În data de 19.08.2024, în România evoluează 60 de focare (8 exploatații comerciale, 14 exploatații comerciale de tip A, 37 exploatații non profesionale și o stână) de pesta rumegătoarelor mici (PRM) cu un total de 232.927 de animale existente în Baza Națională de Date a Sistemului de Identificare și Înregistrare a Animalelor (BND-SNIIA), după cum urmează:

- în județul Tulcea sunt 49 focare în 10 localități din care: 7 exploatații comerciale, 14 exploatații comerciale de tip A și 28 de exploatații non profesionale cu un total de 212.973 animale;

- în județul Constanța sunt 9 focare în 6 localități în exploatații non profesionale cu un total de 6.865 de animale;

- în județul Timiș un singur focar într-o exploatație comercială cu un total de 12.500 de animale;

- în județul Ialomița un singur focar într-o stână cu un total de 589 de animale.

În ceea ce privește condițiile sanitare veterinare pentru comerțul (circulația intracomunitară și exportul) cu animale vii din specia ovină și caprină, informăm operatorii economici care desfășoară sau intenționează să desfășoare activități de comerț intracomunitar sau export cu rumegătoare mici că, pe perioada evoluției PRM în România, aceștia vor trebui să respecte, pe lângă regulile de certificare sanitar veterinară și obligații suplimentare de testare.

În paralel, ANSVSA își continuă demersurile pentru renegocierea condițiilor sanitare veterinare, atât cu țările de destinație existente, cât și cu altele noi.

Totodată, ANSVSA solicită operatorilor economici din România implicați în comerțul cu rumegătoare să acorde maximă atenție instrucțiunilor transmise de ANSVSA prin intermediul DSVSA județene, pentru a proteja efectivele de rumegătoare mici împotriva acestei boli.

Orice suspiciune de boală trebuie notificată în cel mai scurt timp DSVSA județene.

Pesta rumegătoarelor mici este o boală virală gravă, care nu afectează omul, dar afectează rumegătoarele mici, respectiv ovinele și caprinele. Mortalitatea în cazul animalelor infectate poate ajunge la 70%.

Sursa: ansvsa.ro

Autoritatea Națională Sanitară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) a dispus controale în minivacanța de Sfânta Maria, prin intensificarea controalelor oficiale și a măsurilor care trebuie aplicate pentru prevenirea toxiinfecțiilor alimentare.

Scopul acțiunii este protejarea sănătății consumatorilor, în contextul unei afluențe mari de turiști și a creșterii rulajului de marfă pentru unitățile din industria alimentară din zonele de agrement și localitățile de interes turistic.

La aceste acțiuni de control participă, alături de medicii veterinari, și inspectori de specialitate din cadrul Direcțiilor Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (DSVSA) județene/ Municipiului București și a circumscripțiilor sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor oficiale (CSVSAO).

Principalele aspecte vizate în cadrul acțiunilor tematice, desfășurate în scopul asigurării unui nivel ridicat de protecție a turiștilor, sunt reprezentate de: verificarea respectării cerințelor de igienă la nivelul spațiilor utilizate pentru depozitarea, prepararea, prelucrarea și comercializarea produselor alimentare, a cerințelor de igienă și sănătate privind personalul lucrător, verificarea respectării cerințelor privind materiile prime și ingredientele, produsele alimentare prelucrate, programele de autocontrol, respectiv existența procedurilor bazate pe principiile Hazard Analysis Critical Control Points (HACCP), trasabilitate și evitarea de practici frauduloase.

Echipele de inspectori sanitari veterinari și pentru siguranța alimentelor împreună cu instituțiile partenere, vor efectua controale la festivaluri, la evenimente (târguri de vară, pelerinaje la așezămintele de cult, hramuri bisericești) la manifestări culturale cu specific gastronomic, la festivitățile prilejuite de Ziua Marinei Române și în toate stațiunile de pe litoralul Mării Negre, pentru realizarea dezideratul propus, 0 toxiinfecții alimentare.

ANSVSA supraveghează în permanență operatorii din industria alimentară, prin derularea activităților specifice, pentru a asigura cetățenilor un comerț cu alimente sigure, contribuind la protejarea sănătății publice și, implicit, o minivacanță în condiții de siguranță alimentară.

Numărul de Call - Center al ANSVSA - 0800.826.787, unde se pot face sesizări, sau se pot obține informații referitoare la diferite aspecte din domeniul siguranței alimentelor, serviciu telefonic gratuit, apelabil din orice rețea de telefonie.

Sursa: anavsa.ro

Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) a reacționat prompt la apariția și evoluția focarelor de pesta micilor rumegătoare (PMR) din județele Tulcea, Constanța și Timiș. Serviciile veterinare din țară acționează de urgență pentru a limita răspândirea virusului, aplicând măsuri corecte, conform legislației europene, utilizate de toate statele membre.

Corectitudinea acestor măsuri este esențială, iar responsabilitatea operatorilor economici joacă un rol crucial. Un risc major de introducere și răspândire a bolii provine din importul de animale bolnave, a căror boală a fost dobândită anterior intrării pe teritoriul României, ori din introducerea de animale fără documentele sanitar-veterinare necesare. Activitățile ilegale, cum ar fi transporturile clandestine de animale, pun în pericol eforturile de export și pot genera focare secundare de boală la mare distanță de focarul inițial.

Inspectorii ANSVSA colaborează constant cu reprezentanții instituțiilor competente pentru a identifica și stopa aceste practici iresponsabile. Eforturile ANSVSA și ale crescătorilor de animale de deschidere a unor noi piețe de export sunt amenințate de aceste activități ilegale.

În contextul epidemiologic actual, ANSVSA acționează pentru menținerea exporturilor de ovine, renegociind condițiile cu țările terțe și efectuând teste suplimentare pentru loturile destinate exportului. Laboratoarele ANSVSA lucrează cu program extins pentru a oferi garanțiile necesare țărilor beneficiare, asigurând astfel continuitatea schimburilor comerciale.

Din data de 17 iulie, de la confirmarea primului focar de PMR, s-au derulat operațiuni de export cu ovine, totalizând 72.820 de capete, dintre care 38.000 în Arabia Saudită și 34.820 în Regatul Hașemit al Iordaniei.

ANSVSA implementează o strategie de introducere a unor noi laboratoare din rețeaua serviciilor veterinare pentru a susține aceste activități fără a afecta fluxul de export.

Instituția este în permanent contact cu crescătorii de animale, transportatorii și exportatorii, colaborând pentru a limita extinderea bolii și a preveni prejudiciile în sectorul zootehnic. Autoritatea apreciază inițiativa crescătorilor de ovine de a evita vânzările și cumpărările de animale între ferme, schimburile de ciobani și vizitele între ferme, precum și anunțarea imediată a medicului veterinar și a DSVSA județene în caz de suspiciune de boală.

O avertizare importantă este aceea de a nu da crezare informațiilor false care afirmă că boala nu există. ANSVSA condamnă difuzarea de „fake news” care poate submina eforturile autorităților de a gestiona focarele de boală și de a promova exportul de animale.

În prezent, în România există 37 de focare active de PMR (8 exploatații comerciale, 12 exploatații comerciale de tip A și 17 gospodării ale populației), cu un total de 218.756 animale afectate:

Județul Tulcea: 34 focare (7 exploatații comerciale, 12 exploatații comerciale de tip A și 15 exploatații non-profesionale) – 205.271 animale afectate.

Județul Constanța: 2 focare în exploatații non-profesionale – 985 animale afectate.

Județul Timiș: 1 focar într-o exploatație comercială – 12.500 animale afectate.

ANSVSA solicită operatorilor economici din România implicați în comerțul cu rumegătoare să respecte instrucțiunile transmise prin intermediul DSVSA județene, pentru a-și proteja efectivele de rumegătoare mici. Orice suspiciune de boală trebuie notificată în cel mai scurt timp DSVSA județene.

ANSVSA face apel la sprijinul fermierilor din sectorul ovine și caprine, precum și al cetățenilor, pentru a aplica măsurile de biosecuritate, a anunța imediat serviciile veterinare despre suspiciunile la animale și a respecta toate măsurile dispuse de autorități pentru a împiedica răspândirea acestei boli pe teritoriul țării.

Sursa: ANSVSA

Marți, 27.02.2024, președintele Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA), Alexandru Bociu, a primit notificarea oficială din partea omologului algerian, doamna Fairouz Bendahmane, prin care suntem informați despre agrearea certificatelor sanitare veterinare pentru exportul de ovine și carne de ovine.

Confirmarea vine ca urmare a negocierilor demarate la începutul lunii ianuarie de ANSVSA cu Excelența Sa, Abdelmadjid Naamoune, ambasadorul Republicii Alegeriene Democratice și Populare în România.

Președintele Alexandru Bociu a întreprins toate demersurile pentru accelerarea formalităților necesare și, împreună cu o echipă de experți din cadrul ANSVSA, a soluționat cerințele tehnice ale părții algeriene pentru exportul de ovine și carne de ovine, având în vedere interesul deosebit manifestat de partea algeriană.

Pentru demararea în cel mai scurt timp a exportului, s-a convenit pentru organizarea, prin intermediul canalelor diplomatice, de vizite în țara noastră a unor delegații de specialiști și oameni de afaceri interesați.

