reclama youtube lumeasatuluitv

Exemple de bune practici. Proiecte implementate prin FLAG-ul Dunărea Călărășeană

Odată cu înființarea FLAG-urilor, grupurile de acțiune locală pentru pescuit, s-au ivit mai multe oportunități de dezvoltare economică și turistică. În  județul Călărași a fost înființat, încă din primul exercițiu de accesare a fondurilor europene, FLAG-ul Dunărea Călărășeană, care a implementat 15 proiecte cu tematici diverse, pe întreg teritoriul județului. Dintre acestea, vom prezenta 3 proiecte considerate exemple de bune practici.

Reamenajarea unui spațiu din cadrul grădinii zoologice

„Reabilitarea infrastructurii de mici dimensiuni din cadrul Grădinii Zoologice Călărași pentru promovarea în scop didactic a unui ecosistem piscicol“ este titlul proiectului implementat cu ajutorul fondurilor europene.

„În tot acest spațiu de aproximativ 5.000 mp era o vegetație abundentă, un spațiu nevalorificat eficient, iar amenajarea lui putem spune că a oferit o altă atmosferă întregii grădini zoologice. Valoarea acestuia a fost de aproximativ 300.000 de euro, bani cu care s-au amenajat două lacuri și un canal care le unește, două insule cu panouri informative care prezintă speciile de pești, dar și fauna locală și vegetația specifică acestei zone“, a declarat managerul FLAG-ului, Dumitrel Ștefănescu.

Chiar dacă am vizitat grădina zoologică în anotimpul rece, când nu am putut vedea prea multe animale, am apreciat modul în care au fost amplasate foișoarele și băncile, unde mai ales vara poți zăbovi mai mult decât câteva minute într-un spațiu relaxant.

Parcul Dumbrava

flag 20180129 144907

Tot în orașul Călărași a fost amenajată o zonă de recreere cu temă piscicolă în parcul Dumbrava. Situat în imediata apropiere a Sălii Polivalente, parcul nu reprezenta unul dintre cele mai atractive puncte din oraș din cauza faptului că spațiile și locurile de joacă se aflau într-o stare de degradare continuă. Astăzi însă altfel stau lucrurile și putem spune că parcul se ridică la standarde europene datorită fondurilor provenite de la UE.

„Proiectul implementat în acest parc a avut valoarea de 300.000 euro, bani cu care a fost amenajat bazinul, unde vara se pot închiria hidrobiciclete, au fost achiziționate tobogane, leagăne și echipamente cu temă piscicolă, pe categorii de vârstă, pentru amenajarea locului de joacă. Una dintre principalele atracțiile ale parcului este cascada. Aceasta este situată lângă bazin, este luminată, iar noaptea este o adevărată încântare“, a mai specificat Dumitrel Ștefănescu.

Parc tematic în comuna Jegălia

flag 20180129 171447

Pe un teren mlăștinos cu suprafață totală de 7.371 mp din comuna Jegălia a fost amenajat cu parc tematic ce cuprinde mai multe pontoane, platforme și podețe din lemn susținute de piloni de beton. „Valoarea proiectului a fost de 1.200.000 lei, a fost implementat în 6 luni, timp în care au fost efectuate toate lucrările: decolmatare, defrișare și construcția tuturor pontoanelor și amplasarea echipamentelor pentru locurile de joacă, dar și a băncilor“, a adăugat managerul FLAG-ului Dunărea Călărășeană.

Situat chiar lângă șosea, parcul atrage privirile tuturor trecătorilor. Nu puțini sunt cei care se opresc pentru a se plimba cu barca sau pentru a se relaxa pe o bancă, admirând zona și chiar hrănind peștii din iaz.

„Pot spune că tot ce vedeți acum aici este rezultatul muncii în echipă. Este un loc unde se pot relaxa locuitorii, dar și turiștii. Există aici o faună deosebită, sunt multe specii de pești – crap, caras, știucă, șalău, fitofag, care se pot observa cu ușurință de pe ponton. Pentru că este situat într-o zonă frumoasă, aici se organizează tot felul de manifestări, inclusiv cadrele didactice vin aici cu elevii pentru a desfășura diverse activități extrașcolare. Vin și foarte mulți turiști, iar vara au posibilitatea de a închiria bărcuțe; tot timpul găsesc pe cineva aici deoarece asigurăm și pază acestui loc“, a declarat Aurel Vasile, primarul comunei Jegălia.

