din presiunea asupra terminalelor portuare.

La fel de importantă este și trasabilitatea, pe care alianța o vede absolut necesară pentru eliminarea riscurilor pentru piața internă a României, în eventualitatea în care cereale din Ucraina ar fi deturnate către piața românească.

Portul Constanța are nevoie de investiții majore

În aceeași scrisoare oficială, Alianța pentru Agricultură și Cooperare a subliniat importanța deosebită a alocării de fonduri europene corespunzătoare programelor destinate reabilitării infrastructurii mari (rutiere-feroviare-maritime), a construcției de autostrăzi și a investițiilor de dragare a Dunării și căilor navigabile din România. De asemenea, este primordial să se finanțeze crearea unei infrastructuri cu o rețea de spații de depozitare regionale în zonele cu acces la navigare.

Portul Constanța are nevoie de investiții majore de logistică portuară pentru a nu înregistra blocaje semnificative ale lanțului de aprovizionare. De asemenea, Alianța îi invită pe europarlamentari să analizeze oportunitatea înființării unui fond de investiții cu o masă critică, bazat pe principii economice (similar Fondului de investiții al Inițiativei celor Trei Mări) care să fie finanțat de UE, de guvernul român și/sau de alți actori interesați. Soluția propusă de reprezentanții fermierilor români are în vedere un management privat, selectat de acționari, iar scopul final va fi acela de a dezvolta proiecte legate de facilități logistice și de procesare a produselor agricole de bază românești și ucrainene.

Nu în ultimul rând, în scrisoarea transmisă europarlamentarilor din COMAGRI, Alianța pentru Agricultură și Cooperare a reiterat ideea privind relocarea a 13 miliarde de euro din Fondul de Coeziune, sumă rămasă neutilizată în exercițiul financiar actual, ca o posibilă resursă pentru ameliorarea situației de criză din agricultura țării.

(I.B.)

În perioada 31.03 –30.04.2020, inspectorii din cadrul Direcțiilor Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor județene și a municipiului București au efectuate la nivel național o serie de controale tematice pentru verificarea modului în care sunt respectate, de către operatorii din sectorul alimentar, condițiile sanitare veterinare si pentru siguranța alimentelor referitoare la producerea, depozitarea și comercializarea cărnii de pasăre și ouălor de consum provenite din comerțul intracomunitar (cu precădere Polonia și Ungaria), dar și din țări terțe (în special Ucraina).

Verificările s-au efectuat la nivelul unităților de destinație (unități independente de depozitare a cărnii de pasăre/ouălor, unități de reambalare a cărnii de pasăre, centre de ambalare ouă, centre logistice de distribuție) și unităților de tip catering, controalele având ca scop, pe de o parte stabilirea originii cărnii și ouălor pentru a ne asigura că nu provin din zone aflate sub restricții sanitare veterinare ca urmare a evoluției influenței aviare (gripa aviară), iar pe de altă parte, cu ocazia controalelor documentare, de identitate și fizice, au fost prelevate probe în vederea verificării prin analize de laborator a respectării criteriilor microbiologice și de siguranță alimentară în carnea proaspătă de pasăre, precum și în loturile de ouă provenite din schimburi intracomunitare, posibil contaminate cu Salmonella.

Cu ocazia controlului tematic, au fost recoltate un număr de 138 de probe de carne de pasăre, fiind efectuate un număr de 690 de analize în vederea verificării respectării criteriilor microbiologice de siguranță alimentară. Carnea testată provenea din Polonia, Ungaria, Germania, Marea Britanie, Finlanda, Franța, Slovacia, Olanda, Italia, Bulgaria, Spania, Ucraina, Brazilia. În urma analizelor de laborator au fost detectate 2 probe de carne cu rezultate nesatisfăcătoare (contaminare cu bacteria Salmonella Enteritidis), recoltate de la societăți comerciale din județele Bihor și Ilfov. În ambele cazuri carnea provenea din Polonia. Întreaga cantitate de 21 de tone (1 tonă carne pasăre din județul Bihor și 20 de tone din județul Ilfov) de carne infestată cu Salmonella a fost reținută oficial sub sechestru sanitar veterinar, urmând a fi dirijată spre neutralizare. Rezultatele analizelor de laborator în cazul celor două loturi neconforme pe criteriul microbiologic de siguranță alimentară pentru carnea proaspătă de pasăre au fost notificate de   A.N.S.V.S.A. autorităților veterinare din Polonia și producătorilor prin Sistemul Rapid de Alertă Alimente și Furaje (RASFF). Cu ocazia controalelor, au mai fost identificate în urma analizelor de laborator alte 7 loturi de carne de pasăre proaspătă provenită din schimburi intracomunitare, la care s-a detectat prezența altor serotipuri de Salmonella cu patogenitate scăzută. În cazul acestor loturi de carne reprezentanții A.N.S.V.S.A. au aplicat măsurile legale, toate aceste situații neconforme fiind notificate de A.N.S.V.S.A.  statelor membre U.E de origine și unităților producătoare prin Sistemul de Asistență și Cooperare Administrativă (AAC).

În cadrul controalelor oficiale care vizau verificarea calității ouălelor de consum provenite din statele membre UE (Polonia și Grecia) au fost prelevate 46 de probe, fiind efectuate un număr de 92 de analize de laborator microbiologice  pentru detectarea prezenței Salmonella. Toate probele de oua analizate au fost conforme cu criteriile  microbiologice ale legislației in vigoare.