Sursa: ansvsa.ro

Controalele inspectorilor sanitari veterinari și pentru siguranța alimentelor în sectorul produselor alimentare de origine nonanimală au vizat operatorii din industria alimentară, care își desfășoară activitatea în domenii precum: fabricarea produselor de morărit, pâinii şi produselor de patiserie, altor produse alimentare, băuturilor răcoritoare şi alcoolice.

În cursul lunii ianuarie 2024, Direcțiile Sanitare Veterinare şi pentru Siguranța Alimentelor județene, precum şi cea a Municipiului București au efectuat 6.319 de controale în unitățile din industria agroalimentară.

Ca urmare a neregulilor constatate și a încălcării prevederilor legislației în domeniul siguranței alimentelor, s-au aplicat 129 de sancțiuni contravenționale, în valoare totală de 1.180.600 de lei.

Acțiunile de verificare efectuate la nivel național pe baza Programului de supraveghere şi control pentru anul 2024 au vizat aspecte privind respectarea de către operatorii alimentari a condițiilor de înregistrare, autorizare și funcționare a unităților, a modului de întreținere și igienizare a spaţiilor în care produsele alimentare sunt manipulate, a condițiilor de prelucrare și de depozitare a materiilor prime şi a produselor finite, a cerințelor de trasabilitate și a celor privind etichetarea, controlul dăunătorilor, evidența documentelor şi a informațiilor privind implementarea procedurilor bazate pe analiza riscului (sistemul HACCP).

Controalele efectuate de inspectorii ANSVSA se concentrează în principal pe prevenție și consilierea operatorilor din industria alimentară. Sancțiunile contravenționale sunt acordate în momentul în care deficiențele constatate inițial nu au fost remediate în intervalul de timp stabilit sau pun în pericol sănătatea consumatorilor.

În urma controalelor efectuate, au fost constatate o serie de nereguli, dintre care menționăm:

• neconformități privind monitorizarea și implementarea procedurilor bazate pe principiile HACCP;
• neconformități privind respectarea bunelor practici de igienă și fabricație cum ar fi neîntreținerea igienică a spațiilor de depozitare, întreținerea necorespunzătoare a spațiilor tehnologice de producție, lipsa vestiarului și a grupului sanitar pentru angajați, neasigurarea stocurilor corespunzătoare de substanțe destinate operațiunilor de dezinfecție, neefectuarea operațiunilor de DDD în condițiile legislației specifice domeniului alimentar;
• neconformități privind personalul muncitor (neîntocmirea fișelor de aptitudini, neefectuarea cursului de igienă, neatestarea stării de sănătate a personalului);
• neconformități legate de asigurarea trasabilității și conformității produselor alimentare (etichetare, buletine de analiză cu rezultate nesatisfăcătoare, ambalaj necorespunzător, produse alimentare cu modificări organoleptice);
• alte tipuri de neconformități de genul desfășurării de activități neînregistrate sanitar-veterinar și pentru siguranța alimentelor, nerespectarea cerinţelor pentru importul produselor alimentare, neinițierea procedurii de rechemare a produselor, neretragerea de la raft a produsului neconform, transportul alimentelor cu mijloace neînregistrate sanitar – veterinar și pentru siguranța alimentelor.

În timpul controalelor efectuate în unităţile din industria agroalimentară s-au prelevat probe pentru efectuarea de analize de laborator, conform procedurilor şi instrucțiunilor din Programul de supraveghere şi control, urmărindu-se conformitatea produselor alimentare, încadrarea calității acestora în limitele maxime admise, privind prezența de reziduuri de pesticide, contaminanţi şi alte substanţe interzise în alimente.

De asemenea, s-au prelevat probe de pe suprafețe/ustensile de lucru în unitățile de industrie alimentară, în vederea verificării conformității în ceea ce privește respectarea criteriilor microbiologice în alimente.

Sursa: ansvsa.ro

Autoritatea Națională Sanitar-Veterinară avertizează consumatorii cu privire la pericolul la care se expun consumatorii de carne de porc care nu supun analizei pentru depistarea trichinelozei probe din animalul sacrificat.

Această boală parazitară se transmite de la animale la om, fiind produsă de un parazit numit Trichinella Spiralis. Principalul rezervor al acestui parazit îl constituie animalele din preajma locuinței omului, cum ar fi: șobolanii, șoarecii, carnivorele domestice – câinele și pisica –, animale din zona silvatică, precum şi porcii domestici, porcii mistreți sau alte specii infestate. Omul se îmbolnăvește numai în urma consumului de carne infestată de porc domestic, cal, nutrie, mistreț, urs etc., la care nu s-a efectuat examen de specialitate de către medicul veterinar în direcția depistării trichinelozei și care nu a fost suficient preparată termic prin frigere, fierbere. Boala apare și prin consumul de preparate crude, prin sărare sau afumare, cârnați, caizer, șuncă afumată și alte specialități obținute din carnea de porc.

Pentru a se preveni apariția acestei boli, care uneori poate duce și la decesul consumatorilor, aceștia au obligația de:

– a achiziționa carne de porc numai din abatoare, carmangerii, măcelării sau magazine autorizate sanitar-veterinar și pe care este aplicată marca de sănătate/identificare.

– a efectua controlul sanitar-veterinar al cărnii provenite de la animale sacrificate în gospodăriile individuale – porc, nutrie, cal –, precum şi al vânatului comestibil – mistreț, urs – prin examen trichineloscopic.

– a evita achiziționarea de carne de la persoane necunoscute, provenită de la animale sacrificate în condiții improprii sau care este comercializată direct din portbagaj sau la colțul străzii, fără expertiza sanitar-veterinară și pentru siguranța alimentelor.

Pentru efectuarea examenului, proprietarul/solicitantul se va prezenta la medicul veterinar examinator cu o probă de carne, recoltată din pilierii diafragmatici și va avea asupra lui Cartea de identitate a proprietarului/solicitantului și crotalia de identificare a suinei/suinelor sacrificate.

Trichineloza este o zoonoză larg răspândită, provocată de nematozi ai genului Trichinella. La om evoluează inițial cu tulburări digestive (greață, colici, diaree, vomă și febră). Acestea apar la 24-48 de ore, după consumul cărnii infestate. După 1-2 săptămâni, din cauza migrării larvelor la nivelul musculaturii apar manifestări precum dureri musculare, tumefierea mușchilor, dificultate în mers, în deglutiție sau masticație, erupții pruriginoase, edeme ale feței (din acest motiv se mai numește „boala fețelor umflate“), cefalee, meningită, modificări EKG, tahicardie.

Simptomatologia este influențată de cantitatea de larve ingerate și de rezistența organismului.

Pe fondul evoluției unor fenomene meteorologice severe (temperaturi scăzute, căderi masive de zăpadă), ANSVSA recomandă:

Pentru crescătorii de animale:

• Asigurarea unui adăpost corespunzător pentru animale, care să poată oferi protecţie faţă de acţiunea directă a frigului şi zăpezii;
• Asigurarea unor cantităţi suficiente de apă şi furaje corespunzătoare atât cantitativ, cât şi calitativ;
• Asigurarea bunei funcţionări a echipamentelor de adăpare şi de furajare; se va acorda o deosebită atenţie în mod special instalaţiei de adăpare, având în vedere riscul de îngheţ al acesteia;
• Verificarea disponibilităţii echipamentelor de rezervă, în principal a generatoarelor de energie electric, în cazul fermelor comerciale;
• La orice modificare a stării de sănătate sau de bunăstare a animalelor, precum şi la apariția unor modificări comportamentale, deţinătorul are obligaţia ca, pe lângă măsurile enumerate mai sus, să anunţe urgent medicul veterinar responsabil de supravegherea statusului de sănătate a animalelor din localitatea respectivă sau DSVSA local. De asemenea, în cazul în care, din cauza intemperiilor se produc pagube care afectează bunăstarea animalelor, proprietarii sunt obligaţi să anunţe de urgență primăria sau DSVSA local, pentru a fi luate măsurile necesare.

Pentru transportatorii de animale vii:

• Să nu efectueze transporturi de animale în condiţii meteo cu temperaturi foarte scăzute, vânt puternic şi căderi masive de zăpadă, decât dacă este neapărat necesar;
• Transportatorii sunt obligaţi prin lege să nu transporte animalele într-un mod care le-ar putea provoca răni sau suferinţe inutile;
• Înainte de a pleca la drum, se verifică dacă există condiţii adecvate de microclimat în mijlocul de transport, hrană şi sursă de apă potabilă şi dacă acestea pot fi asigurate pe întreaga durată a transportului;
• Transportatorii trebuie să verifice traseul şi alte aspecte legate de călătorie, înainte ca animalele să fie încărcate în mijlocul de transport, astfel încât, după încărcarea acestora, plecarea să se facă cât mai repede, pentru a micşora durata călătoriei;
• La temperaturi scăzute, densitatea de încărcare a animalelor în mijlocul de transport va fi redusă cu cel puţin 25% din capacitatea maxima de încărcare autorizată, în funcţie de specie, talie, vârstă şi stare fiziologică;
• În cazul în care călătoria nu începe în cel mai scurt timp de la îmbarcare, şoferii trebuie să aibă planuri de urgenţă pentru a îngriji animalele, în funcţie de necesităţi;
• Pentru călătorii de peste 8 ore, sistemele de ventilaţie din vehicul trebuie să fie capabile să menţină temperatura de comfort termic în compartimentul animalelor;
• Precizăm că, porcinele sunt foarte sensibile la temperaturile scăzute. În cazul în care, în timpul călătoriei, temperatura ambientală coboară sub 0°C, este obligatoriu ca, mijlocul de transport să fie dotat cu un mecanism de reglare a temperaturii;
• Bovinele sunt rezistente la temperaturi scăzute cu condiţia ca, în mijlocul de transport, să nu existe curenţi de aer rece;
• Ecvinele pot fi transportate şi în situaţia în care temperatura ambientală coboară sub -20° C cu condiţia ca, mijloacele de transport să fie dotate cu un mecanism de reglare a temperaturii. O atenţie deosebită se acordă şi vitezei de transport, numărului de opriri, precum şi vârstei animalelor transportate;
• Sistemul de ventilaţie trebuie să asigure distribuţia uniformă a aerului, iar autonomia lui trebuie să fie de cel puţin 4 ore, independent de funcţionarea motorului autovehiculului;
• Din cauza condiţiilor meteorologice, există riscul apariţiei stresului termic prin frig, motiv pentru care se impune inspectarea animalelor la intervale regulate în timpul călătoriei şi, totodată, identificarea simptomelor acestora. Simptomele stresului de frig sunt: frisoane, horipilaţie (se ridică părul/blana), îngrămădire (pentru a conserva căldura), letargie şi somnolenţă, colaps;
• Conducerea Autorităţii a dispus DSVSA judeţene să întreprindă demersurile necesare pentru informarea: fermierilor, unităţilor administrative locale, transportatorilor şi altor deţinători de animale, cu privire la măsurile specifice pentru asigurarea bunăstării animalelor în perioadele de iarnă în care se înregistrează condiţii meteorologice severe şi a responsabilităţile legale, care le revin în astfel de situații.

Prevederi aplicabile administraţiilor locale:

• Consiliile locale trebuie să se asigure că există posibilităţi de colectare şi neutralizare a deşeurilor animaliere;
• Conform prevederilor legale, Consiliile locale au obligaţia ca, în adăposturile animalelor, să asigure respectarea normelor de protecţie a acestora, respectiv: cazarea, transportul şi îngrijirea corespunzătoare a acestora.

Sursa: ansvsa.ro

Joi, 11 mai 2023, la sediul Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) a fost aprobat modelul de certificat sanitar veterinar pentru exportul de ovine destinate abatorizării din România în Maroc.

La ceremonia de semnare a documentelor a participat dr. Alexandru Bociu, președintele ANSVSA și dr. El Abrak Abderrahman, director al patrimoniului zootehnic și vegetal din cadrul Biroul Național de Securitate Sanitară a Produselor Alimentare din Maroc.

Întâlnirea de astăzi a reprezentat finalul vizitei pe care delegația marocană a realizat-o în România în perioada 9-11 mai 2023. De-al lungul celor 3 zile s-au discutat și alte aspecte legate de exportul de ovine, precum procedurile sanitare, identificarea și trasabilitatea șeptelului ovin din România, vizita fermelor de carantină și procedurile de control la îmbarcare.

Reprezentanții marocani au fost interesați și de sistemele informatice privind genetica la ovine și de organizațiile profesionale din domeniul ovin.

Această vizită reprezintă un pas important în dezvoltarea relațiilor comerciale dintre România și Maroc în domeniul ovin, oferind o nouă piață de export pentru crescătorii de oi din România.

Începând de luni, 13 februarie 2023, medicii veterinari oficiali din cadrul DSVSA județene și a municipiului București, în colaborare cu inspectori ai ANPC și ANAF, vor merge în echipe mixte în hypermarket-uri/supermarket-uri și magazine alimentare, pentru a-i informa și consilia pe operatorii economici cu privire la responsabilitățile ce le revin, ca urmare a intrării în vigoare a Legii nr. 307/2022.

Astfel, agențiilor economici li se va aduce la cunoștință faptul că, produsele pe bază de lapte cu adaos de grăsimi și/sau proteine, altele decât cele lactate, produsele alimentare/specialitățile din grăsimi hidrogenate/vegetale pot fi comercializate într-un spațiu de prezentare și vânzare bine delimitat, pe rafturi separate față de laptele şi produsele lactate autentice, cu informarea explicită către cumpărător a conținutului acestor produse.

De asemenea, se va verifica modul de etichetare și prezentare a produselor alimentare în locul în care sunt expuse, precum și alte informații oferite în legătură cu acestea, prin orice mijloc de informare în masă, care nu trebuie să inducă în eroare consumatorii.

La finalizarea acțiunilor de informare la fața locului, medicii veterinari oficiali, în colaborare cu inspectorii ANPC și ANAF, vor întocmi note de constatare, în care se vor menționa măsurile și termenele stabilite pentru conformare.

În medicina veterinară se utilizează numai preparate medicinale veterinare stupefiante şi psihotrope autorizate prin procedură naţională de către Institutul pentru Controlul Produselor Biologice și Medicamentelor de Uz Veterinar, precum şi prin procedura centralizată de către Comisia Europeană.

Institutul pentru Controlul Produselor Biologice şi Medicamentelor de Uz Veterinar întocmeşte lista preparatelor medicinale veterinare stupefiante şi psihotrope autorizate pentru comercializare pe teritoriul României şi o publică pe site-ul propriu, informează ANSVSA într-un comunicat.

Preparatele medicinale veterinare stupefiante şi psihotrope se comercializează numai prin depozite farmaceutice veterinare autorizate de către direcţiile sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene, conform prevederilor legale în vigoare. Preparatele medicinale veterinare stupefiante şi psihotrope se distribuie numai către unităţile în care se desfăşoară activităţi de asistenţă medical-veterinară înregistrate în Registrul unic al cabinetelor medical-veterinare, cu sau fără personalitate juridică, al Colegiului Medicilor Veterinari, precum şi către cele din cadrul facultăţilor de medicină veterinară. Eliberarea preparatelor medicinale veterinare stupefiante şi psihotrope din depozitul farmaceutic veterinar se face în baza unei note de comandă, înseriată în sistem unic şi semnată de către medicul veterinar titular sau şeful clinicii universitare, după caz.

Medicii veterinari de liberă practică pot utiliza şi preparate stupefiante şi psihotrope de uz uman, conform prevederilor art. 112 şi art. 113 din Regulamentul (UE) 2019/6. Preparatele stupefiante şi psihotrope de uz uman se achiziţionează numai din farmaciile comunitare în baza prescripţiei medical-veterinare, emisă de către medicul veterinar de liberă practică. Lista substanţelor şi preparatelor stupefiante şi psihotrope de uz uman care pot fi utilizate în unităţile de asistenţă medical-veterinară este prevăzută în anexa nr. 7 a Ordinului nr.1.328/56/2022.

Medicii veterinari de liberă practică pot utiliza şi administra preparatele stupefiante şi psihotrope atât în incinta unităţilor de asistenţă medical-veterinară, cât şi în condiţii de teren. Unităţile de asistenţă medical-veterinară au obligaţia de a deţine un registru special pentru evidenţa preparatelor stupefiante și psihotrope. Preparatele stupefiante şi psihotrope utilizate în medicina veterinară, identificate ca fiind necorespunzătoare conform legislaţiei sanitar-veterinare în vigoare, se distrug de către unităţi specializate, în baza autorizaţiei pentru distrugere emisă de către direcţiile sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor judeţene şi în prezenţa unei comisii constituite conform prevederilor legale

Valabilitatea prescripţiilor medicale veterinare cu regim special necesare pentru eliberarea din farmacia comunitară a preparatelor stupefiante utilizate în medicina veterinară este de 10 zile calendaristice de la data emiterii și de 30 de zile calendaristice de la data emiterii, pentru preparatele psihotrope.

(I.B.)

Controalele inspectorilor sanitari veterinari și pentru siguranța alimentelor în sectorul produselor alimentare de origine nonanimală au vizat operatorii din industria alimentară, care își desfășoară activitatea în domenii precum: fabricarea produselor de morărit, pâinii şi produselor de patiserie, altor produse alimentare, băuturilor răcoritoare şi alcoolice.

În cursul lunii iulie 2022, Direcţiile Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor județene, precum şi a Municipiului Bucureşti au efectuat 9.040 de controale în unităţile din industria agroalimentară.

Ca urmare a neregulilor constatate și a încălcării prevederilor legislației în domeniul siguranței alimentelor, s-au aplicat 144 de sancțiuni contravenționale, în valoare totală de 905.320 de lei.

Acțiunile de verficare efectuate la nivel național pe baza Programului de supraveghere şi control pentru anul 2022 au vizat aspecte privind respectarea de către operatorii alimentari a condiţiilor de înregistrare, autorizare și funcționare a unităților, a modului de întreținere și igienizare a spaţiilor în care produsele alimentare sunt manipulate, a condițiilor de prelucrare și de depozitare a materiilor prime şi a produselor finite, a cerințelor de trasabilitate și a celor privind etichetarea, controlul dăunătorilor, evidenţa documentelor şi a informaţiilor privind implementarea procedurilor bazate pe analiza riscului (sistemul HACCP).

Controalele efectuate de inspectorii ANSVSA se concentrează în principal pe prevenție și consilierea operatorilor din industria alimentară. Sancțiunile contravenționale sunt acordate în momentul în care deficiențele constatate inițial nu au fost remediate în intervalul de timp stabilit sau pun în pericol sănătatea consumatorilor.