Planurile acestuia nu se opresc însă aici. Pe viitor acesta intenționează ca lângă acest parc să amenajeze o întreagă zonă turistică și asta nu întâmplător, ci pentru că de când a fost implementat acest proiect în comună au ajuns tot mai mulți turiști.

„Este important de spus că această zonă s-a dorit a fi una piscicolă, însă mai bine de 20 de ani pe suprafața de 62 ha nu a mai făcut nimeni nimic. Este păcat să nu o valorificăm. De aceea, atunci când am început lucrările pentru acest parc, am plantat și primele 10 ha cu salcie, în următorul an încă 26 ha, iar în toamna anului trecut am mai plantat încă 8 ha. Am creat astfel o zonă verde. Pe viitor ne dorim să facem  aici și un sat pescăresc, poate o mică piscină și trasee prin această pădure de salcie“ – Aurel Vasile, primar comuna Jegălia.

Larissa SOFRON

MADR a fost desemnat autoritate de management pentru Programul Operațional pentru Pescuit și Afaceri Maritime (POPAM)

Având în vedere opinia Autorității de Audit nr. 61661/01.08.2017 privind conformitatea autorității de management cu criteriile stabilite prin Regulamentul (UE) nr. 1303/2013, Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale a fost desemnat, prin Ordinul ministrului delegat pentru fonduri europene nr. 5585/07.08.2017 autoritate de management pentru Programul Operațional pentru Pescuit și Afaceri Maritime. Ministerul Finantelor Publice a fost desemnat Autoritatea de certificare a acestui program operational.

Prin urmare, Ministerul Agriculturii și Dezvoltarii Rurale, prin Direcția Generală Pescuit – Autoritate de Managent pentru Programul Operațional pentru Pescuit și Afaceri Martime va putea solicita rambursarea cheltuielilor eligibile aferente Fondului European pentru Pescuit și Afaceri Maritime, contribuind astfel la atragerea fondurilor europene în economia României.

Ordinul nr. 5585/07.08.2017 poate fi accesat la adresa:

http://ampeste.ro/docs/POPAM/OMD_5585_-_07.08.2017_-_POPAM.pdf

Păstrăvăria Doftana, o poveste cu delicatese

Deși în interviul acesta vorbim despre o afacere cu pește, din care cu siguranță veți desprinde multe informații tehnice, trebuie spus că istoria Păstrăvăriei Doftana are un iz special. Zilele ei de glorie îmbrăcate în aura unei copilării fericite petrecută în natură, alături de bunici, distrugerea ei după Revoluție și renașterea din propria-i cenușă par a fi file de poveste. Dar o poveste adevărată trăită prin toți porii de Vasile Lupu, cel care a reanimat Valea Doftanei uitată de autoritățile locale. Aflați cum reușește să mențină viu acest loc și cum rezistă pe piață.

– Care este trecutul acestui loc și ce vă leagă de aceste meleaguri?

– În anii 1960, pe acest platou situat la 1.100 m alti­tudine, la poalele Munților Predeluț-Prișcu exista o gos­podărie comunală cu saivane pentru oi, porci, vaci, dar și bazine pentru creșterea păstrăvului. Datorită specifi­cului, gospodăria a fost denumită și recunoscută de-a lungul timpului drept Păstrăvăria Doftana (Prișcu). Aceasta mai dispunea de un bazin de creștere a alevi­nilor care avea rolul de a crește puieții primiți de la alte păstrăvării din țară, dar și de o casă de incubație pentru producția de puiet. Capacitatea de producție nu era mare pentru că viza doar consumul local, însă era un furnizor sigur de puiet pentru popularea pârâurilor din jur. Bunicul meu administra această păstrăvărie pe atunci.

– Deci, ați copilărit în această zonă...

