reclama youtube lumeasatuluitv

Criza energetică poate declanșa o criză financiară globală

  • Cheltuielile pentru combustibili fosili au scăzut din 2014, atingând un nivel minim abia anul trecut.
  • Acțiunea guvernelor și a acționarilor activiști de a promova așa-numitele alternative de „energie verde“ prin edicte, subvenții fiscale și bariere de reglementare a descurajat investițiile din sectorul upstream în petrol și gaze.
  • Două dintre lucrurile care au precipitat criza financiară din 2008 au fost o bulă de active cu efect de levier în imobiliare și un super-ciclu al mărfurilor în curs de maturizare.

Profilul actual de lichiditate și investițiile reduse de capital în surse upstream pentru noi livrări de petrol se potrivesc cu scenariul similar al crizei financiare din 2008-2009, potrivit unei analize oilprice.com, preluată de financialintelligence.ro. În ultima vreme, și parțial ca urmare a pandemiei globale, infuzii uriașe de numerar au fost pompate pe piață pentru a atinge o serie de obiective. Mărfurile au început să aibă o creștere extremă a prețurilor anul trecut, ca urmare a acestei infuzii de numerar și a cererii reduse din faza de oprire a activității în pandemie. Ca urmare, nu numai că există paralele puternice cu 2008, dar condițiile actuale sunt și mai exagerate pe măsură ce ne apropiem de 2022, pe fondul intervenției guvernamentale și financiare continue pe piețe. Oilprice.com examinează câteva dintre cauzele cheie ale crizei financiare din 2008 și le compară cu datele relevante din ziua de azi. Leagă, apoi, acest lucru de datele actuale privind livrările și producția de petrol, pentru a demonstra  probabilitatea unei crize financiare globale grave.

Lipsa investițiilor de capital în aprovizionarea cu petrol

Dacă citiți știrile, veți deveni conștienți că lucrurile stau diferit pe frontul energetic global, surprinzător de diferit față de acum un an. Este vorba despre viteza cu care piața a trecut de la presupunerea că petrolul va fi abundent și la prețuri scăzute în viitor la exact opusul. A existat chiar și un slogan pentru a descrie acest scenariu, folosit recent, în martie 2020 – „Redus pentru mai mult timp“. Potrivit analizei oilprice.com, cheltuielile pentru combustibili fosili au scăzut precipitat din 2014, atingând un nivel minim abia anul trecut. Estimările variază între 600 de miliarde de dolari și 1 trilion de dolari capital pierdut din cauza extracției de petrol și gaze din 2014.

Două motive principale au fost cauza acestei restrângeri de capital. Primul este reprezentat de  prețurile cu mult sub o rată acceptabilă de rentabilitate pentru companiile petroliere pentru o mare parte din această perioadă. „Redus pentru mai mult timp“ a avut un impact financiar enorm asupra bilanțurilor producătorilor de petrol, iar companiile petroliere au făcut exact același lucru atunci când prețurile petrolului erau în scădere. Au încetat să cheltuiască tocmai pe petrol și gaze. Chiar și acum, cu prețuri care sunt mult mai mari, companiile petroliere aleg să-şi plătească datoriile, să-și răscumpere acțiunile și să crească dividende, în loc să-și majoreze bugetele de capital.

Al doilea efect de scădere a investițiilor globale în combustibili fosili a fost acțiunea guvernelor și a acționarilor activiști de a promova așa-numitele alternative de „energie verde“ prin decrete, subvenții fiscale și bariere de reglementare. În urma Acordurilor de la Paris, semnatarii au acționat rapid pentru a recompensa investițiile în aceste surse alternative de energie, în principal eoliană, solară și biomasă. Au făcut acest lucru în ciuda faptului că multe dintre aceste tehnologii alternative sunt încă în evoluție și au lipsă infrastructura de sprijin. Pe scurt, au „sărit“ în piscină și apoi au verificat dacă există apă.