În urma controalelor efectuate, au fost constatate o serie de nereguli, dintre care menționăm:

– neconformităţi privind respectarea bunelor practici de igienă și fabricație cum ar fi: neîntreținerea igienică a spațiilor de depozitare, întreținerea necorespunzătoare a spațiilor tehnologice de producție, lipsa vestiarului și a grupului sanitar pentru angajați, neasigurarea stocurilor corespunzătoare de substanțe destinate operațiunilor de dezinfecție, neefectuarea operațiunilor de DDD în condițiile legislației specifice domeniului alimentar;

– neconformităţi privind întreținerea și igiena echipamentului de protecție sanitară a personalului muncitor;

– neconformităţi privind monitorizarea și implementarea procedurilor bazate pe principiile HACCP;

– neconformităţi legate de asigurarea trasabilității și conformității produselor alimentare (etichetare, buletine de analiză cu rezultate nesatisfăcătoare, ambalaj necorespunzător, produse alimentare cu modificări organoleptice);

– neconformități privind personalul muncitor (neîntocmirea fișelor de aptitudini, neefectuarea cursului de igienă, neatestarea stării de sănătate a personalului);

– alte tipuri de neconformități: desfășurarea de activități neînregistrate sanitar-veterinar și pentru siguranța alimentelor, nerespectarea cerinţelor pentru importul produselor alimentare, neinițiere procedura de rechemare a produselor, neretragerea de la raft a produsului neconform, transportul alimentelor cu mijloace neînregistrate sanitar – veterinar și pentru siguranța alimentelor.

În timpul controalelor efectuate în unităţile din industria agroalimentară s-au prelevat probe pentru efectuarea de analize de laborator, conform procedurilor şi instrucțiunilor din Programul de supraveghere şi control pentru anul 2022, urmărindu-se conformitatea produselor alimentare, încadrarea calității acestora în limitele maxime admise, privind prezența de reziduuri de pesticide, contaminanţi şi alte substanţe interzise în alimente. De asemenea, s-au prelevat probe de pe suprafețe/ustensile de lucru în unitățile de industrie alimentară, în vederea verificării conformității în ceea ce privește respectarea criteriilor microbiologice în alimente.

În perioada 27.06-10.07.2022 inspectorii sanitari veterinari și pentru siguranța alimentelor au verificat 446 de unităţi de vânzare cu amănuntul şi alimentaţie publică, fiind aplicate 96 de sancţiuni în valoare de 896.000 de lei. Au fost emise o ordonanță de interzicere a activității şi două ordonanţe de suspendare temporară a activităţii.

De asemenea a fost confiscată şi trimisă către neutralizare o cantitate de 81,604 kg de produse alimentare (peşte, carne, produse din carne, preparate culinare), care nu corespundeau din punct de vedere al calităţii şi siguranţei alimentare.

Echipele de inspectori din cadrul „Comandamentului Sezon Estival 2022” activează în nouă locaţii care acoperă întreg litoralul Mării Negre, de la localitatea Corbu la localitatea Vama Veche.

În urma acestor controale s-au constatat deficiențe cu privire la:

• comercializarea directă către consumatorul final a produselor alimentare în spații neaprobate sanitar veterinar;
• ambalarea şi etichetarea necorespunzătoare a produselor alimentare, în vederea depozitării şi valorificării, precum şi comercializarea acestora neetichetate potrivit legislaţiei în vigoare;
• condiții necorespunzătoare de igienă în spațiile de producție;
• depozitarea necorespunzătoare a produselor alimentare;
• folosirea ambalajelor, ustensilelor, recipientelor şi utilajelor în stare insalubră.
• comercializarea de produse alimentare cu termen de valabilitate depăşit.

Inspectorii „Comandamentului Sezon Estival 2022” vor intensifica acţiunile de verificare în ceea ce priveşte respectarea condiţiilor sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor în pensiuni, tabere şcolare, creşe şi grădiniţe. O atenţie sporită va fi acordată târgurilor şi festivalurilor culinare.

ANSVSA prin intermediul DSVSA Constanţa, pune la dispoziţia celor interesaţi numărul de telefon al Comandamentului Sezon Estival: 0786 577 007, unde se pot face sesizări, sau se pot obţine informaţii referitoare la diferite aspecte din domeniul siguranţei alimentelor. Acest număr va funcţiona în paralel cu numărul Call – Center-ului A.N.S.V.S.A.: 0800.826.787, apelabil gratuit, din orice reţea de telefonie. 

Sursa: ansvsa.ro

Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) informează despre derogarea temporară a respectării unor condiții de intrare a animalelor de companie din Ucraina pe teritoriul României.

Din cauza condițiilor excepționale generate de situația din Ucraina pentru a evita eventualele dificultăți cu refugiații care vin din această țară cu animale de companie, vă informăm că, în conformitate cu articolul 32 din Regulamentul (UE) 576/2013 cu privire la derogarea de la condițiile prevăzute pentru circulația necomercială a animalelor de companie, România autorizează circulația necomercială pe teritoriul lor a animalelor de companie astfel:

1. Animalelor care îndeplinesc condițiile de introducere în UE (identificat, vaccinat, cu/sau fără titrul de anticorpi) li se va permite intrarea.
2. Pentru animalele care:

• Nu sunt identificate în mod corespunzător cu un microcip/tatuaj;
• Nu sunt vaccinate împotriva rabiei sau vaccinarea nu mai este valabilă, persoana responsabilă va completa Formularul de localizare a animalului de companie, care poate fi descărcat de pe site-ul ANSVSA.

Proprietarul animalului va putea îndeplini toate formalitățile și procedurile după intrarea în România.

Pentru facilitarea accesului refugiaților din Ucraina cu animale de companie, ANSVSA a transmis instrucțiuni în teritoriu și la punctele de trecere a frontierei.

Sursa: ANSVSA

Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor recomandă cetățenilor să cumpere produse alimentare numai din unități sau spații autorizate sanitar veterinar. Astfel, consumatorii au certitudinea că, atât carnea cât și alte produse de origine animală sau non-animală au fost supuse controlului sanitar-veterinar și pentru siguranța alimentelor şi nu constituie un pericol pentru sănătatea publică.

După cumpărare, în cel mai scurt timp posibil, alimentele de origine animală se introduc în frigider unde se păstrează astfel: carnea refrigerată, laptele, produsele din lapte și ouăle la o temperatura de refrigerare de preferință între 0˚C +4˚C și separat în funcție de categoria de produs, iar carnea congelată la o temperatură cât mai scăzută, respectiv sub -12˚C.

Sacrificarea porcului din gospodărie și consumarea acestuia în familie, fără controlul sanitar veterinar al stării de sănătate a animalului şi a salubrității cărnii obținute, poate avea consecințe grave.

Porcul crescut în gospodărie, carnea și produsele din carne provenite de la acesta sunt interzise a fi comercializate!

De asemenea, este interzisă comercializarea porcilor, cărnii și produselor din carne provenite din zonele de restricție, ca urmare a evoluției virusului Pestei Porcine Africane (PPA).

Solicitați vizita medicului veterinar înainte de sacrificarea porcului, pentru a: 

– verifica starea de sănătate a animalului înainte de sacrificare;

– da sfaturi utile privind probele ce trebuie luate la sacrificare și analizele ce trebuie făcute pentru a nu vă pune sănătatea în pericol;

– asoma porcul înaintea sacrificării, a scuti animalul de suferință și a respecta cerințele de bunăstare a animalelor.

Deținătorul animalelor are obligația de a preda medicului veterinar de liberă practică împuternicit crotaliile auriculare ale animalelor sacrificate, în termen de maxim 7 zile de la sacrificare, pentru actualizarea Bazei Naționale de Date (BND).

Nu consumați carnea și nu o preparați, până nu obțineți de la medicul veterinar rezultatul examinării pentru Trichinella spp., cu rezultat negativ. Recomandarea este valabilă și pentru carnea obținută de la porcii mistreți.

În situația în care medicul veterinar constată că porcul dumneavoastră este bolnav, nu riscați sacrificarea şi consumul cărnii. Veți fi despăgubit de stat la valoarea de piață a animalului, numai dacă acesta este identificat și înregistrat.

Examinarea cărnii provenite de la porcii sacrificați în vederea examinării pentru Trichinella spp. este obligatorie și se efectuează pe probe provenite atât de la porcii identificați și introduși în BND, cât și de la porci neidentificați, care nu figurează în BND.

Probele se recoltează din limbă, musculatura intercostală, pilierii diafragmatici, mușchii maseteri, mușchii abdominali, partea musculară a diafragmei situate în apropierea coastelor sau a sternului (de dimensiunea unei nuci).

Costul unui examen trichineloscopic este între 24,99 de lei, TVA inclus (trichineloscopie directă) și 92,82 de lei, TVA inclus (digestie artificială) și 49,98 de lei, TVA inclus (trichineloscopie directă) pentru probele provenite de la porcii mistreți.

La nivelul Direcțiilor Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (DSVSA) județene și Circumscripțiilor Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor Oficiale Teritoriale (CSVSAO) vor fi afișate informații utile consumatorilor, dar şi locațiile în care poate fi efectuat examenul pentru identificarea Trichinella spp.  în carnea de porc.