– Da. Copil cum eram, năzdrăvan, cum sunt toți copiii de altfel, îmi amintesc că mai săltam grătarele bazinelor să mai scape peștii pe râu, îmi confecționam câte o undiță și porneam pe râu la pescuit. Apoi veneam la bunicu să-i spun că am găsit și pe râu păstrăv. Pe de altă parte, era o mare plăcere dimineața când ne trezeam și mergeam să strângem de pe marginea bazinelor păstrăvul care sărea noaptea afară, probabil în dorința de a prinde insecte. Aveam un coș de nuiele în care puneam peștele și apoi mergeam cu el la râu, îl evisceram, îi dădeam sare și îl duceam la afumat.

– După momentul Revoluției, ce s-a întâmplat cu această păstrăvărie?

– Totul a fost bine până când primarul Emil Cojocărescu, care a făcut onoare acestei comune, a decedat. După acest moment a început și declinul. Bazinele s-au colmatat, canalul de aduc­țiune a secat, iar în 2009 când am revenit aici am găsit doar ruine și rămășițe a ceea ce a fost odată. Era un loc părăsit, plin de ciulini.

Pastravaria Doftana 2

– Anii frumoși ai copilăriei v-au ajutat să vă alegeți și drumul în viață?

– M-a atras întotdeauna natura, așa că am ales să lucrez în domeniul silvic, am fost pădurar, apoi după Revoluție am plecat în Franța, unde am lucrat în construcții. Nici acolo nu a fost ușor, însă am avut puțin noroc și după 5 ani m-am întors cu niște bănuți pe care i-am investit în țară.

– V-ați reîntors pe meleagurile copilăriei, dar cum ați făcut să intrați în posesia acestui teren și ce suprafață administrați acum?

– Drumul pentru a închiria acest teren nu a fost ușor. M-am luptat cu niște mentalități, a fost greu să conving oamenii că aici se poate face ceva care să aducă bani la buget. În ceea ce mă privește am doar de dat, de primit ajutor din partea cuiva, nici vorbă. Plătesc chirie pentru teren, apa, impozitul pe profit și nimic la schimb. Am 23.000 mp, din care 8.000 mp sunt dedicați activității piscicole. Circa 4.000 mp reprezintă luciul de apă, adică 6 bazine alimentate toate cu apa râului Doftana care parcurge în drumul ei 3-4 km de la izvoare până la păstrăvărie, traversând versanți stâncoși de calcar.

– Vorbim de un sistem de creștere natural, opus celui intensiv?

– Da, peștele este crescut în sistem extensiv sau mai bine zis tradițional, pentru că noi îi hrănim o dată la 2 zile cu hrană certificată bio (fără organisme modificate genetic) importată din Austria. Furajele au în compoziție 60% făină de pește, ulei de pește, rapiță, soia, proteine de mazăre, vitamine și minerale necesare creșterii. Am putea spune că le asigurăm doar un supliment de hrană, nu îi îngrășăm forțat. Un ciclu de producție, adică din stadiul de icre embrionate până la greutatea de comercializare (500 g), durează 28-30 de luni, spre deosebire de sistemul intensiv și super-intensiv unde peștele ajunge din stadiul de icră embrionată la greutatea de comercializare în 10-12 luni. Avantajul nostru este că această apă care alimentează păstrăvăria este bogată în microorganisme care ajung din belșug în bazine și cu care se hrănesc păstrăvii. Furajele date de noi reprezintă doar 25-30% din hrana lor, de aceea se și prelungește durata de creștere. Cei care au sisteme convenționale și le-au adaptat modului lui de viață, în sensul că îi asigură oxigenul necesar, temperatura optimă de hrănire, îl furajează de 3-4 ori pe zi. În felul acesta peștele este forțat și crește rapid. În schimb, eu din octombrie până în aprilie, când peștele intră într-un fel de hibernare, îl hră­nesc o dată pe săptămână. Practic, noi am păstrat cadrul lui natural de creștere și dezvoltare, doar că îl ținem captiv în niște bazine.

Pastravaria Doftana 3

– Cum sunt organizate bazinele, îi aveți pe categorii de vârstă?