Sursa: ANSVSA

Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) a demarat o serie de controale la nivel național pentru depistarea reziduurilor de pesticide din legumele și fructele provenite atât din comerțul intracomunitar, cât și din import. Acțiunea este parte a operațiunii de control “Demetra”, aflată sub coordonarea Agenției Naționale de Administrare Fiscală. Inspectorii sanitari-veterinari au verificat pe palierul lor de competență toate mijloacele de transport sigilate de către inspectorii ANAF.

Până la această dată au fost controlate 430 de mijloace auto destinate transportului de legume-fructe și 3 depozite. Ca urmare a neregulilor constatate au fost aplicare 31 de sancțiuni în valoare totală de 602.200 de lei.

A fost reținută oficial și dirijată către neutralizare o cantitate de 81,35 tone de legume și fructe. Detaliat situația se prezintă astfel:

• 23 de tone de ceapă uscată din Polonia;
• 10 tone de morcovi din Ungaria și Serbia;
• 23,04 tone de mere din Polonia;
• 200 de kg de usturoi din China;
• 6,45 tone de cartofi din Polonia;
• 1,82 tone de ciuperci din Polonia;
• 6,78 tone de roșii din Spania
• 2,2 tone de vinete din Spania
• 7,8 tone ardei gras din Spania
• 60 de kg de roșii din Grecia

Dintre neconformitățile sancționate:

• lipsa documentelor sanitare veterinare;
• igienă necorespunzătoare;
• lotizare necorespunzătoare (depășirea capacității de depozitare);
• mijloace de transport necorespunzătoare;
• lipsa elementelor de identificare (etichetare necorespunzătoare);
• lipsa autorizației de funcționare a depozitului de destinație.

Acțiunea de control a ANSVSA se va desfășura pe toată durata operațiunii „Demetra”.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin Autoritatea Națională Fitosanitară, manifestă o exigență sporită pentru protejarea spațiului românesc privind prevenirea introducerii şi răspândirii organismelor de carantină dăunătoare plantelor sau produselor vegetale în România. Activitatea fitosanitară este îndreptată spre prevenirea introducerii de organisme dăunătoare în zone în care acestea nu sunt prezente, diminuarea arealelor de răspândire şi eradicarea organismelor dăunătoare.

Astfel, în urma acțiunilor de control, inspectorii fitosanitari au depistat o cantitate de 1100 tone de cartofi de proveniență Egipt, care au primit interdicția de a intra în țară prin portul Constanța, deoarece, conform analizelor de laborator a fost depistată prezența bacteriei Ralstonia solanacearum (Putregaiul brun).

Tuberculii de cartof au fost prelevați în baza Deciziei de punere în aplicare a Comisiei din data de 29 noiembrie 2011 pentru autorizarea statelor membre în vederea adoptării provizorii a unor măsuri urgente împotriva răspândirii bacteriei Ralstonia solanacearum (Smith) Yabuuchi et al. provenind din Egipt.

Măsura interdicției a fost luată în baza H.G. 563/2007 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a Ordonanței Guvernului nr. 136/2000 privind măsurile de protecție împotriva introducerii și răspândirii organismelor de carantină dăunătoare plantelor sau produselor vegetale în România, art. 14 (19) lit. a.

Impactul economic ar fi putut fi extrem de sever, având în vedere că la ora actuală nu există metodă chimică sau biologică pentru controlul acestui organism dăunător și, mai mult decât atât, ar exista riscul contaminării solului și a apelor de suprafață cu bacteria provenită din resturile rezultate în urma consumului cartofilor precum și din cartofii deteriorați și evacuați ca resturi menajere.

În acest sens, Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin Autoritatea Națională Fitosanitară, manifestă un interes deosebit pentru depistarea la timp a dăunătorilor, în vederea prevenirii răspândirii acestora, astfel încât pe masa consumatorului să ajungă produse sigure consumului.

Sursa: madr.ro

Deficitul României în comerțul cu produse agroalimentare s-a majorat la 820,9 milioane de euro în primele opt luni din acest an, fiind de peste două ori mai mare față de nivelul consemnat în aceeași perioadă din 2016, însă în ușoară scădere față de primul semestru, când a depășit 1,064 miliarde de euro, conform datelor centralizate la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

În perioada ianuarie — august 2017, exporturile de alimente s-au majorat cu 5,1%, până la 3,818 miliarde de euro, în timp ce importurile au crescut cu aproape 15%, totalizând 4,639 miliarde de euro.

România a exportat în țările Uniunii Europene produse agroalimentare în valoare de 2,328 miliarde de euro, iar în țările terțe de 1,489 miliarde de euro, în timp ce importurile din spațiul comunitar au totalizat 3,814 miliarde de euro la opt luni, cele din spațiul extracomunitar cifrându-se la 824,8 milioane de euro.

Statistica Ministerului Agriculturii arată că în relația cu Uniunea Europeană, România are un deficit de 1,485 miliarde de euro, dar față de țările terțe înregistrează un excedent de 664,8 milioane de euro în comerțul cu produse agroalimentare.