Comercializarea cărnii de porc neexpertizată sanitar veterinar şi pentru siguranța alimentelor se sancționează cu amenzi cuprinse între 20.000 și 40.000 de lei.

Este interzisă introducerea cărnii și a produselor din carne (toate speciile: porc, oaie, vită, pasăre, etc.) dintr-o țară terță în Uniunea Europeană, respectiv în România, prin bagajele personale ale călătorilor.

În cazul în care cetățenii doresc să achiziționeze produse alimentare care se comercializează în cadrul unor târguri organizate în această perioadă, sau din piețe, trebuie să fie atenți la câteva aspecte:

– existența și funcționarea vitrinelor frigorifice în care sunt expuse alimentele de origine animală;

– integritatea ambalajelor, care trebuie să asigure protecție pe timpul transportului, depozitării și comercializării;

– etichetarea produselor alimentare, cu date referitoare la tipul produsului, originea acestuia, condițiile de păstrare, data obținerii după caz, termenul de valabilitate etc.

– comercializarea brânzeturilor trebuie să se facă în ambalaje de unică folosință (pungi din plastic sau hârtie cerată de uz alimentar) și să ofere consumatorului date privind identitatea producătorului, sortimentul de produs, data obținerii, înscrise pe o etichetă atașată pe ambalaj‚ cutia de plastic sau putina pentru brânzeturi.

Este recomandat ca ouăle și alte produse alimentare care se consumă în mod tradițional în această perioadă, cum sunt: cozonacii, prăjiturile, legumele de sezon etc., să fie achiziționate din spații amenajate și autorizate aflate sub controlul personalului de specialitate.

De asemenea, înainte de achiziționarea alimentelor de origine animală, din locuri specializate în acest sens, asigurați-vă că vânzătorul este echipat corespunzător, poartă halat de protecție și bonetă, iar manipularea alimentelor neambalate o realizează cu mâinile acoperite de mănuşi curate sau de unică folosință.

Medicii veterinari din cadrul DSVSA județene şi a municipiului București, precum şi cei de la nivelul circumscripțiilor sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor oficiale (CSVSAO) de la nivelul piețelor agroalimentare vin în sprijinul consumatorilor prin asigurarea unui program prelungit de lucru în perioadele 29.11.2021 – 24.12.2021 şi 27.12.2021 – 30.12.2021, inclusiv în zilele de sâmbătă și duminică.

Orarul medicilor veterinari va fi afișat pe site-ul DSVSA-ului județean și în punctele de lucru, în acesta fiind incluse numele medicului veterinar responsabil și numerele de telefon la care consumatorii pot sesiza orice aspect privind nerespectarea normelor sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor.

Numărul de telefon al „Call Center”-ului A.N.S.V.S.A. este 0800 826 787 și poate fi apelat gratuit de către cetățeni, din orice rețea de telefonie, pentru a sesiza nereguli în domeniul siguranței alimentelor.

În ultima săptămână au fost stinse un număr de 44 de focare de pestă porcină africană (PPA), iar în data de 11.11.2021 mai sunt active 549 de focare de PPA, conform datelor prezentate în graficul nr. 1, dintre care 21 de focare în exploatații comerciale și 2 focare în exploatații comerciale de tip A, fiind afectate un număr de 426.538 de porcine (animale afectate din focarele active).

În perioada 2019 și până în prezent au fost stinse 3760 focare de pestă porcină africană conform datelor prezentate în tabelul de mai jos:

În intervalul 05.11.2021 – 11.11.2021 au fost înregistrate 30 de focare noi de PPA:

• Județul Alba – 1 focar;
• Județul Arad – 1 focar;
• Județul Bihor – 2 focare;
• Județul Botoșani – 1 focar;
• Județul Buzău – 1 focar;
• Județul Dâmbovița – 3 focare;
• Județul Galați – 1 focar;
• Județul Gorj – 1 focar;
• Județul Giurgiu – 2 focare;
• Județul Ialomița – 6 focare;
• Județul Mehedinți – 1 focar;
• Județul Neamț – 1 focar;
• Județul Olt – 2 focare;
• Județul Sălaj – 1 focare;
• Județul Satu Mare – 2 focare;
• Județul Teleorman – 4 focare;

și au fost stinse 44 de focare de PPA:

• Județul Bistrița-Năsăud – 3 focare;
• Județul Brăila – 1 focar;
• Județul Buzău – 1 focar;
• Județul Dâmbovița – 1 focar;
• Județul Galați – 2 focare;
• Județul Harghita – 1 focar;
• Județul Hunedoara – 1 focar;
• Județul Olt – 6 focare;
• Județul Teleorman – 17 focare;
• Județul Vâlcea – 1 focar;
• Județul Vaslui – 10 focare.

De la prima semnalare a prezenței virusului PPA în România, pe data de 31 iulie 2017 și până în prezent, au fost diagnosticate 5.932 de cazuri la mistreți în 41 de județe.

În conformitate cu prevederile europene, cazurile la mistreți se sting după cel puțin 2 ani de la apariția lor.

Situația cazurilor pozitive la mistreți se prezintă astfel:

• Județul Alba – 9 mistreți găsiți morți și 58 de mistreți pozitivi vânați;
• Județul Arad – 217 de mistreți găsiți morți și 69 de mistreți vânați;
• Județul Argeș – 135 de mistreți găsiți morți și 20 mistreți vânați;
• Județul Bacău – 123 de mistreți găsiți morți și 28 de mistreți vânați;
• Judeţul Bihor – 258 de mistreți găsiți morți și 52 de mistreți vânați;
• Județul Bistrița-Năsăud – 16 mistreți găsiți morți și 2 mistreți vânați;
• Județul Botoșani – 131 de mistreți găsiți morți și 20 de mistreți vânați;
• Județul Brașov – 16 mistreți găsiți morți și 14 mistreți vânați;
• Judeţul Brăila – 21 de mistreți găsiți morți și 5 mistreți vânați;
• Județul Buzău – 28 de mistreți găsiți morți și 89 de mistreți vânați;
• Județul Caraș - Severin – 20 mistreți găsiți morți și 115 mistreți vânați;
• Judeţul Călăraşi – 128 de mistreți găsiți morți și 54 de mistreți vânați;
• Judeţul Constanţa – 21 de mistreți găsiți morți și 24 de mistreți vânați;
• Județul Covasna – 14 mistreți găsiți morți și 8 mistreți vânați;
• Județul Cluj – 36 mistreți găsiți morți și 22 mistreți vânați;
• Județul Dâmbovița – 64 de mistreți găsiți morți și 55 de mistreți vânați;
• Județul Dolj – 40 de mistreți găsiți morți și 40 de mistreți vânați;
• Judeţul Galaţi – 37 de mistreți găsiți morți și 11 mistreți vânați;
• Județul Giurgiu – 210 mistreți găsiți morți și 105 mistreți vânați;
• Județul Gorj – 54 de mistreți găsiți morți și 50 de mistreți vânați;
• Județul Harghita – 2 mistreți găsiți morți și 5 mistreți vânați;
• Județul Hunedoara – 43 de mistreți găsiți morți și 30 de mistreți vânați;
• Judeţul Ialomiţa – 166 de mistreți găsiți morți și 34 de mistreți vânați;
• Județul Iași – 210 mistreți găsiți morți și 35 de mistreți vânați;
• Judeţul Ilfov – 135 de mistreți găsiți morți și 49 de mistreți vânați;
• Județul Maramureș – 115 de mistreți găsiți morți și 105 de mistreți vânați;
• Județul Mehedinți – 40 de mistreți găsiți morți și 11 mistreți vânați;
• Județul Mureș – 20 mistreți găsiți morți și 30 de mistreți vânați;
• Județul Neamț – 7 mistreți găsiți morți și 8 mistreți vânați;
• Județul Olt – 5 mistreți găsiți morți și 23 mistreți vânați;
• Județul Prahova – 174 de mistreți găsiți morți și 35 de mistreți vânați;
• Judeţul Satu-Mare – 202 mistreți găsiți morți și 214 de mistreți vânați;
• Judeţul Sălaj – 163 de mistreți găsiți morți și 81 de mistreți vânați;
• Județul Sibiu – 49 de mistreți găsiți morți și 48 de mistreți vânați;
• Județul Suceava – 30 mistreți găsiți morți și 2 mistreți vânați;
• Județul Teleorman – 492 de mistreți găsiți morți și 50 de mistreți vânați;
• Județul Timiș – 297 de mistreți găsiți morți și 17 mistreți vânați;
• Judeţul Tulcea – 108 mistreți găsiți morți și 76 de mistreți vânați;
• Județul Vaslui – 29 mistreți găsiți morți și 43 de mistreți vânați;
• Județul Vâlcea – 197 de mistreți găsiți morți și 80 de mistreți vânați;
• Județul Vrancea – 33 de mistreți găsiți morți și 20 mistreți vânați.

Dintre acestea, în intervalul 05.11.2021 – 11.11.2021 au fost înregistrate 21 de cazuri noi de PPA la mistreți, după cum urmează:

• Județul Bacău – 1 caz, mistreț vânat;
• Județul Bihor – 1 caz, mistreț vânat;
• Județul Botoșani – 2 cazuri, mistreți găsiți morți;
• Județul Brașov - 2 cazuri, mistreți găsiți morți;
• Județul Cluj - 5 cazuri, 3 mistreți vânați și 2 mistreți găsiți morți;
• Județul Neamț - 2 cazuri, mistreți vânați;
• Județul Prahova - 2 cazuri, mistreți găsiți morți;
• Județul Satu Mare - 3 cazuri, mistreți vânați;
• Județul Vaslui - 3 cazuri, mistreți vânați.