– Da. Primul este bazinul de precreștere, unde avem puieți de o vară, cu o greutate de 8-10 g. Bazinul în care se află are 50 m lungime pe 10 lățime, ceea ce înseamnă cam 500 mc de apă, unde trăiesc circa 200.000 de păstrăvi. Încercăm să-i ținem la densități cât mai mici, ca să trăiască în condiții cât mai bune. La final de ciclu vom putea obține de aici o producție de 20-25 de tone de păstrăv. În următorul bazin avem păstrăvi de două veri, iar în iunie-iulie 2017 vor fi buni de valorificat. Alături avem alte două bazine cu păstrăvi mai mari, de doi ani și jumătate, care au ajuns la greutatea de comercializare de 500-700 g. Dacă vorbim de ultimele două bazine, unul este acum în igienizare, iar în al doilea se află cele mai mari exemplare. Aici am o linie genetică de reproducători din cele 4 specii – fântânel, curcubeu, indigen și auriu la care țin foarte mult. Aceștia sunt rechinii mei, cum le spun eu, sunt în al 6-lea an de viață și nu mă ating de ei. Îi țin pentru producția de caviar de păstrăv, unul dintre produsele noastre – icre galbene și roșii (pentru că avem printre ei și somonați).

– Văd că bazinele sunt căptușite cu o membrană, ce rol are ea?

– Este o membrană atestată tehnic pentru a fi folosită la apa potabilă, iar ea ne ajută atunci când trebuie să dezinfectăm bazinele. După fiecare ciclu de producție bazinele se curăță cu o pompă cu presiune, cu var. Nu folosim tratamente chimice la nicio intervenție, chiar dacă au și peștii afecțiuni. Singurul lucru pe care îl aplicăm este sarea de salină și varul.

– Există și pierderi?

– Da. Spre exemplu, în bazinul aflat acum în igienizare vom pune 150.000-200.000 de alevini, pentru a avea producție de păstrăv în 2019. Dar până atunci probabil vor rămâne jumătate din ei. Restul mor, neintervenind cu chimicale, antibiotice. Este o selecție naturală, care mor, mor, care trăiesc sunt sigur că sunt sănătoși și în ei investesc. Deci, cam 50% pierd din investiția inițială.

Pastravaria Doftana 4

– De unde vă procurați materialul biologic?

– O parte îi obțin din reproducători și o parte din import. Aduc din Insula Bărbatului, aflată în Marele Regat Unit, unde există o zonă nepoluată.

– Care sunt parametrii care dau garanția unui păstrăv de calitate?

– Oamenii trebuie să știe că în cazul păstrăvului de Doftana textura cărnii este consistentă, pentru că este permanent în mișcare. Într-un sistem convențional în care există o hrănitoare automată peștele este mult mai leneș, carnea este fadă, uneori are gust de baltă. Păstrăvul, în general, este considerat o delicatesă pentru că este singurul pește a cărui carne nu miroase și nu are gust specific de pește. Uneori, când merg pe la târguri, chiar glumesc și spun clienților care întrebă dacă ceea ce vând este pește: nu, este păstrăv.

– Trebuie să rezistați pe piață, ce produse valorificați din carnea acestui pește?

– Avem un magazin de desfacere în Piața Centrală din Câmpina, unde avem un bazin cu păstrăv proaspăt. Însă vedetele produselor noastre sunt păstrăvul copt la jar și afumat, păstrăvul afumat în cobză de brad Doftana, la care se adaugă zacusca de păstrăv și cârnații de păstrăv, acestea 4 fiind atestate ca produse tradiționale. În plus, mai avem caviarul de păstrăv obținut o dată pe an prin mulgere de la păstrăvii mari. Aceste icre se mănâncă ca atare, conțin multe proteine și sunt afrodisiace. De aceea, pentru zile speciale, eu am o vorbă: caviar de păstrăv pe pâine prăjită cu unt, șampanie de Moet și multă dragoste!