În acest context, livrările externe de grâu ale României, produsul cu ponderea valorică cea mai mare în total exporturi (19,3%), au totalizat 4,298 milioane de tone, contribuind cu 736,6 milioane de euro la încasările primelor opt luni din 2017, respectiv cu 4 milioane de euro mai mult, deși cantitatea exportată a fost mai mică cu 143.200 tone în raport cu perioada similară din 2016.

Exportul de semințe de floarea-soarelui s-a majorat de 2,2 ori în primele opt luni și a generat cea mai mare creștere valorică (+81,2 milioane de euro), totalizând 201,2 milioane de euro, pentru 393.100 tone.

"Exporturile au mai avansat la legume păstăi (+35 milioane de euro), animale vii din specia bovine (+25,5 milioane de euro), ulei de floarea-soarelui (+24,2 milioane de euro), animale vii din specia ovine sau caprine (+19 milioane de euro), preparate alimentare (+12 milioane de euro), boabe de soia (+12 milioane de euro), carne de porc (+11,2 milioane de euro), carne de ovine sau caprine (+8,9 milioane de euro), brânzeturi (+7,9 milioane de euro), produse de brutărie, patiserie și biscuiți (+7,6 milioane de euro)", arată datele centralizate de MADR.

Pe de altă parte, în perioada menționată au scăzut exporturile de țigări cu 50,1 milioane de euro, cele de semințe de rapiță (-37,5 milioane de euro, scăderea cantitativă fiind de 112.500 tone) și orz (-19,8 milioane de euro și 132.900 tone în minus).

De asemenea, în perioada analizată s-au redus exporturile de carne de pasăre (cu 6,6 milioane de euro), cele de porumb, cu 4,9 milioane de euro, preparatele și conservele din carne, cu 2,4 milioane de euro, și livrările de turte de soia, cu 2,2 milioane de euro.

"În condițiile continuării tendinței de diminuare a exporturilor către țările terțe (-3,2%), creșterea pe total de 5,1% a exporturilor agroalimentare s-a datorat majorării cu 11,1% a livrărilor intracomunitare, în principal la semințe de floarea-soarelui, grâu, orz, preparate alimentare, animale vii din specia ovine sau caprine, carne de porc, semințe de rapiță, ulei de floarea-soarelui, etc", susțin reprezentanții MADR.

Pe de altă parte, importurile de carne de porc se află în continuare în top, avansând cu 15,1% în termeni cantitativi și cu 42,8% din punct de vedere valoric. Astfel, în primele opt luni ale acestui an au fost importate 193.000 de tone de carne de porc, în valoare de 86,3 milioane de euro.

De asemenea, în perioada menționată au mai crescut importurile de porumb, cu 48,2 milioane de euro, cele de brânzeturi, cu aproape 30 de milioane de euro, grâu (+23,3 milioane de euro), turte de soia (+20,3 milioane de euro), preparate alimentare (+20,3 milioane de euro), produse de brutărie, patiserie și biscuiți (+19,9 milioane de euro), semințe de floarea-soarelui (+16,8 milioane de euro), lapte și smântână (+14,8 milioane de euro), ciocolată (+12,9 milioane de euro), tomate (+11,2 milioane de euro), banane (+10,1 milioane de euro), cafea (+8,5 milioane de euro) și de animale vii din specia porcine (+7,7 milioane de euro).

Uniunea Europeană rămâne principalul partener în comerțul agroalimentar al României: livrările către această destinație au avut o pondere valorică de 61% din total exporturi, iar achizițiile de produse agroalimentare din statele membre au deținut o pondere de 82,2% din total importuri.

România a înregistrat, anul trecut, un deficit de 557,4 milioane de euro în comerțul cu produse agroalimentare, de peste șase ori mai mare decât cel din 2015, când a totalizat 89,2 milioane de euro, importurile atingând însă un maxim istoric, de 6,51 de miliarde de euro.

Anii 2013 și 2014 sunt singurii în care România a încheiat pe excedent în comerțul cu produse agroalimentare, cu un plus de 300 de milioane de euro, respectiv 500 de milioane de euro, după 20 de ani în care importurile au devansat exporturile de alimente și produse agricole, însă în anul 2015 a revenit din nou pe deficit, înregistrând un minus de 89 de milioane de euro.

Sursa AGERPRES

Cifra de afaceri din materialul biologic importat ajunge la un miliard de euro, iar dacă adăugăm și inputurile putem vorbi despre un procentaj de 60% din valoarea totală a producției agricole românești, a declarat, marți, vicepreședintele Academiei de Științe Agricole și Silvice (ASAS), Valeriu Tabără.

"Partea de competitivitate a României depinde ce ceea ce înseamnă cercetare, capacitate de inovare și implementare. Economia națională, fără un sector de cercetare bine pus la punct — al ei și nu luat de undeva — nu are cum să dea rezultate. La fel și când vorbim despre importuri. Aici vă dau un exemplu din agricultură: numai cifra de afaceri din material biologic importat este undeva între 250 de milioane și un miliard de euro. Dacă luam și inputurile pe care le aducem de afară, vorbim despre 60% din valoarea totală a producției agricole românești. Sunt elemente extrem de importante. Pe de altă parte, toate domeniile economice sunt importante", a spus Tabără, într-o dezbatere de specialitate.

Reprezentantul ASAS a menționat, totodată, că România trebuie să fie conștientă de competitivitatea pe care o are pe câteva domenii.