Principalele cauze care au dus/duc la apariţia de noi focare sunt:

- intrarea/ieşirea porcinelor în/din exploataţii fără a se solicita medicului veterinar documente care să ateste starea de sănătate a acestora; de multe ori (peste 30 %) porcinele nu sunt identificate şi înregistrate în Baza Națională de Date (B.N.D) motiv pentru care este imposibilă stabilirea exploataţiei de origine. Mai grav, nu în puţine situaţii, atunci când animalul a fost identificat, pentru a nu se putea stabili deţinătorul şi exploataţia de origine, se elimină şi se distruge mijlocol de identificare (crotalia);

- scoaterea animalelor din zonele de restricţie (protecţie, supraveghere, infectată), deci nerespectarea restricţiilor prevăzute în prevederile Regulamentului delegat (UE) 2020/687 care trebuie să se stabilească şi să se aplice în aceste zone;

- sacrificarea animalelor bolnave fără notificarea medicului veterinar, carnea provenită de la animalele bolnave constituind în permanenţă o sursă de difuzare a virusului PPA (virusul rezistă în carne congelată peste doi ani);

- nerespectarea obligației de către deţinători de a anunţa medicul veterinar atunci când la porcii pe care-i deţin apar îmbolnăviri şi/sau mortalităţi;

- de multe ori, aruncarea/abandonarea cadavrelor provenite de la porcii morţi de PPA în pădure, păşune, marginea apelor etc;

- mijloace de transport contaminate cu secrețiile și excrețiile provenite de la animalele infectate care nu au fost decontaminate sau decontaminate necorespunzător;

- monte şi tratamente efectuate de personal necalificat fără respectarea prevederilor legale, furaje introduse din zone infectate direct în hrana porcinelor, lipsa dezinfectoarelor individuale la intrarea în exploataţie, personal angajat în exploataţiile profesionale de porcine din localitatea unde au fost confirmate focare de PPA;

- nerespectarea cerințelor de biosecuritate în majoritatea exploataţiilor nonprofesionale (gospodăriile populaţiei) și în unele exploatații comerciale profesionale de porcine și a măsurilor stabilite şi aprobate în cadrul C.L.C.B;

- numărul mare de cazuri de PPA la mistreţi, necolectarea cadavrelor de la mistreţii morţi, acestea constituind o permanentă sursă de contaminare atât pentru mistrieţi cât şi pentru exploataţiile de porcine (virusul rezistă în cadavre peste 10 săptămâni). 

La verificările efectuate de către A.N.S.V.S.A prin corelarea datelor înregistrate în Baza Națională de Date (B.N.D) cu porcinele existente în exploatațiile nonprofesionale s-a constatat că, în perioada septembrie 2020 - august 2021, pe teritoriul național, au fost mișcate din exploataţiile nonprofesionale (gospodăriile populaţiei), fără a se cunoaște destinația acestora, un număr de 1.150.475 capete porcine, în condiţiile în care efectivul de porcine din B.N.D, la data de 31.08.2021 era de 1.584.143 capete porcine.

Situația referitoare la mișcările necontrolate de porcine/județ în perioada septembrie 2020 – august 2021

La Gura Humorului a avut loc o întâlnire de lucru având ca temă analiza evoluţiei virusului pestei porcine africane în România, întâlnire la care au participat şefi de instituţii sanitar-veterinare din 20 de judeţe, precum şi conducerea Agenţiei Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA).

Este necesară îmbunătăţirea legislaţiei

La nivel naţional situaţia este una îngrijorătoare atât pentru medicii veterinari, cât şi pentru fermieri. O analiză a evoluţiei pestei porcine africane arată că, în 2019, în România au fost 1.700 de focare, iar numărul acestora a scăzut până la începutul verii acestui an pentru ca mai apoi să se ajungă la peste 620 de focare de pestă porcină africană active care au dus la pierderea a peste 310.000 de capete de porcine, pierderile economice fiind estimate la peste 60 de milioane de euro.

„Ne îngrijorează foarte mult numărul mare de focare, am analizat fiecare judeţ şi modul de implicare a factorilor locali şi decizionali. Concluzia a fost că este necesară o îmbunătăţire a cadrului legislativ şi concentrarea pe efortul de implicare în gestionarea problemei a fermierilor şi a medicilor veterinari. Am pus la punct un plan de acţiune unic. Nu am ales judeţul Suceava întâmplător pentru această întâlnire, fiind unul dintre cele doar trei judeţe care nu au focare active la porcul domestic la acest moment“, a precizat preşedintele Autorităţii Naţionale Sanitar Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor din România, doctorul Robert Viorel Chioveanu.

Cele mai grav afectate de focare sunt judeţele Ialomiţa, Teleorman, Buzău, Olt, Brăila şi Gorj. Esenţială în oprirea acestui virus este implicarea crescătorilor de porci care trebuie să anunţe imediat medicii veterinari dacă observă semne de boală la porc. Pentru ca numărul de focare să se diminueze repede şi semnificativ este nevoie ca oamenii care cresc porci să colaboreze cu autorităţile, să nu mai realizeze comerţ de animale pe ascuns, să nu sacrifice animale bolnave sau să le abandoneze în afara gospodăriilor.

Pesta porcină africană produce daune enorme

Potrivit dr. Mihai Voloşeniuc, directorul executiv al Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor, participanţii au împărtăşit din experienţa lor în lupta cu virusul pestei porcine africane, în special cea legată de problemele întâmpinate în exploataţiile comerciale mari.

„Aproape în exclusivitate au fost dezbătute probleme legate de gestionarea pestei porcine africane care pare să ne copleşească, aducând daune enorme. Am avut şi noi destule focare, dar am intervenit, zic eu, repede, am reuşit să extragem repede animalele bolnave, să lichidăm focarele cât mai repede. Este important să faci o anchetă epidemiologică minuţioasă, să cauţi sursa, aşa poţi stăpâni boala“, a subliniat dr. Mihai Voloşeniuc (foto).

Medicul veterinar Mihai Voloşeniuc a scos în evidenţă că sucevenii au înţeles în mare mesajele şi au anunţat medicii veterinari când au observat un comportament schimbat la porcine, mai ales că fermierii sau cei care cresc porci în gospodării şi anunţă autorităţile la primele simptome de boală au şanse mari apoi să fie despăgubiţi, conform legii. În proporţie de 75%, acestea sunt acoperite de Comisia Europeană, diferenţa de 25% provenind din bugetul de stat. La respectivele costuri se adaugă cheltuielile cu incinerarea cadavrelor animalelor care, de asemenea, presupune un efort financiar considerabil.

Anul acesta, în judeţul Suceava au fost aprobate despăgubiri pentru 45 de animale ucise ori sacrificate, fermierii având dreptul la compensări însumând 34.402 de lei. Au fost stinse focarele din gospodăriile populaţiei de la Rotopăneşti, Marginea, Corocăieşti, Călineşti-Enache şi Poiana. În mediul silvic mai sunt active 4 focare de pestă la mistreţii de pe fondurile de vânătoare din Pătrăuţi, Valea Poienii şi Solca.

50% din efectivele de porci sunt localizate în gospodăriile populaţiei

Directorul executiv al DSVSA este de părere că toţi factorii de răspundere din România ar trebui să ia măsuri ferme referitoare la sectorul suinelor în ţara noastră, mai ales în condiţiile în care „ultimul raport al Comisiei Europene arată că, în sistemul actual de creştere, România nu poate gestiona criza pestei porcine africane“. La această dată, 50% din efectivele de porci de la nivel naţional sunt localizate în gospodăriile populaţiei, fiind destinate, în proporţie covârşitoare, sacrificării şi autoconsumului.

Primul simptom important al bolii este că animalul nu mai are poftă de mâncare şi nici de băut apă. Atunci când porcul devine dezinteresat total de hrană, deja este foarte probabil să aibă pestă porcină africană. Prima reacţie a crescătorului trebuie să fie contactarea medicului veterinar. 

Semnele mai severe apar în scurt timp: urechi învineţite, pete roşiatic-violete pe corp, secreţii nazale şi oculare de culoare roşie şi uneori se instalează diaree hemoragică. Decesul survine de regulă în şapte zile de la primele simptome. Din păcate, nu există tratament, iar cel puţin la porcii domestici rata de mortalitate este de 100%. La porcii mistreţi rata de mortalitate este ceva mai redusă, dar nu cu mult.

Virusul nu se transmite la om, dar face ravagii în populaţiile de porcine.

Silviu BUCULEI

În ultima săptămână au fost stinse un număr de 30 de focare pestă porcină africană (PPA) din gospodăriile populației, iar în data de 28.10.2021 mai sunt active 585 de focare de PPA, dintre care 21 de focare în exploatații comerciale și 3 focare în exploatații comerciale de tip A, fiind afectate un număr de 376.938 de porcine (animale afectate din focarele active).