Patricia Alexandra POP

Revista Lumea Satului nr. 22, 16-30 noiembrie 2016 – pag. 30-32

Conferinţa la Nivel Înalt privind Cooperarea Consolidată pentru Pescuit și Acvacultură la Marea Neagră

Achim Irimescu, ministrul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, a participat marţi, 25 octombrie 2016, la lucrările Conferinței la Nivel Înalt privind Cooperarea Consolidată pentru Pescuit și Acvacultură la Marea Neagră. Evenimentul a fost organizat de Comisia Generală pentru Pescuit în Marea Mediterană a Organizației pentru Alimentație și Agricultură (GFCM FAO) împreună cu Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale.

In introducere, ministrul a salutat scopul declarat al Conferinței de încurajare a unei abordări comune și deschise a colaborării tuturor statelor riverane Mării Negre pentru promovarea unei exploatări raționale a resurselor marine vii, dezvoltarea sustenabilă a acvaculturii, în condițiile mediului marin specific, astfel încât să se asigure păstrarea ecosistemelor productive și sănătoase. 

"Prin prezentările experților au fost relevate aspecte de importanță imediată privind cunoașterea stadiului resurselor marine vii și ecosistemelor caracteristice din Marea Neagră, punându-se în mod firesc accentul pe aspecte relevante: stadiul stocurilor celor mai importante specii din punct de vedere comercial, bazat pe avizul științific de specialitate. Țin să subliniez faptul că România, ca țară membră a U.E., a transpus în legislația națională măsurile specifice derivate din aplicarea principiilor politicii comune în domeniul pescuitului printre care menţionăm măsurile tehnice privind dimensiunea minimă de debarcare a exemplarelor capturate, întărirea capacităților și metodelor de control al pescuitului. Trebuie menționat că avem o coordonare deosebită cu serviciile Comisiei Europene în ceea ce privește implementarea acțiunilor de control atât la nivel național, cât și în apele comunitare la Marea Neagră, alături de Bulgaria", a afirmat ministrul Irimescu.

In cuvântul sau, ministrul a prezentat importanța deosebită a aspectelor socio-economice ale pescuitului, urmărind în special creșterea valorii adăugate a produselor obținute prin pescuit și prelucrarea acestora, valorificarea superioară în condiții care să respecte standardele europene privind siguranța alimentelor. Ministrul a explicat ca activitățile tradiționale de pescuit sunt de natură sa încurajeze dezvoltarea comunităților locale, care au rolul de a contribui la creșterea veniturilor pescarilor, prin diversificarea activităților legate de pescuit și angajarea forței de muncă existentă în aceste comunități. România este interesată de consolidarea flotei naționale de pescuit, care este caracterizată prin preponderența navelor de mici dimensiuni cu activitate de pescuit costier, utilizând tehnici mai prietenoase cu mediul, comparativ cu pescuitul de tip industrial practicat de navele de mari dimensiuni.

Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a amintit si despre provocările de mediu care ridică aspecte specifice pentru managementul pescăriilor. Păstrarea biodiversității habitatului marin este una din preocupările constante ale deciziilor pe care România la ia prin măsurile adoptate referitoare la pescuit.

"Trebuie să accelerăm, la nivelul tuturor statelor riverane, adoptarea acelor măsuri care sunt menite să diminueze, până la eliminarea totală, capturile accidentale de specii vulnerabile sau aflate în pericol (atât a speciilor de pești, cât și a mamiferelor acvatice, reptilelor și păsărilor).

In acest context, trebuie subliniat că este absolut necesar ca acei cercetători implicați în  activități specifice să poată beneficia de măsurile care să le permită intensificarea schimburilor de date.

E foarte importanta participarea la expediții de cercetare marină realizate în comun, în toate apele de sub jurisdicția națională a statelor riverane, în care se dezvoltă speciile care sunt supuse exploatării comune. Această chestiune este văzută de România ca o necesitate obiectivă pentru evaluarea cât mai corectă a evoluției stocurilor și astfel, autoritățile naționale să poată iniția un proces comun de adaptare a măsurilor necesare unei gestionări durabile a resurselor de pescuit din Marea Neagră", a mai adaugat ministrul.

În cadrul lucrărilor Conferinţei, luările de poziţii ale participanţilor au vizat clarificarea aspectelor privind pescuitul în sensul de a contribui la dezvoltarea acvaculturii în regiune, la extinderea cooperării regionale pentru protecția mediului marin și creșterea economică a țărilor riverane Mării Negre, precum si a diminuarii pescuitului ilegal.