"România este o țară competitivă pe câteva domenii, dar trebuie să fim conștienți de ele. Trebuie să fim conștienți de ele și să nu le punem la colț, așa cum se întâmplă de obicei cu agricultura, exceptând situațiile când este nevoie de o creștere a PIB-ului. Asta este menirea celor care ne reprezintă la nivel european, în sensul să existe o autonomie națională, să-ți poți dezvolta programe care să te ajute în competitivitate. Pentru România este un foarte mare pericol să devină dependentă de importuri atunci când vorbim despre cercetare, și vorbesc aici despre materialul biologic. Mare parte din profitul care ar trebui să rămână în România se exportă de fapt odată cu aceste inputuri, ceea ce reprezintă un semnal de alarmă. Există lucruri care ne depășesc și care intră în sfera politică", a subliniat Valeriu Tabără.

INACO — Inițiativa pentru Competitivitate a organizat, marți, la Academia de Studii Economice (ASE), o dezbatere publică pe tema susținerii inițiativelor inventatorilor români și a domeniilor în care inventica ar putea susține, la rândul ei, economia românească.

Evenimentul este organizat în parteneriat cu Forumul Inventatorilor Români (FIR), CEC Bank, Fundația Dignitas, ASPES —Asociația pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale, Facultatea de Relații Economice Internaționale și Academia de Studii Economice.

În cadrul dezbaterii "România inventivă. România competitivă. Topul invențiilor românești cu potențial în economia reală" au luat cuvântul reprezentanți din Administrația Prezidențială, Parlament, ministere, OSIM, din universități, institute de cercetare, asociații patronale, mediul bancar, sindicate și societatea civilă.

Sursa: AGERPRES

Egiptul, cel mai mare importator mondial de grâu, analizează o posibilă respingere a unei livrări de 63.000 de tone de grâu din România care a ajuns în portul Safaga de la Marea Roșie, au declarat luni pentru Reuters mai multe surse din apropierea acestui dosar.

Potrivit surselor, Autoritatea sanitar veterinară din Egipt a identificat semințe de mac în grâul din România, achiziționat de Autoritatea Generală pentru Aprovizionare (GASC) din Egipt, entitatea responsabilă pentru achizițiile strategice de grâu în numele statului egiptean.

Dacă va fi re-exportată, aceasta va fi prima livrare de grâu achiziționată de GASC căreia îi va fi refuzat accesul într-un port egiptean după refuzarea unei livrări de grâu din Franța în anul 2015 pe motivul conținutului ridicat de cornul secarei (o ciupercă care parazitează diferite cereale — n. r.)., refuz care a provocat o dispută care s-a întins pe durata unui an cu privire la cerințele care trebuie respectate de grâul importat de Egipt.

O altă sursă a precizat pentru Reuters că o decizie finală cu privire la grâul românesc va fi luată marți. "Unele tipuri de semințe de mac nu pot fi eliminate prin cernere așa că grâul va trebui să fie respins", a declarat sursa.

Anul trecut, în urma boicotării licitațiilor sale de către traderii de cereale, autoritățile egiptene au trebuit să renunțe la cerințele conform căruia grâul importat trebuia să aibă un conținut zero de cornul secarei, standard pe care traderii îl consideră imposibil. În plus, autoritățile egiptene nu mai trimit inspectori guvernamentali peste hotare să aprobe grâul care urmează să ajungă în Egipt. Cu toate acestea, în luna iunie a acestui an acest sistem de inspecție a fost pus sub semnul întrebării după ce un tribunal egiptean a decis să îl suspende, chiar dacă guvernul de la Cairo nu a implementat încă decizia tribunalului și are timp să facă recurs la decizia curții.

Sursa: AGERPRES

Cultura de soia este, încă de acum un secol, una dintre cele mai răspândite din țara noastră, mai ales în zonele din Transilvania și Lunca Dunării. De ce este atât de importantă această cultură și ce s-ar întâmpla dacă ar apărea limitări la importurile de soia din afara UE, se arată într-un studiu finalizat recent de către Institutul de Economie Agrară. Rezultatele studiului au fost prezentate de către Iuliana Ionel, cercetător în cadrul institutului.

Producția internă, mai scumpă decât importul

Soia este cultivată în principal datorită conținutului ridicat de proteină, iar uleiul rezultat în urma procesării este considerat produs secundar. Dar, cel mai important este că neprocesată poate fi utilizată direct în alimentația rumegătoarelor. O serie de caracteristici importante o recomandă ca un ingredient nelipsit din rețetele furajere. Dintre ele amintim conținutul ridicat de proteină și un conținut scăzut de celuloză, dar echilibrat în aminoacizi și bogat în lizină. Practic, la același preț, reprezintă alimentul cu cel mai mare conținut proteic.

Din acest motiv, soia a devenit principalul ingredient al hranei șeptelului din întreaga lume. Pe de altă parte, reglementările UE interzic cultivarea liniilor de soia modificată genetic, care au o productivitate cu mult mai mare (chiar și de trei ori) decât hibrizii convenționali. Ca rezultat s-a ajuns ca UE să fie cel mai mare importator de soia la nivel mondial. Importurile provin în special din Brazilia, Argentina, SUA, India. Trebuie să precizăm că, dacă luăm în calcul și subvențiile acordate, prețul soiei din import este oricum mai mic decât cel al soiei produse în România. O tonă de boabe de soia din import costă la Rotterdam cca 400 euro/tonă. Cele din producția internă costă 299 euro/tonă, la care se adaugă 181 de euro subvenția. În total, 480 de euro.