În perioada 2019 și până în prezent au fost stinse 3.670 de focare de pestă porcină africană conform datelor prezentate în tabelul de mai jos:

În intervalul 22.10.2021 – 28.10.2021 au fost înregistrate 30 de focare noi de PPA:

• Județul Alba – 2 focare;
• Județul Bihor – 3 focare;
• Județul Botoșani – 1 focar;
• Județul Buzău – 3 focare;
• Județul Călărași – 1 focar;
• Județul Dolj – 1 focar;
• Județul Gorj – 1 focar;
• Județul Ialomița – 9 focar;
• Județul Iași – 3 focare;
• Județul Mureș – 1 focar;
• Județul Prahova – 1 focar;
• Județul Sălaj – 1 focar;
• Județul Satu Mare – 1 focar;
• Județul Teleorman – 2 focare;

și au fost stinse 30 de focare de PPA:

• Județul Bihor – 1 focar;
• Județul Brăila – 2 focare;
• Județul Buzău – 2 focare;
• Județul Covasna – 3 focare;
• Județul Ialomița – 2 focare;
• Județul Iași – 2 focare;
• Județul Sibiu -  7 focare;
• Județul Sălaj – 4 focare;
• Județul Satu Mare – 7 focare.

De la prima semnalare a prezenței virusului PPA în România, pe data de 31 iulie 2017 și până în prezent, au fost diagnosticate 5.895 de cazuri la mistreți în 41 de județe.

În conformitate cu prevederile europene, cazurile la mistreți se sting după cel puțin 2 ani de la apariția lor.

Situația cazurilor pozitive la mistreți se prezintă astfel:

• Județul Alba – 9 mistreți găsiți morți și 57 de mistreți pozitivi vânați;
• Județul Arad – 217 de mistreți găsiți morți și 69 de mistreți vânați;
• Județul Argeș – 135 de mistreți găsiți morți și 20 de mistreți vânați;
• Județul Bacău – 123 de mistreți găsiți morți și 27 de mistreți vânați;
• Județul Bihor – 258 de mistreți găsiți morți și 51 de mistreți vânați;
• Județul Bistrița-Năsăud – 16 mistreți găsiți morți și 2 mistreți vânați;
• Județul Botoșani – 129 de mistreți găsiți morți și 20 de mistreți vânați;
• Județul Brașov – 14 mistreți găsiți morți și 14 mistreți vânați;
• Județul Brăila – 21 de mistreți găsiți morți și 5 mistreți vânați;
• Județul Buzău – 28 de mistreți găsiți morți și 87 de mistreți vânați;
• Județul Caraș - Severin – 20 de mistreți găsiți morți și 115 mistreți vânați;
• Județul Călărași – 128 de mistreți găsiți morți și 54 de mistreți vânați;
• Județul Constanța – 21 de mistreți găsiți morți și 24 de mistreți vânați;
• Județul Covasna – 14 mistreți găsiți morți și 8 mistreți vânați;
• Județul Cluj – 34 mistreți găsiți morți și 19 mistreți vânați;
• Județul Dâmbovița – 64 de mistreți găsiți morți și 55 de mistreți vânați;
• Județul Dolj – 40 de mistreți găsiți morți și 40 de mistreți vânați;
• Județul Galați – 37 de mistreți găsiți morți și 11 mistreți vânați;
• Județul Giurgiu – 210 mistreți găsiți morți și 105 mistreți vânați;
• Județul Gorj – 54 de mistreți găsiți morți și 50 de mistreți vânați;
• Județul Harghita – 2 mistreți găsiți morți și 5 mistreți vânați;
• Județul Hunedoara – 43 de mistreți găsiți morți și 29 de mistreți vânați;
• Județul Ialomița – 166 de mistreți găsiți morți și 34 de mistreți vânați;
• Județul Iași – 205 mistreți găsiți morți și 35 de mistreți vânați;
• Județul Ilfov – 135 de mistreți găsiți morți și 49 de mistreți vânați;
• Județul Maramureș – 115 de mistreți găsiți morți și 105 mistreți vânați;
• Județul Mehedinți – 40 de mistreți găsiți morți și 11 mistreți vânați;
• Județul Mureș – 20 de mistreți găsiți morți și 30 de mistreți vânați;
• Județul Neamț – 7 mistreți găsiți morți și 5 mistreți vânați;
• Județul Olt – 5 mistreți găsiți morți și 23 de mistreți vânați;
• Județul Prahova – 172 de mistreți găsiți morți și 35 de mistreți vânați;
• Județul Satu-Mare – 202 mistreți găsiți morți și 208 de mistreți vânați;
• Județul Sălaj – 163 de mistreți găsiți morți și 81 de mistreți vânați;
• Județul Sibiu – 49 de mistreți găsiți morți și 47 de mistreți vânați;
• Județul Suceava – 30 de mistreți găsiți morți și 2 mistreți vânați;
• Județul Teleorman – 492 de mistreți găsiți morți și 50 de mistreți vânați;
• Județul Timiș – 297 de mistreți găsiți morți și 17 mistreți vânați;
• Județul Tulcea – 108 mistreți găsiți morți și 76 de mistreți vânați;
• Județul Vaslui – 29 de mistreți găsiți morți și 38 de mistreți vânați;
• Județul Vâlcea – 197 de mistreți găsiți morți și 80 de mistreți vânați;
• Județul Vrancea – 33 de mistreți găsiți morți și 20 mistreți vânați.

Dintre acestea, în intervalul 22.10.2021 – 28.10.2021 au fost înregistrate 10 cazuri noi de PPA la mistreți, după cum urmează:

• Județul Alba – 1 caz, mistreț vânat;
• Județul Cluj – 3 cazuri, mistreți vânați;
• Județul Iași – 1 caz, mistreț găsit mort;
• Județul Sălaj – 5 cazuri, mistreți vânați.

Principalele cauze care duc la apariția de noi focare sunt:

- intrarea/ieșirea porcinelor în/din exploatații fără a se solicita medicului veterinar documente care să ateste starea de sănătate a acestora;

- scoaterea animalelor din zonele de restricție (protecție, supraveghere, infectată), deci nerespectarea restricțiilor prevăzute în prevederile Regulamentului delegat (UE) 2020/687 care trebuie să se stabilească şi să se aplice în aceste zone;

- sacrificarea animalelor bolnave fără notificarea medicului veterinar, carnea provenită de la acesta constituind în permanență o sursă de difuzare a virusului PPA (virusul rezistă în carne congelată peste doi ani);

- nerespectarea obligației de către deținători de a anunța medicul veterinar atunci când la porcii pe care-i dețin apar îmbolnăviri şi/sau mortalități;

- de multe ori, aruncarea/abandonarea cadavrelor provenite de la porcii morți de PPA în pădure, pășune, marginea apelor etc;

- nerespectarea măsurilor minime de biosecuritate, în multe exploatații nonprofesionale aflate în zonele de protecție și supraveghere, stabilite şi aprobate în cadrul CLCB.

1. Ce se urmăreşte prin numirea de directori fără competenţe în domeniu?
2. De ce riscă IDSA să rămână fără acreditarea RENAR?
3. De ce nu se doreşte numirea unui specialist în fruntea institutului?

În ultima săptămână au fost stinse un număr de 41 de focare pestă porcină africană (PPA) din gospodăriile populației, iar în data de 14.10.2021 mai sunt active 591 de focare de PPA, conform datelor prezentate în graficul nr. 1, dintre care 20 de focare în exploatații comerciale și 2 focare în exploatații comerciale de tip A, fiind afectate un număr de 363.107 porcine (animale afectate din focarele active).

Grafic nr. 1

În perioada 2019 și până în prezent au fost stinse 3.608 focare de pestă porcină africană conform datelor prezentate în tabelul de mai jos:

În intervalul 08.10.2021 – 14.10.2021 au fost înregistrate 30 de focare noi de PPA:

• Județul Argeș – 1 focar;
• Județul Bihor - 1 focar;
• Județul Bistrița-Năsăud – 3 focare;
• Județul Botoșani – 1 focar;
• Județul Buzău – 4 focare;
• Județul Dâmbovița – 2 focare;
• Județul Ialomița – 5 focare;
• Județul Iași – 1 focar;
• Județul Neamț – 1 focar;
• Județul Prahova – 3 focare;
• Județul Satu Mare – 2 focare;
• Județul Suceava – 1 focar;
• Județul Teleorman – 3 focare;
• Județul Vâlcea – 1 focar;
• Județul Vaslui – 1 focar;

și au fost stinse 41 de focare de PPA:

• Județul Argeș – 2 focare;
• Județul Bihor – 3 focare;
• Județul Botoșani – 1 focar;
• Județul Buzău – 13 focare;
• Județul Cluj – 2 focare;
• Județul Dolj – 1 focar;
• Județul Gorj – 15 focare;
• Județul Teleorman – 1 focar;
• Județul Vaslui – 3 focare.

De la prima semnalare a prezenței virusului PPA în România, pe data de 31 iulie 2017 și până în prezent, au fost diagnosticate 5.883 de cazuri la mistreți în 41 de județe.

În conformitate cu prevederile europene, cazurile la mistreți se sting după cel puțin 2 ani de la apariția lor.