Mutări de fonduri…

Companii internaționale precum Shell și BP fac unele investiții, dar mută capitalul către proiecte de energie regenerabilă într-un efort de a reduce amprenta de carbon a operațiunilor lor. Într-un moment de înțelegere și luciditate, ca răspuns la un investitor activist care cere companiei să se desprindă de activele moștenite, CEO-ul Shell, Ben van Beurden, a spus: Nevoile clienților Shell și eforturile companiei de a se îndepărta de combustibilii fosili au fost mai bine deservite prin păstrarea gamei sale de active și afaceri. În special, el a spus că activele moștenite din petrol și gaze ale companiei sunt necesare pentru a-și finanța investițiile în energie cu emisii reduse de carbon.

Aceste companii își reduc, de asemenea, operațiunile bazate pe carbon, monetizând activele în sus și în aval. Shell, în special, a condus drumul cu vânzarea activelor lor Permian către ConocoPhillips, (NYSE:COP). BP are în vedere pași suplimentari, dar nu a făcut nicio mișcare mare în acest sens recent. Aceste acțiuni vor face ca portofoliile lor să devină mai puțin axate în carbon deoarece energiile alternative în care investesc acum vor intra în funcțiune la mijlocul deceniului. Totuși, vor fi la fel de profitabile? Au apărut deja îndoieli.

Nu trebuie să ne facem griji cu privire la viabilitatea financiară a acestor proiecte de energie verde, cel puțin pe termen scurt, deoarece există ample alocații guvernamentale pentru a plăti total sau parțial costurile acestora. Cert este că guvernele au pavat drumul pentru o tranziție la energie verde. Piața a decis deja această schimbare de capital în ceea ce privește aceste companii, licitându-și prețurile acțiunilor cu aproximativ jumătate de la începutul anului, comentează cei de la oilprice.

Problema pentru consumul mondial de energie este că petrolul rămâne un motor fundamental al securității energetice la nivel global, iar cererea merge înaintea prognozelor, cu cererea de peste 100 mm BOPD. Drept urmare, prețurile au crescut. Mult mai sus decât se previziona , iar asta ar putea fi problematic pentru stabilitatea sistemului financiar.

Vedem că cererea de petrol revine puternic, pe măsură ce ieșim din recesiunea globală cauzată de pandemie. Vine în cel mai rău moment posibil pentru volumele de stocare, atât pe plan intern, cât și internațional. În Statele Unite ale Americii, suntem aproape de partea de jos a mediilor pe 5 ani pentru această perioadă a anului. 425 mm bbl poate suna mult, dar la 21,5 mm BOPD de consum, este mai puțin de o aprovizionare pentru 20 de zile. Se observă că stocurile europene de petrol au ajuns la niveluri la fel de scăzute.

Aflux mare de lichidități la nivel mondial

Lichiditatea sau lipsa acesteia sunt elemente din care se fac crizele financiare. Dacă ne întoarcem la 2008 – ultima criză financiară care nu a fost legată de pandemie, un sistem financiar din ce în ce mai captiv a doborât piețele globale la pământ pe măsură ce a intrat într-o criză aproape mortală. Lichiditatea sub forma unei intervenții guvernamentale masive a redresat corabia și până la începutul lui 2009 semnele de redresare au apărut pe piață.

Două dintre lucrurile care au precipitat criza financiară din 2008 au fost o bulă de active cu efect de levier în imobiliare și un super-ciclu de mărfuri în curs de maturizare. Creșterea prețurilor mărfurilor determinată de boom-ul economic chinez a dus la atingerea maximă a prețului petrolului la aproape 150 de dolari pe barili în 2008. Acest boom a continuat până la jumătatea anului 2014, petrolul recăpătând 110 dolari pe baril înainte de a ceda dorinței OPEC de a relua cota de piață de la producătorii de șist din SUA și o creștere mai scăzută pe piața chineză. Petrolul a revenit din belșug pe măsură ce OPEC a deschis robinetele, iar prețurile au rămas scăzute în următorii 6 ani. Aceasta este o diferență esențială față de 2008, care va tinde să se extindă și să exacerbeze o scădere dacă va avea loc. Petrolul nu este din belșug iar prețurile cresc.