Interzicerea importurilor = dispariția zootehniei

În aceste condiții, avertizează studiul Institutului de Economie Agrară, limitarea sau chiar interzicerea importurilor de soia modificată genetic (MG), despre care se vorbește tot mai des în ultima vreme, ar avea un impact devastator.

Cercetătorii au realizat o simulare a unei astfel de situații în cazul Spaniei. Rezultatele se pot vedea în Tabelul 1 (vezi revista nr. 21, pag. 16): o creștere importantă a prețurilor la carne și ouă. Să nu uităm însă că acest calcul nu include și efectele utilizării terenurilor pentru cultura soiei în locul culturilor de acum. În plus, pornește de la ipoteza optimistă că ar putea fi obținute, din diferite surse, cantități suficiente de soia nemodificată genetic.

Ca o concluzie a specialiștilor, interzicerea importurilor de soia MG ar avea asupra României următoarele consecințe: creșterea prețurilor la materii prime agricole, în special la soia nemodificată genetic, prin subvenții pentru creșterea producției, ceea ce se va reflecta direct în costurile producției zootehnice; delocalizarea producţiei de carne către alte state, ce nu promovează astfel de politici; diminuarea drastică a efectivelor de animale, în special păsări şi porci; importuri suplimentare de carne şi preparate din carne, cel mai probabil produse obținute tot prin utilizarea furajelor proteice transgenice; creșteri ale prețurilor cărnii; scăderea consumului de carne, în condițiile vulnerabilității accentuate din punctul de vedere al securităţii alimentare la nivelul gospodăriilor din România, în special în mediul urban; disponibilizarea personalului din industria furajelor, creșterii animalelor și procesare alimentară, ceea ce va atrage costuri suplimentare cu asigurările sociale pentru bugetul de stat; încurajarea migrației populației către alte țări europene.

Întrebarea este: e cineva dispus să își asume aceste consecințe?

Alexandru GRIGORIEV

Revista Lumea Satului nr. 21, 1-15 noiembrie 2016 – pag. 16

20 de ani experiență în care, prin investiții continue și modernizare, o parte a aviculturii românești a atins superlativul. Meritul este al unui grup de investitori libanezi care au mizat pe potențialul țării noastre și care, cu sprijinul unei echipe de români, au creat în România cel mai mare producător și distribuitor de ouă. Tonelli Grup a înglobat în structura sa și Avicola Găești, condusă din 2008 de dna med. vet. Aurora Alexandru, director general.

Cele mai recente investiții

În 1996 pentru Avicola Găești a început o nouă eră marcată de investiții și modernizări făcute de un grup de investitori libanezi. După 20 de ani de activitate în România, grupul Tonelli este astăzi concentrat în mai multe ferme de producție ouă-consum și ferme de tineret în județele Dâmbovița, Argeș, Teleorman și Ialomița. La momentul acesta grupul are o capacitate de aproximativ 1.100.000 de găini adulte producătoare de ouă de consum și o producție de 800.000-900.000 de ouă. Toate fermele au fost modernizate fie din fonduri europene, fie din resurse proprii. Cele mai recente investiții au fost făcute într-o fermă de tineret cu o capacitate de 250.000 de capete a Avicolei Găești și în centrul de sortare, ambalare și depozitare ouă-consum de la Costeștii din Vale, cel mai modern centru de acest fel din România. Planurile de modernizare nu se opresc aici, pentru că încă mai sunt ferme care stau în așteptare. Avicola Găești are în structura sa șase ferme cu o capacitate de 320.000 de păsări ouătoare: trei ferme de găini pentru ouă de consum cu sistem de creștere la sol, o fermă cu sistem de creștere free range implementat în septembrie anul trecut (găinile au posibilitatea de a ieși în spațiu liber) și două ferme de tineret în care sunt ținuți puii de o zi. Din cele șase ferme, una singură (cu o capacitate de 400.000 de capete) a fost făcută pe fonduri europene, restul din surse proprii. La nivelul avicolei s-a adoptat sistemul de creștere în baterii (cod 3), la sol (2) și sistemul alternativ free range (cod 1). În plus, prin contracte încheiate cu alți parteneri, distribuie și ouă ecologice (cod 0).

Ouă poloneze vândute sub prețul de cost

Dezvoltarea acestui imperiu avicol va continua, spune dna Alexandru. A ținut însă să puncteze că această extindere este condiționată și de rentabilitatea pieței și a condițiilor de comercializare. Pentru ca investitorii să nu dea înapoi este important, spune domnia sa, ca produsele să poată fi vândute fără taxe suplimentare și fără concurența importurilor de ouă poloneze, vândute în România la prețuri de dumping.