Situația cazurilor pozitive la mistreți se prezintă astfel:

• Județul Alba – 9 mistreți găsiți morți și 56 de mistreți pozitivi vânați;
• Județul Arad – 217 de mistreți găsiți morți și 69 de mistreți vânați;
• Județul Argeș – 135 de mistreți găsiți morți și 20 de mistreți vânați;
• Județul Bacău – 123 de mistreți găsiți morți și 27 de mistreți vânați;
• Județul Bihor – 258 de mistreți găsiți morți și 51 de mistreți vânați;
• Județul Bistrița-Năsăud – 16 mistreți găsiți morți și 2 mistreți vânați;
• Județul Botoșani – 129 de mistreți găsiți morți și 20 de mistreți vânați;
• Județul Brașov – 14 mistreți găsiți morți și 14 mistreți vânați;
• Județul Brăila – 21 de mistreți găsiți morți și 5 mistreți vânați;
• Județul Buzău – 28 de mistreți găsiți morți și 86 de mistreți vânați;
• Județul Caraș - Severin – 20 de mistreți găsiți morți și 115 mistreți vânați;
• Județul Călărași – 128 de mistreți găsiți morți și 54 de mistreți vânați;
• Județul Constanța – 21 de mistreți găsiți morți și 24 de mistreți vânați;
• Județul Covasna – 14 mistreți găsiți morți și 8 mistreți vânați;
• Județul Cluj – 33 mistreți găsiți morți și 16 mistreți vânați;
• Județul Dâmbovița – 64 de mistreți găsiți morți și 55 de mistreți vânați;
• Județul Dolj – 40 de mistreți găsiți morți și 40 de mistreți vânați;
• Județul Galați – 37 de mistreți găsiți morți și 11 mistreți vânați;
• Județul Giurgiu – 210 mistreți găsiți morți și 105 mistreți vânați;
• Județul Gorj – 54 de mistreți găsiți morți și 50 de mistreți vânați;
• Județul Harghita – 2 mistreți găsiți morți și 5 mistreți vânați;
• Județul Hunedoara – 43 de mistreți găsiți morți și 29 de mistreți vânați;
• Județul Ialomița – 166 de mistreți găsiți morți și 34 de mistreți vânați;
• Județul Iași – 204 mistreți găsiți morți și 35 de mistreți vânați;
• Județul Ilfov – 135 de mistreți găsiți morți și 49 de mistreți vânați;
• Județul Maramureș – 115 de mistreți găsiți morți și 105 de mistreți vânați;
• Județul Mehedinți – 40 de mistreți găsiți morți și 11 mistreți vânați;
• Județul Mureș – 20 mistreți găsiți morți și 30 de mistreți vânați;
• Județul Neamț – 7 mistreți găsiți morți și 5 mistreți vânați;
• Județul Olt – 5 mistreți găsiți morți și 23 mistreți vânați;
• Județul Prahova – 172 de mistreți găsiți morți și 35 de mistreți vânați;
• Județul Satu-Mare – 202 mistreți găsiți morți și 208 mistreți vânați;
• Județul Sălaj – 163 de mistreți găsiți morți și 76 de mistreți vânați;
• Județul Sibiu – 49 de mistreți găsiți morți și 47 de mistreți vânați;
• Județul Suceava – 30 de mistreți găsiți morți și 2 mistreți vânați;
• Județul Teleorman – 492 de mistreți găsiți morți și 50 de mistreți vânați;
• Județul Timiș – 297 de mistreți găsiți morți și 17 mistreți vânați;
• Județul Tulcea – 108 mistreți găsiți morți și 76 de mistreți vânați;
• Județul Vaslui – 29 mistreți găsiți morți și 38 de mistreți vânați;
• Județul Vâlcea – 197 de mistreți găsiți morți și 80 de mistreți vânați;
• Județul Vrancea – 33 de mistreți găsiți morți și 20 mistreți vânați.

Dintre acestea, în intervalul 08.10.2021 – 14.10.2021 au fost înregistrate 5 cazuri noi de PPA la mistreți, după cum urmează:

• Județul Alba – 1 caz, mistreț vânat;
• Județul Buzău – 1 caz, mistreț vânat;
• Județul Hunedoara – 1 caz, mistreț vânat;
• Județul Sălaj – 1 caz, mistreț vânat;
• Județul Vâlcea - 1 caz, mistreț vânat.

Grafic nr. 2

 Principalele cauze care duc la apariția de noi focare sunt:

- intrarea/ieșirea porcinelor în/din exploatații fără a se solicita medicului veterinar documente care să ateste starea de sănătate a acestora;

- scoaterea animalelor din zonele de restricție (protecție, supraveghere, infectată), deci nerespectarea restricțiilor prevăzute în prevederile Regulamentului delegat (UE) 2020/687 care trebuie să se stabilească și să se aplice în aceste zone;

- sacrificarea animalelor bolnave fără notificarea medicului veterinar, carnea provenită de la acesta constituind în permanență o sursă de difuzare a virusului PPA (virusul rezistă în carne congelată peste doi ani);

- nerespectarea obligației de către deținători de a anunța medicul veterinar atunci când la porcii pe care-i dețin apar îmbolnăviri și/sau mortalități;

-  de multe ori, aruncarea/abandonarea cadavrelor provenite de la porcii morți de PPA în pădure, pășune, marginea apelor etc;

- nerespectarea măsurilor minime de biosecuritate, în multe exploatații nonprofesionale aflate în zonele de protecție și supraveghere, stabilite și aprobate în cadrul CLCB.

Sursa: ANSVSA

Autoritatea Națională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) recomandă  populației ca, în perioadele cu temperaturi ridicate, să acorde atenţie modului în care păstrează sau prepară alimentele şi a locurilor de unde acestea sunt cumpărate.

Achiziționarea și depozitarea alimentelor

Astfel, consumatorilor li se recomandă:

–  Să cumpere produse alimentare numai din locuri sau spaţii înregistrate sau autorizate sanitar veterinar şi pentru siguranţa alimentelor, pentru că le oferă garanţia unor produse sigure, care au fost obținute în unități autorizate/înregistrate aflate sub supravegherea medicilor veterinari oficiali/inspectorilor oficiali din cadrul ANSVSA, sunt controlate sanitar veterinar şi pentru siguranţa alimentelor şi care sunt depozitate în condiţii corespunzătoare de temperatură şi igienă;

– Să nu cumpere produse alimentare expuse la vânzare în locuri şi condiţii necorespunzătoare (pe stradă, din portbagajul maşinilor etc.) cu atât mai mult în cazul alimentelor uşor perisabile – carne, peşte, ouă, lapte şi produse lactate;

– Să aleagă alimentele cu atenţie, ținând cont de aspect, miros, termen de valabilitate);

– Să ia în considerare temperatura la care trebuie păstrate alimentele ce necesită păstrare la rece;

– Să verifice prospeţimea în momentul achiziţionării – să nu cumpere alimentele cu miros neplăcut sau având culoarea, consistenţa modificată sau care prezintă mucegai pe suprafaţă;

– Să nu cumpere produse care poartă indicaţiile “păstraţi la frigider”, “păstraţi la rece” sau “păstraţi în congelator” şi care nu au fost depozitate în condiţii de refrigerare sau congelare.

– Cât mai repede posibil după cumpărare, alimentele de origine animală să fie introduse în frigider, unde se păstrează astfel: carnea refrigerată, laptele, produsele din lapte şi ouăle, la o temperatură de refrigerare de preferinţă între 0˚C+4˚C şi separat în funcţie de categoria de produs, iar carnea congelată la o temperatură cât mai scăzută, respectiv sub -18˚C;

– Să ambaleze separat alimentele care urmează a fi depozitate în frigider şi să le menţină în decursul perioadei de valabilitate, la temperaturile indicate pe ambalaj;

– Să păstreze alimentele gătite în recipiente acoperite;

– Produsele care au fost decongelate să nu se recongeleze, pentru a fi preparate sau consumate ulterior;

– Să îndepărteze alimentele alterate, care sunt o sursă de contaminare pentru celelalte alimente;

– Să spele bine fructele şi legumele înainte de a le depozita în frigider şi înainte de a le consuma.

Controale pentru respectarea normelor sanitare veterinare și siguranța alimentelor

Inspectorii din cadrul Direcţiilor Sanitare Veterinare şi pentru Siguraţa Alimentelor județene se vor asigura că agenţii economici vor respecta:

– evitarea expunerii pentru vânzare a produselor de origine animală în locuri sau spaţii care nu asigură temperaturi adecvate şi condiţii de igienă corespunzătoare;

– condiţiile de manipulare, depozitare şi transport ale produselor de origine animală în toate unităţile autorizate sau înregistrate sanitar veterinar şi, în mod special, a produselor perisabile (carne proaspătă, carne tocată și carne preparată, produse din carne, peşte, ouă, lapte şi produse din lapte);

– măsurile privind reținerea oficială, denaturarea şi distrugerea produselor de origine animală alterate sau depreciate pe timpul transportului, distribuţiei, depozitării sau comercializării;

– asigurarea temperaturilor adecvate pentru menţinerea lanţului frigorific în timpul transportului, depozitării și expunerii la comercializare;

– interzicerea comercializării şi punerii în consum a cărnurilor care nu sunt inspectate, ştampilate şi certificate sanitar veterinar.

Call Center ANSVSA pentru reclamații

Consumatorii pot sesiza nereguli din domeniul siguranţei alimentelor, apelând gratuit, din orice rețea de telefonie, numărul de telefon al Call Center-ului ANSVSA: 0800 826 787.

Sursa: ANSVSA