Păstrăvăria Regiei Naţionale Romsilva, Direcţia Silvică Prahova, secţie în cadrul Ocolului Silvic Ploieşti, a fost înfiinţată în 1978 cu scopul de a avea o producţie de 30 tone păstrăv viu, valorificabil. Deşi proiectul iniţial a fost adaptat la noile condiţii de existenţă, păstrăvaria Moara Domnească a trecut proba timpului şi are meritul de a livra pe piaţă păstrăv proaspăt, de calitate, crescut natural. Ioan Domşa, şef serviciu vânătoare şi piscicultură Ocolul Silvic Ploieşti, şi Bogdan Lente, şef formaţie păstrăvărie, au fost cei care ne-au vorbit despre structura actuală a unităţii şi tehnologiile de creştere implementate aici.

Care a fost evoluţia proiectului iniţial

Păstrăvăria Moara Domnească, spune Ioan Domşa, nu a funcţionat niciodată la capacitatea la care a fost construită din cauza debitului de 90 de litri/sec., considerat mic pentru capacitatea unităţii şi pentru numărul de bazine pe care îl are. Ca soluţie s-a mers pe captarea izvoarelor din zonă care au o apă foarte bună, lucru demonstrat şi de analizele de laborator. Apa este captată din pădure în bazinul principal de unde este redirec­ţionată uniform în fiecare bazin. Deşi proiectul iniţial a fost regândit, păstrăvăria funcţionează şi astăzi.

„Pentru a rezista a trebuit să ne adaptăm. Nu am mai ţinut reproducători şi am început să achiziţionăm ori puiet la vârstă şi greutate foarte mici, ori icre embrionate din import. Astfel nu am mai avut nevoie de hala de creştere, iar bazinele circulare le-am folosit doar pentru o perioadă de acomodare a puietului la condiţiile de aici. Ceea ce avem acum este strictul necesar pentru producţia de 15 tone pe care o facem anual. Dar faptul că ne-am făcut treaba, că am produs şi livrat un păstrăv natural şi bun a fost principalul motiv pentru care ne desfăşurăm activitatea şi acum. Nu raportăm producţia de acum cu cea de atunci. Cert este că peştele pe care îl distribuim la persoane fizice şi juridice de cinci ani – avem şi un contract cu lanţul de magazine Auchan – ne permite să acoperim cheltuielile“, spune şeful serviciului de vânătoare şi piscicultură.

Bogdan Lente, şeful păstrăvăriei, spune că funcţionarea acestei păstrăvării atipice a fost posibilă prin imple­mentarea unor tehnologii de creştere diferite şi că întreaga activitate este una de fineţe.

„La momentul actual în păstrăvărie există în jur de 5 tone de peşte, din care păstrăv pentru consum 3 tone, păstrăv la 100 de grame 2 tone şi puietul de cca. 10 grame, achiziţionat de la Direcţia Silvică Corabia, este undeva la 400 kg. Aceasta este o păstrăvărie mai atipică în sensul că, spre deosebire de o păstrăvărie de munte a cărei apă are un oxigen între 9 şi 11 mg, noi nu reuşim să avem un oxigen mai mare de 6-7 mg pe timp de iarnă, când temperatura este mai mică. Păstrăvul are nevoie de mult oxigen, de aceea trebuie să intervenim în perioada de vară, când temepratura nu trebuie să depă­şească 20 de grade Celsius, cu aeratoare pentru a suplimenta nivelul de oxigen din apă. Pentru o creştere normală a păstrăvului temperatura trebuie să fie între 11-8°C.“

Alegeţi peştele românesc în locul celui importat!

Foarte mulţi oameni ştiu că la Moara Domnească există o păstrăvărie a Direcţiei Silvice şi atunci activitatea de aici a devenit un fel de tradiţie. Dar desfacerea este, într-adevăr, o provocare, mărturiseşte Ioan Domşa.