„Ne confruntăm cu o problemă destul de serioasă care nu este de ieri, de azi, importurile de ouă din Polonia. Nu mi se pare normal să mai importăm din această țară ouă atât timp cât avicultura românească asigură necesarul pentru toată țara și mai dăm și la export. În plus, dacă în Polonia aceste ouă se vând cu doi eurocenți, în România sunt comercializate cu un eurocent și jumătate. Adică sub prețul lor de cost și al nostru. Și atunci nu este oare vorba despre evaziune fiscală? Nu știu care este amploarea importurilor sau dacă există o evidență reală a lor, pentru că unele transporturi intră fără acte. Nu suntem împotriva aducerii produselor din comunitatea europeană, dar să fie de aceeași calitate ca cele produse de noi, să fie supuse acelorași analize și comercializate la un preț echitabil pentru toată lumea.“

Importurile de ouă din Polonia nu reprezintă doar o concurență neloială pentru producătorii români, ci și un pericol pentru securitatea alimentară națională. În afară de faptul că prețul mic ridică suspiciuni cu privire la sănătatea și calitatea ouălor, timpul pierdut cu transportul lor dintr-o țară într-alta este important. În vreme ce ouăle românești pot ajunge pe raft în aceeași zi în care au fost ouate, cele din Polonia sunt strânse în două zile de la producător și mai fac două zile pe drum. Deci nu sunt la fel de proaspete ca cele de la fermele autohtone.

Cum sunt înșelați consumatorii

În fermele Avicolei Găești se obțin zilnic aproximativ 800.000-900.000 de ouă. Din producția totală cca 30% pleacă la export spre Franța, Suedia, Grecia, Italia, dar și spre țări terțe precum Irak, Liberia și Angola. În perioada în care importurile de ouă au atins apogeul, exportul era o variantă mai rentabilă. Acum însă producătorii își pun speranțe în Legea nr. 321.

De la poarta fermelor Avicolei Găești ouăle pleacă cu prețul de 0,25-0,30 bani, însă magazinele pun încă o dată acest preț și astfel „producția câștigă mai puțin.“ O altă problemă semnalată de Aurora Alexandru ține de „șmecheriile“ unor comercianți care nu au ferme de producție, dar care dezvoltă nestingheriți de lege afaceri înfloritoare cu ouă. Cum? Profită, spre exemplu, de lejeritatea controalelor vamale. Pentru că acestea nu sunt foarte stricte (ar trebui să se verifice marcajul produselor și să se știe exact destinația lor) pătrund în țară ouă care nu sunt marcate. Acestea ajung la diverse persoane care le marchează și le vând ca fiind ouă românești.

În mod normal, ouăle românești sunt marcate cu codul de producător – fiecare unitate are un cod propriu – alocat de Direcția Agricolă de pe raza unității, cu cifrele 0,1,2,3 care reprezintă modalitatea de creștere a păsărilor, cu abrevierea țării și a județului de proveniență. Sub toate aceste inscripții se află data de expirare.

• Între calitatea și compoziția chimică a oului produs la baterie și a oului cu codul 2 sau 1 nu este nicio diferență pentru că în toate sistemele de creștere adoptate păsările sunt hrănite cu același furaj. „Dacă mă întrebați pe mine, ca specialist care lucrează în avicultură din 1984, ouăle obținute la baterie sunt cele mai sigure. Bateria, care are o zonă de cuib, este ușor înclinată astfel încât, după ce pasărea face oul, acesta cade pe bandă și vine direct în stația de sortare. În celelalte sisteme păsările mai fac ouăle și pe jos, pe așternut.

• În urmă cu ceva timp se crease o isterie privind modalitățile „neortodoxe“ de hrănire a păsărilor. La Avicola Găești există un circuit integrat care cuprinde și o fabrică unde se produc furaje din porumb, soia, floarea-soarelui, grâu. Materiile prime sunt examinate microbiologic, bacteriologic, toxicologic după programe foarte stricte. Apoi se fac rețete în funcție de categoria de pasăre. Pe lângă furaje, păsărilor li se administrează vitamine, săruri minerale, grăsimi, ulei alimentar. Nu se folosesc făinuri furajere – de carne sau pește – aditivi sau antibiotice.

• În fermele grupului Tonelli securitatea alimentară este prioritară. Periodic se trimit la analize de laborator ouă pentru examenul de Salmonella, se fac analize păsărilor, furajelor și apei. Tratamentele cu antibiotice se fac doar la nevoie și strict după recomandarea medicului veterinar. După administrare antibioticele au un timp de așteptare astfel încât sănătatea consumatorului de ouă să nu fie periclitată în niciun fel.

Laura ZMARANDA

În urma negocierilor purtate de ministrul Agriculturii, Achim IRIMESCU, cu omologul său turc, Faruk Çelik, precum şi a diligenţelor întreprinse de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) pe lângă instituţia similară din Turcia, autorităţile române au primit, în data de 9 iunie 2016, o scrisoare prin care partea turcă se arată deschisă să deblocheze importurile de bovine vii din România.

Menţionăm că negocierile purtate de miniştrii agriculturii din România şi Turcia s-au derulat, mai cu seama, în Marja Conferinţei Regionale a Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO) pentru Europa, care a avut loc în Turcia (Antalya), în perioada 3-5 mai 2016.

În perioada imediat următoare, ANSVSA şi autoritatea veterinară turcă vor perfecta condiţiile de certificare.

Sursa: madr.ro

Federația Națională PRO AGRO susține declarațiile Ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Achim IRIMESCU, referitoare la calitatea îndoielnică a unor produse venite din import şi solicită autorităţilor abilitate ale statului stoparea importului de produse care pun în pericol sănătatea publică.