Asistăm acum la o bulă de prețuri a activelor la o scară nemaivăzută până acum. În decurs de un an și jumătate, masa monetară a crescut de la 4,5 trilioane de dolari la aproape 20 de trilioane de dolari și va mai creşte. Planul de infrastructură recent adoptat în SUA va aduce încă două trilioane de cheltuieli directe și auxiliare. Planul Build Back Better care așteaptă să fie aprobat va adăuga încă 2 până la 3,5 trilioane de dolari la bilanțul Fed.

În ultimii 5 ani, media preţurilor caselor în SUA a crescut cu 68%, o mare parte din acest venit de la începutul anului. Oricine poate recunoaște dezastrul sau noua bulă din acest număr…

Potrivit Fed, gospodăria medie nu își poate permite o casă de 270.000 USD. Un cumpărător de nivel mediu, cu un avans de 25.000 USD, se va califica doar pentru o casă de 231.000 USD.

Pe scurt, situația actuală are paralele apropiate cu criza financiară din 2008. Considerăm că situația actuală poate avea consecințe și mai profunde întrucât cantitatea de lichiditate pompată în sistem este cu mult mai mare. În plus, stocurile de energie sunt mult mai scăzute decât în perioada din 2008 ca urmare, într-o anumită măsură, a deturnării capitalului către surse regenerabile, reținerii capitalului din cauza prețurilor scăzute, intervenției guvernamentale și unui element de redresare a cererii.

Politica climatică, impact direct asupra creșterii economice

Începem deja să vedem efectele politicilor climatice care sunt adoptate în urma Acordurilor de la Paris și a COP-26 de la Glasgow din acest an. Vorbim, desigur, de criza energetică din Regatul Unit, cauzată de performanța neprevăzută a parcurilor eoliene și de investițiile insuficiente și de închiderea anticipată a surselor de energie petroliere, în ultimii ani. Unul dintre lucrurile care uimește, cel puțin, în legătură cu mișcarea energiei verzi este numărul de întrebări fără răspuns legate de adoptarea spectrului complet al acesteia. Ipotezele au fost prezentate cu bucurie ca fapte, fără dovezi justificative. De fapt, dacă pui întrebări, ești etichetat ca „negativ climatic” și ești ignorat sau anulat.

Bogdan PANȚURU

Începe depunerea facturilor pentru decontarea cheltuielilor aferente consumului de energie electrică în irigații

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale informează că fermierii pot depune vineri, 17 decembrie și luni, 20 decembrie 2021 facturile pentru decontarea cheltuielilor aferente consumului de energie electrică necesar funcționării agregatelor sau a echipamentelor pentru irigații.

Fermierii trebuie să transmită către filialele teritoriale ANIF facturile pentru contravaloarea energiei electrice consumate pentru irigații începând cu data de 1 iulie 2021, calculată conform cotei aprobate.

Actele pot fi depuse la sediul filialelor teritoriale sau transmise electronic, la adresele de e-mail disponibile pe site-ul ANIF, secțiunea date de contact,  https://www.anif.ro/contact/.

Facem precizarea că, potrivit legislației, termenul este de 2 (două) zile de la data intrării în vigoare a Ordinului ministrului agriculturii și dezvoltării rurale nr. 348/2021,  ordin  publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1192, în data de 16 decembrie 2021.

Reamintim că, pentru anul 2021, a fost stabilită cota de 49,99% pentru decontarea cheltuielilor aferente consumului de energie electrică necesar funcționării agregatelor sau echipamentelor pentru irigații pentru care se asigură apa pentru irigații în baza contractelor multianuale/sezoniere încheiate cu Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare.