La finalul Conferinţei a fost semnată de catre toti reprezentantii la nivel inalt ”Declaraţia pentru intensificarea cooperării privind pescuitul şi acvacultura în regiunea Mării Neagre”.

La Conferinţă au participat ministrul Mediului, Apelor si Padurilor, Cristina Paşca Palmer, Dessislava Taneva, Ministrul Agriculturii si Alimentatiei din Bulgaria, Jiansian Jia, director adjunct în cadrul departamentului de pescuit si agricultura al FAO, precum şi vice-miniştri din Albania, Azerbaijan, Georgia, Republica Moldova, Ukraina, ambasadorul Federatiei Ruse la Bucuresti, precum şi reprezentanţi ai Comisiei Europene, ai FAO - GFCM, precum şi membri ai organizaţiilor şi asociaţiilor internaţionale în domeniul cooperării economice şi a pescuitului maritim în zona Mării Negre şi acvaculturii – BSEC, ACCOBAMS, EUROFISH.

Informaţii suplimentare

In înfăptuirea scopurilor globale ale ONU, inițiativele GFCM, “Strategia pe termen mediu 2017-2020 pentru pescuit sustenabil în Mediterana și Marea Neagră” și “Proiectul BlackSea4Fish”,  sunt deschise participării tuturor statelor riverane, indiferent de poziția acestora de a fi sau a nu fi părți contractante ale GFCM, luând în considerație particularitățile caracteristice fiecărei țări.

Se impune necesitatea creării unei baze de date care să cuprindă serii istorice de informatii privind datele biologice ale stocurilor, ale nivelului acestora pentru eficientizarea muncii de cercetare comună. Finalitatea acestui proces este furnizarea avizului științific necesar autorităților naționale competente pentru adoptarea acelor măsuri comune pentru atingerea aceluiași scop - exploatarea durabilă a resurselor la nivelul întregului bazin al Mării Negre.

nivelul întregului bazin al Mării Negre. Evaluarea reală atât a stocurilor, cât și a eficienței flotelor naționale, a activităților și tehnicilor de pescuit utilizate trebuie să conducă în final la identificarea de către toate statele riverane a acelor măsuri standard de control și supraveghere, ca bază a realizării unui instrument eficace de cooperare pentru lupta împotriva pescuitului ilegal, neraportat și necontrolat.

Acvacultura este domeniul de activitate care determină, prin tehnicile specifice utilizate, diminuarea presiunii asupra resurselor maritime naturale și completează aprovizionarea piețelor cu produse nutriționale de valoare echivalentă resurselor naturale. De aceea, pentru dezvoltarea acestui sector, considerăm de importanță deosebită schimbul de experiență la nivel regional, ținând cont de condițiile specifice Mării Negre, de diferențele hidro-climatice existente între diferite sub-regiuni geografice ale acesteia.

Diseminarea bunelor practici, inclusiv din alte zone maritime, trebuie să constituie unul din motoarele consolidării sectorului acvaculturii în ansamblu.

Se impune realizarea și implementarea unui plan de măsuri menit să contribuie decisiv la dezvoltarea acvaculturii în regiune, și reducerea diferențelor existente în ponderea acestui sector la nivel regional comparativ cu alte regiuni marine. 

De un mare sprijin pentru implementarea strategiei pe termen mediu a GFCM o va reprezenta lansarea Proiectului BlackSea4Fish si realizarea unei baze regionale de date la nivelul Mării Negre care să permită factorilor decidenți accesul la date fiabile și consistente. În acest mod, se va putea sprijini realizarea unui management sectorial bazat pe o guvernanță armonizată în direcția exploatării durabile a resurselor acvatice vii și valorificarea oportunităților pentru dezvoltarea acvaculturii care să contribuie la “creșterea albastră” a țărilor din regiune.