Nu toate importurile sunt incorecte, dar o mare parte dintre acestea sunt aduse în ţară cu preţuri de dumping, ceea ce denotă şi o eventuală depăşire a termenelor de valabilitate.

Federația Națională PRO AGRO, solicită autorităților statutului să efectueze controale sanitar veterinare reale la toate produsele agroalimentare și animale vii, provenite din comerț intracomunitar și import din țări terțe, pentru a ne asigura că respectă aceleași condiții sanitar veterinare pe care sunt obligați să le respecte fermierii și produsele autohtone.

În anul 2015, Romania a importat carne total (bovină, porcină, ovină, pasăre), în cantitate de 408 mii tone, ceea ce reprezinta 35.5% din consum și 45.6% din producția internă destinată pieții.

Prețul mediu de import la carne total și preparate din carne, a fost de 1593 Euro/tonă, mult sub prețul de comercializare al acelorași produse pe piața U.E., ceea ce pune în discuție calitatea produselor importate.

Venim cu câteva exemple din sectorul avicol, deși sunt cazuri similare în majoritatea sectoarelor.

În anul 2015, România a importat carne şi preparate din carne de pasăre, în principal din ţări membre UE, în cantitate de 133 mii tone, 85 mii tone din total fiind importată la preţul de 900 – 910 Euro / tonă, (4 lei/kg) mult sub preţul de vânzare al cărnii de pasăre în carcasă în U.E., care a fost de 1870 Euro/tonă.

S-au făcut analize de laborator, iar rezultatele au arătat că, importurile de ouă în coajă sunt mai vechi decât permite legislaţia U.E. privind comercializarea ouălor în coajă în vigoare.

Importurile de ouă se fac fără respectarea legislaţiei naţionale în vigoare privind marcarea ddm (data durabilităţii minime), pe coaja oului, lăsând astfel posibilitatea ca ddm-ul să fie marcat în ţară, lucru care poate fi dovedit prin culoarea diferită a cernelii de marcare. Prin marcarea ddm-ului la noi în ţară nu se mai stie  practic data ouatului, aşa cum prevede legislaţia.

Din sesizările fermierilor, există situaţii când carnea de pasăre din import congelată este decongelată şi vândută ca produs refrigerat, lucru nepermis de legislaţia în vigoare.

În unele reţele comerciale de multe ori se acceptă produse din import care nu respectă legislaţia privind etichetarea cu ţara de origine.

Sectorul autohton al laptelui materie primă, cărnii de porc, oaie, bovine, pasăre, ouă, legume-fructe traversează o perioadă de criză profundă cu impact asupra nivelului producției și mai ales financiar prin vânzarea produselor sub costul de producție.

Deși aparent consumatorii ar trebui să cumpere produse mult mai ieftine, conform Institutului Național de Statistică, indicele prețului la produsele alimentare, la 31 decembrie 2015, față de 31 decembrie 2014,s-a redus cu doar 3,8 %. De reținut că la 31 decembrie 2014  TVA era de 24%,iar la 31 decembrie 2015 TVA era de 9%. Deci, aproximativ 8% din reducerea TVA a fost absorbit de rețeaua comercială.La carnea de bovine, ovine, pasăre și de porc reducerea prețului la poarta fermei în aceeași perioada, a fost de minim 10%, reducere de care nu beneficiază consumatorul final.

Aproape toate produsele agroalimentare au redus prețul la poarta fermei, dar rețelele comerciale au menținut prețul la nivelul anterior reducerii la producători.

În cazul în care autoritățile cu atribuții de control precum A.N.S.V.S.A., A.N.P.C., Direcția Generală a Vămilor, dar și MADR, prin rolul de coordonator al A.N.S.V.S.A. nu intervin, producția autohtonă este în pericol să dispară, iar fermierii să falimenteze.

Sursa cnproagro.ro

România a importat anul trecut circa 54.529 tone de vin obţinut din struguri proaspeţi, o cantitate de aproape cinci ori mai mare decât cea exportată, care a totalizat numai 11.382 tone în 2011, conform balanţei comerciale cu produse agroalimentare solicitate de AGERPRES Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).

Valoarea importurilor de vin din ţările intra şi extracomunitare a totalizat aproape 42 de milioane de euro, în 2012, fiind în scădere cu 16% faţă de cele 50 de milioane de euro cheltuite în 2011 însă pentru o cantitate mult mai mare, respectiv de 90.769 tone de vin.

Conform datelor statistice, încasările din exporturile de vin au totalizat 15,92 milioane de euro, în 2012, cu 10 procente mai mult faţă de suma obţinută în acceaşi perioadă din 2011, de 14,42 milioane euro. 

Vinurile din struguri proaspeţi au fost exportate atât în ţările comunitare, cât şi în cele extracomunitare şi au totalizat 11.382 tone în 2012, în timp ce în perioada similară din 2011 exporturile au fost cu 907 tone mai mici, respectiv de 10.475 tone.

Tot în perioada 1 ianuarie - 31 decembrie 2012, au mai fost importate 4.511 tone de vermuturi şi alte vinuri din struguri proaspeţi, în valoare de 2,88 milioane euro, şi au fost exportate din această categorie doar 443 de tone, pentru care au fost încasată o sumă de 632.235 euro. 

