Sprijin pentru piscicultori prin Centrul de Consiliere de la Staţiunea Nucet

La Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Piscicultură Nucet, judeţul Dâmboviţa, a fost finalizat cu succes proiectul Crearea Centrului și a serviciilor de gestionare, de înlocuire şi de consiliere pentru fermele de acvacultură, finanţat prin Programul Operaţional pentru Pescuit şi Afaceri Maritime. În acest sens, o clădire aflată în curtea staţiunii, nefuncţională de ani buni, a fost renovată şi amenajată cu scopul de a-i primi pe cei care vor oferi suportul teoretic şi tehnic necesar fermierilor care au nevoie de consiliere de specialitate în domeniul acvaculturii.

Scurt istoric

Staţiunea Nucet are o importanță deosebită atât din punct de vedere istoric, cât și științific. A fost construită la iniţiativa lui Grigore Antipa, iar când a fost inaugurată, prin anul 1944, era unicat în Europa. În anul 1974, când Institutul de Cercetări Piscicole era desfiinţat, Stațiunea de la Nucet prelua întreaga „moștenire“: programele de cercetare şi laboratoarele, biblioteca, precum și marea majoritate a personalului. Pentru o perioadă de 40 de ani, în cadrul stațiunii Nucet activitatea de cercetare s-a axat pe piscicultura practicată în iazuri şi heleşteie.

În cei peste 75 de ani au existat  mai multe etape importante marcate de rezultate științifice care au fost posibile și datorită bazei logistice experimentale, dar și facilităţilor tehnologice legate de reproducerea artificială a peştilor, precum și datorită specialiştilor de la staţiune. O preocupare importantă a staţiunii a reprezentat-o ameliorarea genetică a crapului de cultură, care s-a concretizat în două rezultate remarcabile prin crearea rasei de crap Frăsinet, adaptată condiţiilor din zona de sud a ţării, şi a rasei de crap Podul Iloaiei, pentru nordul Moldovei.

Sturionul care a dus faima stațiunii în Europa

După 1990 nu a fost uşor pentru unitatea de cercetare să facă faţă transformărilor economice, dar activitatea de cercetare a continuat. Astfel, s-a început aclimatizarea sturionului Polyodon spathula, iar adaptabilitatea speciei la condiţiile ecologice şi tehnologice din România a reprezentat un succes, chiar dacă a însemnat un efort continuu și elaborat peste 20 de ani. Este cel mai important rezultat de cercetare obținut în ultimii ani şi situează România pe locuri fruntaşe în Europa şi în lume. Suntem singura ţară din Europa care a reuşit reproducerea sturionului în captivitate. În lume, suntem pe locul al treilea, după SUA şi China. În această comună din județul Dâmbovița se produc anual 1 milion de boabe de icre embrionate, din care ies 200.000 de pui de sturion. Fermieri de pretutindeni vin în județ special pentru sturionul american.

Personalul din centru va sprijini potenţialii beneficiari în vederea accesării de fonduri, elaborarea de studii de fezabilitate și memorii justificative, fundamentarea sprijinului pe proiectele depuse în cadrul Măsurii II 10, rapoarte de evaluare a impactului mediu, elaborarea planurilor de afaceri, stabilirea unor soluţii tehnice în cadrul modernizării fermelor de acvacultură, evaluarea şi cuantificarea serviciilor de mediu în fermele piscicole tradiţionale, stabilirea fezabilităţii unor idei etc.

Prin intermediul Centrului de la Nucet piscicultorii vor fi consiliați și în vederea alegerii zonei, a terenului optim care se pretează pentru derularea investiţiei. Sprijinul oferit de centru va continua inclusiv în timpul implementării proiectelor, dar şi după această perioadă pentru a se asigura că procesele, fluxurile, soluţiile şi serviciile furnizate funcţionează în parametrii stabiliţi, produc efectele dorite şi rezultatul este cel aşteptat.

Anca LĂPUȘNEANU