Adevărul dur din spatele crizei energetice a Europei

Criza energetică a Europei continuă deoarece volumele de stocare a gazului s-au micșorat la minimele ultimilor 10 ani. O posibilă iarnă dură ar putea duce la întreruperi severe de energie și la posibile opriri ale unor părți mari ale economiei, potrivit unei analize oilprice.com și preluată de financialintelligence.ro.

În timp ce discuția principală se concentrează în prezent pe rolul potențial al Rusiei în criza energetică, o nouă situație apare la orizont. Într-o mișcare surprinzătoare, guvernul olandez a indicat că, într-o situație severă de criză a aprovizionării, câmpul de gaze Groningen, cel mai mare câmp de gaze de pe uscat din Europa, ar putea fi redeschis parțial și temporar.

În 2018, peste 200 de mari companii olandeze au fost somate de Guvernul olandez ca până în anul 2022 să înceteze să se mai aprovizioneze cu gaze naturale produse la zăcământul Groningen (nordul Olandei), unde exploatarea gazelor a provocat seisme care au afectat locuințele din regiune. Regiunea Groningen a fost frecvent afectată de cutremure produse din cauza găurilor apărute în urma extracției gazelor. Chiar dacă sunt de magnitudine mică, aceste cutremure au avut loc la o adâncime mică şi au provocat numeroase pagube locuințelor, fermelor şi clădirilor istorice.

Acum, ministrul olandez Stef Blok a indicat că ia în considerare redeschiderea potențială a câmpului Groningen, la cinci puțuri, în special cel de la Slochteren, după cum a indicat Johan Attema, directorul Nederlandse Aardolie Maatschappij (NAM), operatorul câmpului Groningen. Redeschiderea terenului, chiar și în caz de urgență sau criză energetică, este controversată din punct de vedere politic.


Până de curând, planul era ca Groningen să fie închis complet până în 2023, punând capăt producției și exportului de gaze pe scară largă de către Olanda.


Este clar, analizând situația deplorabilă actuală a sectorului energetic european, că Groningen este încă necesar. Criza energetică în curs ar putea avea consecințe grave pentru economiile și bunăstarea statelor membre ale UE.

Europa, în pericol

Lipsa aprovizionării cu gaze naturale a Rusiei (sau voința politică de a furniza mai mult), dificultatea de a crește rapid importurile de gaze norvegiene sau alte gaze pun în pericol situația energetică a Europei. În același timp, o posibilă oprire a mai multor industrii cu consum intens de energie electrică din Europa, precum îngrășăminte, produse chimice și producția de oțel/aluminiu, este pe masă. Liderii politici vor trebui să se confrunte cu implicațiile directe ale facturilor mai mari de energie sau cu posibilele deficite energetice pentru consumatori și industrie. Ambele ar putea duce la proteste sau probleme politice în timpul alegerilor viitoare. Amenințările unei crize energetice sunt discutate pe scară largă, dar se pare că nu sunt disponibile soluții reale, cu excepția taxelor mai mici. Din cauza costurilor mai mari cu energia, un posibil nivel record al prețului gazelor de 100$ MMBtu sau 250 dolari pe baril echivalent țiței este o veste foarte proastă pentru politicieni, în special în Olanda, Germania, Franța și Marea Britanie, se mai arată în analiza oilprice.

Cu toate acestea, rămâne neclar dacă politicienii europeni sunt conștienți de rolul pe care l-au jucat propriile lor politici în crearea acestei crize. Chiar și cu repornirea parțială a câmpului Groningen, care ar putea ameliora o parte din durerea din Europa de Vest, există o problemă mai mare care trebuie soluționată.

Instabilitate dată de liberalizare

Prin deschiderea pieței gazului pentru liberalizare, fără a da instrumentele necesare părților și prin presiunea unei piețe spot, instabilitatea a fost introdusă în sistem. Puterile geopolitice sunt încă în joc, în timp ce utilitățile și furnizorii europeni au văzut puțin sprijin din partea guvernelor lor. În același timp, când contractele cu Rusia pe termen lung indexate cu prețul petrolului au fost aruncate pe fereastră, mulți nu au înțeles că acest lucru ar putea însemna predarea puterilor depline ale pieței către companiile naționale de petrol, precum Gazprom. Putin a sărbătorit, știind că i s-a predat cheia piețelor europene, cu opțiunea de a manipula în același timp elementele fundamentale și prețurile. Între timp, Europa nu a reușit să diversifice suficient oferta, se mai arată în analiza preluată de financialintelligence.ro.