Piaţa autohtonă de vinuri este estimată la circa 500 de milioane de euro, cu un trend ascendent, mai puţin pe piaţa vinurilor premium şi super-premium.

România este unul dintre cei 15 producători de vin la nivel mondial şi al şaselea producător de vinuri din Europa după Franţa, Italia, Spania, Germania şi Portugalia. De asemenea, ocupă locul cinci în ierarhia ţărilor viticole europene, cu o suprafaţă totală cultivată cu viţă de vie pe rod de 183.400 hectare în 2010.

Ţara se află în top zece consumatori de vin la nivel mondial cu 22-24 de litri pe cap de locuitor, reprezentând doar jumătate faţă de consumul ţărilor dezvoltate, care se ridică la 50 de litri/locuitor.

Sursa: AGERPRES

România a exportat în 2012 aproape 4,6 milioane de tone de grâu şi porumb, cu peste 18 procente mai mult decât în 2011, deşi seceta a înjumătăţit anul trecut producţiile acestor cereale, conform datelor furnizate AGERPRES de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR).

Din cantitatea de cereale plasată pe pieţele externe (piaţa UE şi ţările terţe), grâul şi meslinul au reprezentat 2,314 milioane tone, iar porumbul 2,272 milioane tone. Din exporturile de porumb s-au obţinut 596,5 milioane euro, iar din cele de grâu 544 de milioane euro.

Conform MADR, încasările totale din grâu şi porumb au depăşit 1,14 miliarde de euro, în perioada ianuarie - decembrie 2012, reprezentând aproape o treime din suma totală încasată anul trecut din exporturile de produse agroalimentare, care s-a cifrat la 3,9 miliarde de euro.

Anul trecut, încasările din exporturile de grâu şi porumb au crescut cu 28%, de la 888,47 milioane euro în 2011, la 1,14 miliarde euro în 2012, datorită preţurilor avantajoase de export de pe piaţa mondială.

Pe de altă parte, România a importat în 2012 o cantitate de 1,23 milioane de tone de astfel de cereale, din care grâul reprezintă 531.872 tone, în valoare de 118,66 milioane euro, iar porumbul 698.581 tone, în valoare de 191,33 milioane euro.

În 2012, deficitul balanţei comerciale a României cu produse agroalimentare a fost de 745,45 milioane de euro, de aproape două ori mai mare decât în anul 2011, când s-a cifrat la 375,96 milioane euro.

România a importat în 2012 peste şase milioane de tone de produse agroalimentare, în creştere cu 6% faţă de anul 2011.

Sursa: Brasovul tau

Produsele agroalimentare aduse anul trecut de peste graniță au depășit pragul valoric de 4 miliarde de euro, pentru că România a ratat din nou ocazia de a-si fructifica potențialul agricol.

Mai multe studii de specialitate au arătat că țara noastră (“eminamente agrară”) are un potențial agricol atât de mare, încât ar putea hrăni, numai din producția proprie, între 60 și 80 de milioane de consumatori. De cel puțin trei ori populația României. Dar statisticile oficiale, care arată ce se întâmplă de fapt cu agricultura noastră, relevă cu totul altceva: nu doar că am fost incapabili să ne asigurăm hrana, ci am fost nevoiți să mai și importăm alimente pentru a acoperi necesarul intern.

Aceste importuri au crescut vertiginos în ultimii ani, chiar dacă unii au fost mai buni, alții mai slabi din punct de vedere agricol, pentru ca în 2012 să ajungă la 4,09 miliarde de euro – un record istoric absolut.

Seceta, doar un pretext

Datele raportate ieri de Institutul Naţional de Statistică arată că importurile totale ale României au însumat 54,6 miliarde de euro, din care 7,5% au fost cele de produse alimentare. în 2011, importurile totale erau ceva mai mari, de 54,7 miliarde de euro, dar ponderea alimentelor era de numai 6,8%, astfel că soldul pe achiziţiile agroalimentare ajungea la 3,7 miliarde de euro.

Cum este posibilă, în ţara noastră, această dinamică a importurilor de alimente? Am putea invoca motivul că 2012 a fost unul dintre cei mai secetoşi ani, dar, având în vedere potenţialul agricol, seceta ar fi doar un pretext în primul rând, să nu uităm că - tot potrivit statisticilor oficiale comerţul nostru exterior cu alimente are o particularitate inedită: la export trimitem produse ieftine, brute, neprelucrate, iar de peste graniţă aducem alimente scumpe, finite sau cu un grad ridicat de prelucrare. Exportăm tomate şi importăm ketchup, exportăm sfeclă şi importăm zahăr etc. Deci diferenţele valorice dintre exporturi şi importuri vin şi din calitatea mărfurilor agroalimentare, nu numai din cantităţile livrate, respectiv achiziţionate.

Acest tablou se completează cu 'amănuntul" că în 2012 cursul euro - care influenţează direct preţurile alimentelor din import - a avut una dintre cele mai puternice aprecieri.

Exporturile se diversifică

Una dintre puţinele veşti bune vine din structura exporturilor Dacă în anii trecuţi livrările noastre externe erau dominate net de cele către Uniunea Europeană, în 2012 ponderea lor a scăzut la 70%, crescând ponderea livrărilor către alte destinaţii. 

Sursa: Adevarul