„Nu putem concura cu preţurile producătorilor mici care folosesc tehnologii mult mai moderne, iar produsul pe care îl livrează ajunge la un preţ aproape la fel cu al nostru. Diferenţa este că ei, fiind particu­lari, pot negocia preţul respectiv cu retailerul. Mai mult, din păcate, românii nu au o cultură a consu­mului de peşte. Aceștia s-au obişnuit să mănânce peşte la nuntă sau de Florii, iar consumatorii nu conştientizează că în locul unui peşte adus din Bulgaria sau din alte state, care nu oferă garanţia calităţii, pot alege un produs românesc, un păstrăv natural şi neaoş.“

În completare, spune Bogdan Lente, şeful păstrăvăriei, pentru a optimiza activitatea a trebuit ca unitatea să se adapteze condiţiilor de pe piaţă, adică să existe producţie pentru vânzare tot timpului anului.

„Trebuie să asigurăm săptămânal peşte pentru piaţă. Acesta pleacă din păstrăvărie viu în autoutilitara dotată cu hidrodion şi oxigen. Un peşte de calitate trebuie să aibă un aspect cât mai lucios, culoarea branhiilor să fie roşiatică, iar ochii să nu fie albicioşi. Păstrăvul Curcubeu este comercializat când ajunge la vârsta de un an şi jumătate, când are o greutate de cca. 500 de grame.“ 

Tehnologiile de creştere a păstrăvului la altitudini joase

Unitatea de la Moara Domnească are nişte particularităţi specifice, impuse de existenţa ei în regiunea de câmpie a ţării. Păstrăvul fost singura specie de peşte care s-a pretat pentru creşterea aici şi doar păstrăvul din rasa Curcubeu. Niciuna dintre toate celelalte specii aduse aici nu a rezistat, iar pierderile au fost mai mari. Despre tehnologiile de creştere ne-a vorbit şeful păstrăvăriei Bogdan Lente.

„În momentul de faţă avem opt bazine circulare de aclimatizare, trei populate cu puiet de cinci luni, cu o greutate între 10 şi 12 grame. Puietul îl achiziţionăm în perioada septembrie-octombrie sau ianuarie-februarie pentru că vara, având un debit mai scăzut de apă şi în contextul unor condiţii atmosferice neprielnice (tempe­raturi mari), pierderile sunt mai mari. Şi atunci cumpărăm puietul iarna pentru a-l putea aclimatiza. Într-un bazin circular sunt undeva la 8.000 de peşti. Întreţinerea bazinelor presupune spălarea şi dezinfectarea lor, sunt monitorizate foarte atent, periodic măsurăm nivelul de oxigen din apă în condiţiile în care nu avem aeratoare pornite (norma este 6,5-7 mg) şi temperatura trebuie să fie între 12-13 grade Celsius. În fiecare bazin se face curăţenie la 4-5 zile. După cca. două săptămâni de aclimatizare, puietul este sortat pe categorii, în funcţie de dimensiune şi greutatea lor, şi este transferat în bazinele de creştere, anterior igienizate. Bazinele de creştere au cca. 180 m³ de apă, iar cantitatea de peşte este de o tonă şi jumătate. După şase luni se face din nou o sortare ținând cont de dimensiune şi greutate. Raţia furajeră se stabileşte în funcţie de greutatea peştelui şi a temperaturii din apă şi poate fi servită de două sau de trei ori pe zi vara şi creşte progresiv în funcţie de greutatea păstrăvului. Folosim o hrană plutitoare din import şi avem un mare noroc că, fiind aproape de izvoare pe timp de iarnă, nu îngheaţă apa, iar hrana poate fi administrată şi în lunile geroase, când în alte păstrăvării apa este înghețată. Pe timp de vară, din luna mai până în octombrie, când temperatura creşte până la 17°C, folosim  24 din 24 de ore aeratoarele care suplimentează nivelul de oxigen.“

Laura ZMARANDA

MAI JOS REPORTAJUL VIDEO