Liderii europeni trebuie neapărat să își reconsidere poziția față de aprovizionarea cu gaze rusești și rolul viitor al NordStream 2, care este încă amenințat de sancțiunile SUA și de opoziția est-europeană.


Cu toate acestea, se pare că liderul rus Vladimir Putin deține toate cărțile în ceea ce privește gazele naturale din Europa. Fără o aprovizionare substanțial mai mare de gaze naturale către Europa, consumatorii și industria s-ar putea confrunta cu o iarnă de nemulțumire. Strategia europeană de diversificare a aprovizionării cu gaze a fost un eșec nu numai din cauza tacticilor și reglementărilor UE, ci și a accentului unilateral continuu pus pe o tranziție energetică rapidă, dezinvestirea în hidrocarburi și investiții la scară largă în surse regenerabile de energie, fără să se realizeze că coloana vertebrală din sistemul economic european este încă alimentată cu hidrocarburi.

Situația actuală arată un fapt principal – succesul tranziției energetice nu se bazează pe o abordare unilaterală. Bazându-se prea mult pe surse regenerabile, piața a devenit destabilizată, dar politicienii și alții nu au vrut să recunoască acest lucru. Destabilizarea ar putea și ar trebui prevenită, recunoscând faptul că în viitorul previzibil hidrocarburile, inclusiv cărbunele, vor juca un rol semnificativ pe piața energetică europeană. În același timp, politicienii europeni ar trebui, de asemenea, să recunoască faptul că, fără hidrocarburi, aprovizionarea cu energie nu este doar amenințată, ci economia hidrocarburilor suferă. Majoritatea nu sunt încă pe deplin înțelese, dar fără hidrocarburi, în special gazele naturale și petrolul, alimentele și alte sectoare primare vor fi afectate puternic. Primele opriri ale companiilor de îngrășăminte și siderurgie au fost deja raportate.

Bogdan PANȚURU

Comuna Miroslava - Iași. Prima comună producătoare de energie electrică

Cunoscută prin existența pe teritoriul ei a importante investiții – să amintim doar faptul că aici funcționează firma cu capital american Delphi Diesel Systems, având aproape 1.800 de salariați – comuna ieșeană Miroslava s-a impus în top și prin accesarea fondurilor europene cu care au fost realizate sau sunt în curs de realizare importante obiective, între acestea proiectul de construire a primului parc fotovoltaic din județ.

Situată pe un teren de cinci hectare în satul Ciurbești, centrala fotovoltaică este compusă din 4.200 de panouri care pot urmări deplasarea aparentă a soarelui, astfel încât să poată coopta cât mai eficient energia solară. Cu o capacitate de 1 MW, centrala acoperă necesarul de consum al iluminatului public din comună și asigură necesarul de consum al primăriei și al instituțiilor subordonate acesteia. Mai mult, afirmă domnul primar Dan Niță, comuna va fi practic producătoare de energie electrică, o parte din producție urmând să intre în sistemul național. Împreună cu taxa de timbru verde pentru electricitatea produsă, primăria va beneficia și de aproximativ 40 de euro pentru fiecare megawatt livrat sistemului național. Toate acestea vor aduce comunei economii anuale de peste 300 mii de euro, oferind în același timp și șapte noi locuri de muncă.

Proiectul parcului fotovoltaic de la Miroslava, unic în județul Iași prin puterea și mărimea sa, a costat circa 26 milioane de lei, dintre care 20,6 milioane au fost din fonduri nerambursabile provenite din Fondul European de Dezvoltare Regională și de la Guvernul României.

(S.C.)

Abonează-te la acest feed RSS