Sursa: madr.ro

  • Publicat în Pescuit

O nouă lucrare pentru piscicultori. Bolile Peștilor de Acvacultură

Colecției de cărți a editurii Coral Sanivet București i s-a mai adăugat o lucrare intitulată Bolile Peștilor de Acvacultură, metode de diagnostic tratament și biosecuritate, avându-i ca autori pe Paul Dăscălescu și Mihaela Costea, specialiști din cadrul Institutului Național de Diagnostic și Sănătate Animală (IDSA), Laboratorul Național de Referință pentru Bolile Peștilor, acreditat RENAR.

Structurată în cinci părți – Metode de diagnostic, Bolile peștilor de acvacultură din România, Intoxicații la pești, Managementul sănătății peștilor și biosecuritatea, Metode și produse medicamentoase utilizate în tratamentul peștilor – lucrarea se adresează atât fermierilor şi personalului piscicol din unităţile de creştere care pot observa modificările de comportament şi alimentaţie şi pot identifica primele semne de îmbolnăvire, cât şi medicilor veterinari care au ca obiect de activitate și amenajările piscicole. Mai mult, această lucrare poate fi considerată un ghid util pentru personalul care lucrează direct în unitățile piscicole, fermieri, deținători de bunuri piscicole, proprietari de terenuri care vor să-și amenajeze o crescătorie piscicolă etc. Astfel aceștia pot fi la curent cu cele mai noi metode cu privire la modul de supraveghere a unor suspiciuni de boală, metode de prevenire, precum și ultimele reglementări legislative în managementul sănătății și biosecuritatea efectivelor piscicole.

Lucrarea reprezintă în mare măsură rezultatele activității de teren și de laborator a specialiștilor din cadrul Laboratorului Național de Referință pentru bolile peștilor din cadrul IDSA care, în decursul a 30 de ani de activitate, au identificat pentru prima dată în țara noastră mai multe afecțiuni specifice precum Septicemia hemoragică virală, Herpesviroza crapului koi, Yersinioza salmonidelor, boli produse de grupul mixobacteriilor și au descris prin mijloace moderne de laborator Virusul Viremiei de primăvară a crapului, virusul Necrozei pancreatice infecțioase, Herpesvirusul crapului koi, bacteria Aeromonas salmonicida – agentul cauzator al Furunculozei salmonidelor sau Yersinia ruckeri – agentul etiologic al bolii „Gura roșie“.

S-a considerat necesar în volumul de față să fie prezentate și principalele particularități anatomice și fiziologice ale peștilor pentru că s-a constatat că în multe cazuri nu erau cunoscute noțiuni elementare anatomofiziologice care constituie baza de pornire a oricărui fenomen morbid apărut în unitatea aflată în gestiune. În acest volum sunt prezentate criteriile de diagnostic pentru bolile peștilor crescuți în sistem intensiv, dar și examenul clinic, anatomopatologic, modul de prelevare a probelor şi trimiterea acestora către laborator, analizele care se efectuează și modul de interpretare a rezultatelor în Buletinul de analiză. Lucrarea pune un accent deosebit și pe condițiile de calitate a apei și principalele elemente fizico-chimice ale acesteia care pot influența starea de sănătate a efectivului piscicol.

Revista Lumea Satului nr 11, 1-15 iunie 2016, pagina 38

Prima versiune oficială a Programului Operațional pentru Pescuit și Afaceri Maritime 2014-2020

A fost publicată prima versiune oficială a Programului Operațional pentru Pescuit și Afaceri Maritime 2014-2020, pe site-ul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Sursa madr.ro

 PROGRAMUL OPERAȚIONAL PENTRU PESCUIT ȘI AFACERI MARITIME 2014-2020 - versiunea oficială 1 - 15.04.2015

 PLANUL STRATEGIC NAȚIONAL MULTIANUAL PRIVIND ACVACULTURA 2014-2020 - versiunea oficială 1 - 15.04.2015

 STUDIU DE PIAŢĂ PRIVIND SECTORUL PESCĂRESC - versiune oficială 1 - feb.2015

Direcţia Generală Pescuit AM-POP anunţă lansarea, în data de 11.03.2013, a sesiunii închise de primire cereri de finanţare

Direcţia Generală Pescuit - Autoritatea de Management pentru POP (DGP-AMPOP) anunţă lansarea, în data de 11.03.2013, a sesiunii închise de primire cereri de finanţare pentru următoarele măsuri/acţiuni pentru acordarea fondurilor nerambursabile pentru pescuit şi acvacultură conform măsurilor din cadrul Programului Operaţional pentru Pescuit:

- Măsura 1.3 : Investiţii la bordul navelor de pescuit şi selectivitate, având alocată pentru această sesiune suma de 1.000.000 euro;
- Măsura 1.4 : Pescuitul costier la scară mică, având alocată pentru această sesiune suma de 500.000 euro;
- Măsura 2.1 : Acvacultură – Acţiunile 1, 2 şi 3, având alocată pentru această sesiune suma de 60.000.000 euro;
- Măsura 2.3 : Prelucrarea şi comercializarea peştelui, având alocată pentru această sesiune suma de 10.000.000 euro

Depunerea proiectelor se va face la sediile Compartimentelor Regionale, în intervalul 8.30-16.30, până la 11 mai 2013. Solicitantul sprijinului financiar trebuie să îndeplinească cerinţele de conformitate şi eligibilitate menţionate în cadrul Ghidului Solicitantului aferent fiecărei măsuri. În cazul măsurilor ce implică evaluarea tehnică şi financiară, pentru a fi selectat pentru finanţare proiectul trebuie să obţină punctajul minim prevăzut pentru fiecare măsură, conform Ghidului Solicitantului. DGP-AMPOP va notifica în scris pe toţi solicitanţii privind rezultatul evaluărilor cererilor de finanţare depuse de către aceştia la sediile Compartimentelor Regionale.

Informaţii detaliate privind accesarea şi derularea măsurilor din cadrul Programului Operaţional pentru Pescuit sunt cuprinse în Ghidurile Solicitantului care vor fi publicate pe site-urile www.madr.ro şi www.ampeste.ro

Ministerul Apelor, Pădurilor şi Pisciculturii vrea să creeze cadrul necesar pentru dezvoltarea acvaculturii

Crearea cadrului necesar pentru dezvoltarea acvaculturii în scopul creşterii aportului acestei activităţi la circuitul economic şi al scăderii presiunii exercitate de cererea de produse pescăreşti pe resursa piscicolă naturală se numără printre priorităţile Ministerului Apelor, Pădurilor şi Pisciculturii, potrivit Programului de Guvernare 2013 - 2016.

Capitol piscicultură prevede, ca direcţii de acţiune, activităţi durabile de pescuit, dezvoltarea infrastructurii în vederea eficientizării economice a pescuitului comercial, precum şi crearea cadrului necesar pentru dezvoltarea acvaculturii, în scopul creşterii aportului acestei activităţi la circuitul economic şi al scăderii presiunii exercitate de cererea de produse pescăreşti pe resursa piscicolă naturală.

În ceea ce priveşte administrarea sistemului naţional de meteorologie, sunt menţionate îmbunătăţirea prognozelor, integrarea acestora cu prognozele hidrologice în scopul cunoaşterii şi prognozării unor fenomene complexe şi conjugate, precum şi eficientizarea fluxului informaţional către populaţie şi factori de decizie, la nivel central şi local, asigurarea monitorizării meteorologice şi hidrologice în scopul asigurării protecţiei vieţii şi a bunurilor materiale, precum şi prognoze, atenţionări şi avertizări integrate hidro-meteorologice, în vederea informării populaţiei şi a factorilor de decizie, pentru prevenirea şi/sau diminuarea efectelor datorate fenomenelor meteorologice periculoase.

"Politicile în domeniul apelor şi pădurilor vor urmări gestionarea durabilă şi eficientă a resurselor naturale în scopul creşterii beneficiilor economice ale populaţiei, fără periclitarea dreptului constituţional la un mediu sănătos, asigurarea unui management durabil al apelor, inclusiv prevenirea riscului şi diminuarea efectelor calamităţilor naturale pentru creşterea gradului de siguranţă a cetăţenilor şi asigurarea unui management durabil al pădurilor şi al faunei cinegetice'', mai prevede Programul de Guvernare al Cabinetului Ponta.

Sursa AGERPRES

Abonează-te la acest feed RSS